1,425 matches
-
Întâmplat! zic eu, Întorcând capul spre cimitir. Întunericul se așternuse și era liniște. Aproape de ieșirea din sat, un copil care privea șirul de căruțe, dintr-o curte, pe neașteptate, În noapte, strigă din toate puterile: ,, Trăiască România dodoloață !” Cuvinte : au purces= au plecat, au mers; orator= vorbitor; dodoloață = gogonată , rotundă; făgașul zăpezii= drum prin zăpadă, pârtie; marea de oameni= mulțimea; Își dormea somnul = era Înmormântat. UN FLĂCĂU DE ISPRAVĂ În acele zile de la sfârșitul lui august 1944, pe plaiurile Bârsei, ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
despre ea, Aide, acompaniază-mă și mă condu la scumpele mele rude, care, cum se zice, s-ar afla acolo în efigie. {EminescuOpVIII 566} Am spus atuncea soției mele despre călătoria mea, ne-am pus în trăsura contelui și am purces, iară caii-i mâna servitorul său cel esperiat, care, afară de cunoștința misterelor bucătăriei și a camerăriei mai poseda și dibăcia de a mâna bine o păreche de cai. În curând am ajuns la moșie. O zidire masivă și mare căuta
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
șesurile și orașele Traciei. Lui Isaac Angelos îi păru rău de greșeala ce o făcuse în întîia sa campanie din Moesia, deci, pentru a o îndrepta, hotărî ca prin zelul său propriu să-și aprindă și oastea pentru război și purcese la Taurocomos, cătun din apropierea orașului Adrianopol, de unde începu preparativele pentru război. Dar abia izbuti să strângă o oaste de 2 000 de oameni aleși și cu cai buni, în fruntea cărora plecă din Adrianopole, lăsând aici uneltele grele de război
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la popoare necreștine pe creștinii prinși în roirile lor prădalnice. Roman, marele duce de Galiția, ridică în grabă o oaste mare și puternică, irupse în Cumania și o pustii cu atât mai ușor, de vreme ce cea mai mare parte a cumanilor purcesese în contra romeilor, aliați fiind cu românii. Atacul în spate îi sili pe cumani să se retragă și să-și apere propriul lor pământ și-i opri totodată de alte incursiuni, procurând prin aceasta romeilor un armistițiu binefăcător și multă ușurare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cereau cu atâta stăruință ajutor fuseseră acelea care ridicaseră întîi și-ntîi făclia răzvrătirii contra dominațiunii latine. Se putea aștepta o puternică și favorabilă schimbare în sentimentele grecilor daca latinii vor păși ca mântuitori ai acestora. O puternică ceată de latini purcese din Constantinopol pentru a scăpa cele două orașe, tăbărî mai întîi la Athgra, merse apoi la Silyvria, unde nu lipsi de-a pune la cale o aprovizionare cu de prisos pentru ale traiului, apoi intrară în Adrianopol și puseră marele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
refuză chiar de la-nceput, reverențios însă hotărâtor, încercările de mijlocire ale papei Innocențiu III, care solicitase restatornicirea păcii și eliberarea împăratului. Marchionul Bonifaciu de Montferrat, acum rege al Thessalonicului, care vedea amenințîndu-se provinciile lui de la nord de către bulgari și cumani, purcese asemenea în ajutorul celorlalți latini și, în calea lui, respinse cu succes atacul izolat al unei cete inamice, dar urmărind-o, lunecă prea departe cu spumegândul lui curaj și pieri prin rană de moarte. Asupra capului tăiat a regelui din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serioase și se-ntoarse neatins în capitală. Armele latine mântuiră astfel o samă de orașe avute de ruina ce le amenința și barbarii năvălitori trebuiră adeseori să lase din mâni sigure frumoasa lor pradă. Atunci Ioannițiu se-mbărbătă din nou, purcese în sudul țării, ce nu era apărat, și-ncepu împresurarea marelui și bogatului oraș Thessaloniki. Într-o noapte (a[nul] 1207) îl aflară însă în cortul său, străpuns de-o mână necunoscută, ne-nsuflețit și scăldat în sângele său propriu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bine, convine asupra stipulațiunilor speciale ale tractatului și întărește învoiala convenită cu jurământ solemn, pe care-l depune el de-o parte, solii în numele lui Vatatzes de alta. Pentru îndeplinirea acestei îndoite legături amândoi stăpânitorii hotărăsc ca să se întîlnească. Vatatzes purcede pentru acest a scop din Niccea, ocupă Lampsacus, trece cu o parte a oștirii Elespontul, încunjură Kalliupolis, oraș apărat de venețian, îi da asalt și-l ia în puțină vreme, după ce a întrebuințat cu energie mari mașine de asediu. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regatul sau ar urzi uneltiri în dosul lui ca protivnici răuvoitori. Grigorie IX mai încuviință o cerere specială a regelui și-i dete asigurarea că nu va îngădui niciunui alt potentat luarea Bulgariei în paguba Țării ungurești. Hotărîndu-se regele a purcede la război în persoană, papa-l luă pentru vremea campaniei sub scutul și ocrotirea deosebită a Scaunului apostolic și-l apără pre el, regatul și averile sale puind în cumpănă toată puterea sa, până ce se va fi întors din luptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos, suferi vederat atât prin năvala imediată cât și prin chinuitoarea lipsă de apă de băut. Pentru a mântui cetatea strâmtorată împăratul grăbi să se apropie cu oștirea sa și se crezu dator a purcede în fruntea oștii disponibile peste orașul Serrae, pe care-l ocupă făr-a găsi împrotivire, povățuind campania în persoană. La strâmtoarea de ape Ropelion, unde râul Strymon, înghesuit între doi munți înalți, nu lasă alături cu el un drum mai mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să petreacă în partea asiatică a împărăției și, după ce i se acordă aceasta, el oferi împăratului domnia peste orașul Mesembria, care avea a se incorpora cu împărăția romeică, ca un fel de preț de răscumpărare. Primindu-i-se oferta, el purcese pe uscat peste Em la împăratul Teodor, care pe atunci petrecea la Niceea, găsi acolo o primire ospitalieră și i se acordă avizarea unui loc de salășuire și mai multe moșii roditoare, pentru traiul lui, lângă râul Skamander în apropiere
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
jugul ei, să predeie pe regină și pe fiu-său în mînile comandantului împărătesc și să primească de domn a lor pe Ioan Asan, căruia i se și cuvenea succesiunea pe tronul bulgar în puterea dreptului de moștenire. Maria, cum purcesese grea de Lachanas, a fost detronată într-adevăr și dusă în prinsoare la împăratul, carele tocmai picase la Adrianopol, de unde apoi ea fu pusă la opreală sigură. Asan și Irina sârguiră spre Bulgaria făr-a întîmpina piedici, intrară cu triumf în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
anul 1413 Mahomed și dete poruncă unui corp cercetaș osman, care intră pustiind și prădând în Valachia spre a o pedepsi pentru legătura intimă și alianța cu Musa. Mahomed însuși restabili mai întîi liniștea în partea asiatică a împărăției, apoi purcese spre Dunăre, luă cetățile Isacce și Drista-Kale (Silistria) întări Giurgiul c-un fort și puse în el garnizoană câtă trebuia pentru a îngreuia valahilor trecerea Dunării. Înghesuit astfel și nesimțindu-se egal cu puterea osmană, Mircea trimise în anul 1414
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spera mult mai mult de la Polonia decât de la Ungaria atragerea Moldovei la confesia catolică. Astfel Petru Voievod, ascultând instinctul său de conservațiune și privind la slăbiciunea Ungariei, rezultată din turburări interne, se hotărî a recunoaște supremația Poloniei. Deci Petru Vodă purcese cu boiarii săi cei mai aleși la Liov, unde în numele său propriu cât și în acela al poporului el prestă la 11 august 1387 omagiu formal de vasalitate atât regelui Vladislav Iagello cât și reginei Hedviga, pronunțând supunere și fidelitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai copt al poeziei, (purcesă) rezultată organic din lirică și din 311 r epos. Cum presupu ne drama (conform noțiunei sale) concepționalmente esistența liricei și a epopeei, pe care le conține și ea ca momente (înălțate) de înălțime, așa a purces ea și istoric de abia după dezvoltarea numitelor două specii de arte. Cu cât a fost mersul dezvoltărei istorice un mers organic cu atâta el reprezintă mai curat procesul dezvoltărei; nicăiri nu s-a văzut asta mai clar și mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de supozițiune a ei poezia dramatică; ea o întrupează pe aceea prin mijlocu-l personalităței proprii a reprezintatorului. Asta se-ntîmplă prin vorbă și gest. Acum însă fiecare arec la individualitatea sa acest material al vorbei și al gestului. Fiindcă această arte purcede dintr-o materie dată deja de poet, și așadar fiecare are materia înainte-și în tot coprinsul ei, fiindcă fiecărui i se pare dată posibilitatea realizării prin oarecare cantitate de simț pentru cele create de poet; de aceea și se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin o declamațiune frumoasă în limba maternă cultura comună a celor ce vorbesc germănește și cari-s așa de răzlețiți, cultură care nu [e] necidecum numai înfrumusețisătoare sau care poleiește numai pe dinafară esteriorul. De aicea trebuie din contra ca să purceadă o cultură adevărată, care să coprindă cu putere toate putințele sufletești ale omului, daca energia și grația graiului se-nvață a se comunica în sunete de limbă amăsurate și-și măresc prin astfel de pronunție propria lor valoare internă. Până
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din care izvorăsc acele sunete. Simțul de limbă particular al unui popor se arată așadar înainte de toate în sistemul sunetelor sale articulate, în sistemul corpului limbei sale. Totodată însă sunetele articulate au distincțiunile lor generale în organele vorbirei din cari purced. Daca acuma în aceste distincțiuni locale a cerului gurei, a limbei, a buzelor, după cari distincțiuni sunetele articulate se deosebesc cu despărțire și certitudine, daca în ele se strecoară cumva o suflare (Hauch "aspirațiune"), o țîșîire, un ton nazal, atunci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vedere foarte importante. Schimbul vocei prin urcarea și coborârea ei nu numai că e importantă pentru cultura tonului, dar încă servă într-un mod deosebit declamațiunei artistice. Baza acestei scale ce urcă și coboară e tonul mijlociu propriu orșicui de unde purcede mișcarea în sus și în jos. Coprinsul estensiv al vocei îl măsurăm după mulțimea tonurilor pe care individul poate în adevăr să le facă să {EminescuOpXIV 299} Baza însă e tonul de mijloc fiecăruia natural, în care el se mișcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
articulate; pe când cuvintele acelea cari esprimă intuițiuni nesensibile, abstracte, se prezintă închipuirei noastre mai mult ca niște semne a căror sunete nu au cu sensul pe care-l esprimă decât prea puțină sau nici o înrudire. Limba în dezvoltarea sa a purces de la lumea sensuală și de la impresiunile ce aceasta a făcut asupra sufletului și s-a ridicat cu-ncetul până la însemnarea noțiunilor nesensibile. Aceste noțiuni nesensibile într-adevăr își au rădăcina în intuițiuni sensibile, cu toate astea aceasta, în decursul dezvoltărei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Această imagine trebuie să întărească intuițiunea noastră. E dătoria actorului ca, prin mască și prin o ținută care să-i corespundă, să ni deie oarecum încrederea în personalitățile ce apar dinainte-ne, credința cumcă din acestea poate într-adevăr să purceadă cugetări și fapte de acelea de cari-a anticipat deja fantazia noastră după descrierile și judecata altora. Cugete-și cineva pe Philipp al II-lea or pe Alba în Egmont. Lumea pe care-o reprezintă aceste figuri e deja determinată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin puterile întunecoase ale egoismului. Lipsa unui apucător joc mut n-ar strica în nici o scenă mai mult frumuseța poetică decât într-aceasta, dac-am degrada la fraze izolate prepusăciunile scurte ce semnalează stadiul sucumbărei. Fiece joc mut trebuie să purceadă din o pătrundere adâncă a patosului și a manierei de-a privi lumea ce le are caracterul și care e a se reprezenta. De-aceea, orcît-ar fi pe deoparte de generale afectele, pe cari jocul mut le reflectă, totuși el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea deduceri transcendentale înainte de a face el un singur pas pe terenul rațiunei pure; căci îndealtfel ar procede orbește și, după ce-ar fi rătăcit în multe chipuri, ar trebui să se-ntoarcă iarăși la neștiința de la care ar fi purces. Trebuie însă de dinainte să întrevadă clar și dificultatea neapărată, ca să nu se tânguiască asupra obscurității, {EminescuOpXIV 402} când obiectul însuși e atât de adânc învăluit, nici să i se urască prea de vreme la înlăturarea piedicelor, fiindcă chestiunea e
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
organizări a Bisericii și, pe de altă parte, datorită toleranței religioase de care a dat dovadă ortodoxia română de-a lungul timpului (103, pp. 91-92). Biserica Ortodoxă Română - spunea Ioan Petru Culianu - nu a fost „îndeajuns de puternică pentru a purcede la persecuții împotriva vrăjitoriei”, ea neavând „puterea de a exercita activități represive” (199, pp. 330- 333). Spun, de asemenea, că un „război” de acest tip nu ar fi fost recomandabil în Țările Române, pentru că rezultatele lui ar fi putut fi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de pământ și trei de mare, ca și cum, pornind din inima insulei, ar fi făcut să se învârtească o roată de olar, și a îndepărtat de centru în toate direcțiile aceste ocoluri alternate, făcând inima cetății inaccesibilă pentru oameni”. Conform „poruncilor purcese chiar de la Poseidon, așa cum le transmisese prin obiceiul pământului și printr-o inscripție [...] pe o stelă”, stabilirea autorității „unor regi asupra altora” se făcea periodic (la cinci-șase ani), în felul următor : „După ce se dădea drumul unor tauri în țarcul sfânt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]