1,929 matches
-
vîrtejul Rusaliilor. Există vrăji și descîntece pe care gospodinele le fac asupra celor pociți de iele. La zidirea caselor noi, la temelie, Într-un colț, sau sub pragul de intrare În casă, se zidea un cap de miel, cocoș sau purcel. Aceasta preînchipuie jertfa unei vieți pentru ca viața celor din casă să fie liniștită și casa să reziste. La acoperișul casei noi, primii căpriori, sunt Împodobiți cu buchete de flori și busuioc, basmale sau ștergare pe care le primesc muncitorii. Obiceiul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
critica literară, deși ea cuprinde într-o mare măsură caracteristicile basmului tradițional, cu motive specifice acestei specii folclorice, cu personaje cu trăsături și puteri supranaturale, întruchipând binele și răul. Doi moșnegi care nu au copii aduc în casa lor un purcel pe care-l îngrijesc cu toată dragostea. Când împăratul dă de știre că va da fata și jumătate din împărăția lui aceluia care va face de la casele lui pâna la curțile împărătești, un pod de aur pardosit cu petre scumpe
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
copaci să cânte tot felul de păseri, care nu se mai află pe lumea asta. Celui care se va bizui să vie și s-o ceară de nevastă și nu va izbuti să facă podul i se va tăia capul. Purcelul le spune pentru prima oară bătrânilor tată și mamă și se angajează să facă podul. Reușește și ajunge ginerele împăratului. Fata se împacă cu gândul că are drept soț ziua un porc și noaptea un frumos fecior de împărat. Sfătuită
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, de un ciocârlan șchiop și de un slujitor credincios a reușit să-și regăsească bărbatul și să nască pruncul împărătesc după patru ani de suferință. Împăratul o pedepsește pe baba care îl transformase în purcel și face nunta și cumetria deodată. Stan sau Ipate din Povestea lui Stan Pățitul ăbasm apărut în Convorbiri literare din 1 aprilie 1877) e flăcău stătut, harnic și strângător, dar singuratic. Îl urmărește un diavol, care vine la casa lui ca
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Nici din punct de vedere calitativ, rocile utilizate nu corespundeau cerințelor, nefiind destul de trainice; motiv pentru care, însuși făcuse deja prospecțiuni mai aproape de capitală, în ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
oferind propriile considerații de natură tehnică și economică 11. Între altele, relata că la Codăești, în câteva locuri nominalizate (Capu Dealului sau dealul Ulmii, dealul Arie ș.a.), puteau fi văzute vârfuri de stânci de calitate asemănătoare celor de la Movila lui Purcel, cu dimensiuni cuprinse între 50-60 de palme pe lungime și circa 4-8 palme grosime, a căror duritate le putea spori și diversifica utilizarea. În afara altor temeiuri "montanistice", aspectul exterior al Movilei sau forma ei ascuțit-piramidală, îl îndreptățeau să creadă că
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de la sfârșitul lui mai, același an, se pare că mostrele de stâncă aduse la Iași și expertizate de un "cioplitor de piatră", desemnat de Departament, au determinat și opțiunea autorităților pentru începerea exploatării în cariera de piatră de la Movila lui Purcel, unde montanistul a și fost trimis în vara anului următor, 1857, să pregătească terenul pentru demararea lucrărilor. Noile prospecțiuni făcute "timp de puține zile, la poala dealului", îi reconfirmau de altfel convingerea transmisă aidoma în cuprinsul unui raport din 4
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât la Movila lui Purcel, cât și la Brădicești, Delenii-Ciortești, Tomești și în alte locuri, simplificând procesul prelucrării pentru obținerea pavelelor "cu fețe naturale", prin utilizarea doar a ciocanelor (nu și a dălților), reducea sensibil și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de montanist și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
era de natură să genereze dese denivelări și gropi, lesne evitabile, în opinia sa, prin înlocuirea acelor bolovani cu materialul rezidual rămas la tăierea pietrelor cubice, pregătit ca pietre naturale, din stâncile de dolomită mult mai trainice de la Movila lui Purcel. În sfârșit, pentru că piatra necesară facerii sau întreținerii șoselei între Iași și Vaslui (altminteri, de calitate inferioară) se aducea de la Fundu Pocrecii, "cu cară, din depărtare de o zi", socotea nimerit a propune ca și aceasta să fie înlocuită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întregului material extras, pe sortimentele deja cunoscute, cu specială atenție pusă asupra costului de producție, care, din perspectiva remunerării lucrătorilor, nu putea depăși limitele prestabilite și comunicate. Fie din pricina epuizării pretimpurii și neprevăzute a resurselor de rocă de la Movila lui Purcel, fie din cauza distanței sau a transportului până la Iași a materialului extras, ori poate, mai simplu, acționând în virtutea pasiunii sale neostoite pentru explorarea subsolului moldav, la 21 octombrie același an, montanistul raporta Departamentului Lucrărilor Publice alte câteva observații și concluzii desprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
râpa de la Tomești, de la sat până din sus de fundul Tomeștilor și valea Lupăriei, sunt numeroși bolovani și chiar stânci în mărime de 1 până la 2 stânjeni și tot de acel soi (dolomit n.ns.) ca acele de la Movila lui Purcel, Deleni-Ciortești, Brădicești, Bazga și Slobozia lui Milu, precum se vede din pruba adusă de către iscălitul". Așadar, pretutindeni pe unde explora, avea grijă să rețină și apoi să prezinte mostre drept mărturie, ale căror proprietăți puteau fi astfel verificate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
economisi cu folos însemnător pentru agricultura sau economia patriei. Mihalic de Hodocin 1853, mai 1 SJIAN, Colecția Documente, pachet 539/ 117. 14 2 septembrie 1857 [Mihalic de Hodocin către Departamentul Lucrărilor Publice] Pentru ca producerea pietrelor de pave la Movila lui Purcel să aibă un dorit și sigur rezultat, deci pentru a se produce pietre de pave mai bune și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu subzistența trebuitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și mai trainice decât acele de la Tarcău, în câtime îndestulată și pe cât se poate mai ieftin decât în Tarcău, precum și cu subzistența trebuitoare a lucrătorilor, iscălitul se vede îndatorit pentru acest scop a propune următoarele: Din stâncile de la Movila lui Purcel, ce sînt mult mai tari decât acele de la Tarcău, lucrătorii numai atunce pot să producă pietrele cubice de pave, tot cu acel preț de la Tarcău, când ei vor primi o plată cuvenită și pentru producerea pietrelor naturale de pave cu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bolovanilor de Bistrița, care, obicinuit, au o formă rătundă, din care pricină ei în curând se acufundă pe la unele locuri, formându-se gropi și degrabă se striacă; 2. Fiindcă, după însușirea cea foarte compactă a stâncilor aflătoare la Movila lui Purcel, pietrele naturale de pave ce s-ar produce din ele ar ave o trăinicie, putem a zice, de 4 ori mai mare decât chiar pietrele cubice de pave de la Tarcău; 3. Fiindcă aceste pietre naturale de pave ar costisi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de lângă Cernăuți), pentru că scumpa chirie a bolovanilor de Bistrița costisește de la Bistrița pân la Iași mai mult decât ar costisi aratata producere a acestor pietre naturale de pave, în oricare privire mult mai bune, și cărătura lor de la Movila lui Purcel pân la Iași, care lesne se poate dovedi, fiind că un bolovan rătund de o mărime mijlocie are o greutate cel puțin de 10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
10 oca și chiria lui, câte 3 parale și 2/5 bani de ocă, costisește 38 parale; când din contra, producerea unei pietre naturale de pave ar costisi 10 sau cel mult 12 parale și chiria ei de la Movila lui Purcel pân la Iași, 19 parale, deci peste tot 31 parale. 4. Fiind că în cele mai multe politii provințiale din țări străine, precum în Lemberg, Cernăuți ș.a. s-au făcut cu descrisele pietre naturale o pave foarte trainică și anume din tot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că în cele mai multe politii provințiale din țări străine, precum în Lemberg, Cernăuți ș.a. s-au făcut cu descrisele pietre naturale o pave foarte trainică și anume din tot acel soi de piatră dolomit de care se găsește la Movila lui Purcel și pe la alte puncturi descoperite de iscălitul în vreme când paveluirea cu pietre cubice se obișnuiește numai în cele întâi capitalii a Evropei, care au o dispozà de venituri anuale în sumă de mai multe milioane și când paveluirea cubică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
au o dispozà de venituri anuale în sumă de mai multe milioane și când paveluirea cubică a lor este mult mai bună și mai ieftină decât acea de Tarcău; 5. Fiindcă din producerea pietrelor cubice de pave la Movila lui Purcel (în viitorime, însă și mai aproape de Iași, anume în Deleni-Ciortești, chiar în Tomești, precum și în Brădicești) va rămâne o câtime mare de pietre, din care se pot face foarte bune pietre naturale de pave, când întrebuințarea lor pentru șosele ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pietre cubice și nicidecum așa de hurducătoare ca pe pave cu bolovani de Bistrița. Apoi, pe aceste temeiuri pozitive, iscălitul se vede îndatorit a propune ca onoratul Departament să binevoiască a ordona: ca, la facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui Purcel tot cu acel preț ca în Tarcău, din stânca de granulit (?), cu mult mai puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la sfârșitul fiecărei luni câți stânjeni cubici de aceste pietre de șose s-au făcut, fiincă cu aceasta și prin contenirea cărăturii de piatră moale de la Fundul Pocrecii au a să despăgubi lucrătorii întrebuințați la descoperirea stâncilor din Movila lui Purcel. Mihalic de Hodocin Nr. 35 montanist Iași, 2 septembrie 1857 [Rezoluția Departamentului:] Pietrele câte s-au făcut până acum la Movila, atât cubice, cât și naturale, să se facă o exactă catagrafie și să se urmeze cu facerea pietrelor naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aproximativ prin zona de nord a Casei de cultură „C. Tănase”. Iată stilul triumfalist și ditirambic folosit de către M. Schaffer în scrierea sa: „Populația evreească din Vaslui (oare toată populația să fi venit, sau, cum se spune, cu cățel cu purcel?, n.a.), întrunită astăzi 27 mai, în marele meeting, în sala Teatrului Județean, la chemarea Comitetului Democrat (evreiesc, compl.ns.), secția Vaslui, pentru lămurirea problemelor ce o frământă, ascultând cuvântul autorizat al reprezentanților grupărilor competente (aici, credem că era vorba atât
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la prefectură în valoare de 1.000 de lei, „...ce reprezintă transportul cu trăsura mea la gară a repatriaților”. Data emiterii fusese 28 decembrie 1944, a doua zi de Crăciun, când tot creștinul trebuie să se înfrupte cu friptură de purcel tăvălită prin usturoi și vin „de butuc” dar merită să amintim faptul că „țarul roșu” interzisese manifestările religioase chiar dacă în tinerețe fusese elev la un Seminar de popi creștini ortodocși. Cum toată lumea trebuia să se adape de la robinetul banului public
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
culca, / Am copii vreo cinci ori șase / Și nu te-or lăsa În casă / Unu Îi mai mărișor / Și nu te-o lăsa sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu posedă biserica și este înzestrată cu toate cele necesare cultului. Distanța de la biserică cu șoseaua Podu Turcului Adjud este 4 km până la Lehancea, iar de la Lehancea la Adjud sunt 22 km. Preot Paroh Dulhac Vasile Epitrop: Balan Ion, Consilieri: Purcel Aurel, Petrache Popa, Ciorăscu Lascăr, Gutanu Marius, Chirilă Ioan, Milea Ioan, Tătărăscu Gheorghe, Țarin Gheorghe. Îndreptări: Numele satului: Giurgioana Catapeteasma: icoane originale de mare valoare În ultimii ani s au înlocuit icoanele pictate în ulei pe pânză, cu picturi pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]