776 matches
-
Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci). NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Misterul întrupării, copilăriei și vieții publice a lui Isus. 4. Misterul Pascal: patimă, moartea și învierea Domnului. 5. Spiritul Sfânt Simțitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Sacramentele de inițiere. 8. Sacramentele de vindecare. 9. Sacramentele de slujire. 10. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. 2. Teologie morală: 1. Conștiința morală. 2. Păcatul. 3. Legea morală 4. Porunca întâi. 5. Porunca a doua și a treia. 6. Porunca a patra. 7. Porunca a cincea. 8. Porunca a șasea și a noua. 9. Porunca a
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Biserică); 18. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii și a credincioșilor); 19. Eshatologia creștină (învățătură creștină despre moarte și judecată particulară; starea sufletelor după moarte: răi și iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; învierea morților și judecată obșteasca - judecată universală; milenismul sau milenarismul; sfârșitul lumii - cer nou și pământ nou; viața de veci). NOTĂ: Pregătirea examenului și elaborarea subiectelor se realizează în conformitate strictă
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Misterul întrupării, copilăriei și vieții publice a lui Isus. 4. Misterul Pascal: patimă, moartea și învierea Domnului. 5. Spiritul Sfânt Simțitorul. 6. Însușirile Bisericii. 7. Sacramentele de inițiere. 8. Sacramentele de vindecare. 9. Sacramentele de slujire. 10. Viața veșnică: raiul, purgatoriul, iadul. 2. Teologie morală: 1. Conștiința morală. 2. Păcatul. 3. Legea morală 4. Porunca întâi. 5. Porunca a doua și a treia. 6. Porunca a patra. 7. Porunca a cincea. 8. Porunca a șasea și a noua. 9. Porunca a
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
este reprezentantul unei virtuți sau al unui viciu, situarea în una din cele trei lumi fiind simbolică, ca răsplată sau pedeapsă, adesea și după criterii subiective (poetul îi întâlnește în Infern pe adversarii lui). Dante este călăuzit prin Infern și Purgatoriu de către poetul Virgiliu, simbol al înțelepciunii. Beatrice - ființa pe care a adorat-o - fiind instrumentul voinței divine îl ajută să găsească drumul spre Paradis - acolo unde înțelege că "iubirea mișcă sori și stele" ("l’amor che muove il sole e
Dante Alighieri () [Corola-website/Science/296767_a_298096]
-
(în italiană: "Divină Commedia"), cea mai celebră opera a lui Dante Alighieri, este totodată una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. "" descrie coborîrea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și, în fine, ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Deși continuă modul caracteristic al literaturii și stilului medieval (inspirație religioasă, tendința moralizatoare, limbaj bazat pe percepția vizuală și imediată a faptelor), poemul lui Dante
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
la începutul "Infernului", si este scris în versuri endecasilabice grupate în „terține” ("„terza rimă”"). Iată primele trei "terține" (în traducerea lui Răzvan Codrescu): Structura de fond a operei corespunde fanteziei cosmologice medievale. Într-adevăr, călătoria în Infern și pe muntele Purgatoriului reprezintă traversarea întregii planete, în timp ce Paradisul este o reprezentare simbolică a cosmosului ptolemeic. Dante, rătăcit într-o pădure unde voia să ia o ramură pentru sărbătoarea "Floriilor", se trezește la un moment dat înconjurat de o pantera, de un leu
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
din nou "cerul înstelat". Călătorind în lumea fantastică a morților, Dante duce cu sine toate sentimentele și pasiunile celor vii, trage după el - cum s-a scris - tot pământul. Dante și Virgiliu ajung pe cealaltă parte a pământului, în fața muntelui Purgatoriului, pe culmile căruia sălășuiesc sufletele morților care se căiesc de păcatele făcute în viață. Muntele este împărțit în șapte cercuri, după tipul viciilor avute (mânie, avariție, lăcomie etc.) și durata timpului de căința. Rugăciunile celor vii pe pamant îi pot
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
care se căiesc de păcatele făcute în viață. Muntele este împărțit în șapte cercuri, după tipul viciilor avute (mânie, avariție, lăcomie etc.) și durata timpului de căința. Rugăciunile celor vii pe pamant îi pot ajuta să iasă mai curând din Purgatoriu. Și aici se regăsesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arată bunăvoință, cum ar fi prietenii săi din cercul ""dolce stil nuovo"" sau marii artiști ai trecutului. În vârful muntelui se gaseste Paradisul terestru, care are aspectul unei păduri populată
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
regăsesc persoane cunoscute lui Dante, pentru care arată bunăvoință, cum ar fi prietenii săi din cercul ""dolce stil nuovo"" sau marii artiști ai trecutului. În vârful muntelui se gaseste Paradisul terestru, care are aspectul unei păduri populată de figuri alegorice. Purgatoriul este o altă ipostază a personalității umane care prevestește zorile Renașterii. Ajunși în Paradisul terestru, Virgiliu îl părăsește și se întoarce în Infern. Din acest moment, Dante va fi călăuzit de Beatrice, instrumentul voinței divine. Paradisul, în opoziție cu Infernul
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
de cerul stelelor fixe. La sfîrșitul călătoriei Beatrice îl părăsește și Dante, ghidat de Sfanțul Bernardo, adresează o rugăciune Sfintei Fecioare. Artistul se contopește cu Dumnezeu, simbolul "Iubirii care pune în mișcare cerul și stelele". Dacă în descrierea "Infernului" și "Purgatoriului" Dante a avut unele puncte de sprijin, în "Paradis" el este unicul creator. Tradiția Paradisului nu există în literatura și fantezia dantesca a creat-o din propriile resurse, realizând un vers fluid și de infinită gamă muzicală, corespunzător iradierii oceanului
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
motiv în plus că opera dantesca să constituie o veritabilă piatră de încercare pentru traducători. Prima traducere în limba română a operei lui Dante Alighieri a fost făcută de către Maria P. Chițu. Ea a publicat "Infernul" în anul 1883 și "Purgatoriul" în anul 1888.( vezi ) Transpunerea ei în limba română echivalează cu un imens pariu, fapt atestat de numele și de numărul celor care s-au încumetat în această întreprindere: Nicu Gane ("Infernul" (1906) în versuri alexandrine), George Coșbuc (1924-1932), Alexandru
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
vezi ) Transpunerea ei în limba română echivalează cu un imens pariu, fapt atestat de numele și de numărul celor care s-au încumetat în această întreprindere: Nicu Gane ("Infernul" (1906) în versuri alexandrine), George Coșbuc (1924-1932), Alexandru Marcu ("Infernul" (1932), "Purgatoriul" (1933), "Paradisul" (1934) - traducere în proza cu gravuri de Mac Constantinescu), Eta Boeriu (1965), Giuseppe Ciffareli, George Pruteanu și Marian Papahagi. Recent, Răzvan Codrescu a publicat traducerea „Infernului” (2006), cu text bilingv, note, comentarii, postfața și bibliografie la zi, la
Divina Comedie () [Corola-website/Science/296768_a_298097]
-
bobârnac. În pofida foamei, a singurătății, cu toată slăbiciunea mea și forța lor să le dau tuturora cu tifla”. Despre cea de a doua carte, care o continuă pe prima, apărută în 1993, "Evadarea imposibilă", Ruxandra Cesereanu a spus că e „purgatoriul promiscuității, cartea cenușie”, pentru că descrie perioada în care a avut parte de celula comună. Această operă a fost scrisă direct în limba română. Ambele cărți au fost primite cu entuziasm de critică. Au fost traduse în Statele Unite ale Americii și
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
-se cu venerație în fața sf. moaște, urcând scara sfântă în genunchi, vizitând aproximativ douăzeci de biserici și câștigând atât de multe indulgențe pentru el dar și pentru părinții lui, pe care, deși erau morți, el dorea să-i scoată din Purgatoriu. A rămas cu totul insensibil de realizările renascentiste din Roma. Timp de mulți ani, după acest pelerinaj la Roma, Luther nu a făcut nici un comentariu asupra mondenității clerului roman sau imoralității, la ea acasă atunci, în cetatea sfântă. Zece ani
Luteranism () [Corola-website/Science/299840_a_301169]
-
la o altă formă de atragere, numită unire. Se oferea, prin această formă, posibilitatea ca ortodocșii care o acceptau să își păstreze ritul și tradițiile, inclusiv limba de slujire, dar cu acceptarea celor "patru puncte florentine", respectiv: "primatul papal, Filioque, purgatoriul" și "azima" pentru Împărtășanie. Pregătirile pentru această politică de convertire prin uniatism începuseră încă din sec. XVI, când, de exemplu, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) înființează la Roma așa-numitul ""Collegium Graecorum"". Acesta era destinat a forma din catolicii
Biserici greco-catolice () [Corola-website/Science/298840_a_300169]
-
Mai multe mărturii literare, care nu ne spun prea multe lucruri despre viața lui Giotto, marchează impactul operei lui Giotto asupra contemporanilor săi. A fost eternizat în opere literare de către poeți. În "Divina Comedie", Dante îl așază pe Giotto în „Purgatoriu” (Cântul XI al "Purgatoriului"), Boccaccio îl descrie ca cel mai mare pictor al lumii, "„avem dreptul să-l numim una dintre luminile Florenței”". În "Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italieni, de la Cimabue până în timpurile noastre", este eternizat
Giotto di Bondone () [Corola-website/Science/298440_a_299769]
-
care nu ne spun prea multe lucruri despre viața lui Giotto, marchează impactul operei lui Giotto asupra contemporanilor săi. A fost eternizat în opere literare de către poeți. În "Divina Comedie", Dante îl așază pe Giotto în „Purgatoriu” (Cântul XI al "Purgatoriului"), Boccaccio îl descrie ca cel mai mare pictor al lumii, "„avem dreptul să-l numim una dintre luminile Florenței”". În "Viețile celor mai renumiți arhitecți, pictori și sculptori italieni, de la Cimabue până în timpurile noastre", este eternizat de Vasari.
Giotto di Bondone () [Corola-website/Science/298440_a_299769]
-
papa este bun cu noi, deoarece, în hotărârile lui, el face întotdeauna excepție de articolul cu privire la moarte și la necesitate. 10. Ignorante și nelegiuite sunt faptele acelor preoți care, în cazul celor ce sunt pe moarte, păstrează penitențele canonice pentru purgatoriu. 11. Această schimbare a pedepsei canonice cu pedeapsa purgatoriului este destul de evident una dintre neghinele semănate în timp ce episcopii dormeau. 12. În vremurile din trecut, pedepsele canonice nu erau impuse după, ci înaintea iertării, ca un test al adevăratei căințe. 13
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
el face întotdeauna excepție de articolul cu privire la moarte și la necesitate. 10. Ignorante și nelegiuite sunt faptele acelor preoți care, în cazul celor ce sunt pe moarte, păstrează penitențele canonice pentru purgatoriu. 11. Această schimbare a pedepsei canonice cu pedeapsa purgatoriului este destul de evident una dintre neghinele semănate în timp ce episcopii dormeau. 12. În vremurile din trecut, pedepsele canonice nu erau impuse după, ci înaintea iertării, ca un test al adevăratei căințe. 13. Moartea îi eliberează de toate pedepsele pe cei ce
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
aduce o dată cu ea, inevitabil, o mare teamă și, cu cât este mai mică iubirea, cu atât teama este mai mare. 15. Teama și groaza sunt suficiente în ele însele (ca să nu spunem nimic despre celelalte lucruri) spre a constitui pedeapsa purgatoriului, deoarece sunt foarte aproape de groaza disperării. 16. Iadul, purgatoriul și cerul par să fie la fel de diferite ca disperarea, disperarea relativă și starea de siguranță. 17. Pentru sufletele din purgatoriu pare necesar ca groaza lor să se micșoreze, iar iubirea lor
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
cât este mai mică iubirea, cu atât teama este mai mare. 15. Teama și groaza sunt suficiente în ele însele (ca să nu spunem nimic despre celelalte lucruri) spre a constitui pedeapsa purgatoriului, deoarece sunt foarte aproape de groaza disperării. 16. Iadul, purgatoriul și cerul par să fie la fel de diferite ca disperarea, disperarea relativă și starea de siguranță. 17. Pentru sufletele din purgatoriu pare necesar ca groaza lor să se micșoreze, iar iubirea lor să crească. 18. Pare a fi nedovedit, nici prin
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
ca să nu spunem nimic despre celelalte lucruri) spre a constitui pedeapsa purgatoriului, deoarece sunt foarte aproape de groaza disperării. 16. Iadul, purgatoriul și cerul par să fie la fel de diferite ca disperarea, disperarea relativă și starea de siguranță. 17. Pentru sufletele din purgatoriu pare necesar ca groaza lor să se micșoreze, iar iubirea lor să crească. 18. Pare a fi nedovedit, nici prin rațiune, nici prin Scriptură, că sufletele sunt lipsite de starea meritorie, adică, de o iubire tot mai mare. 19. Din
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
acelea care au fost impuse de el însuși. 21. Prin urmare, acei predicatori ai indulgențelor greșesc, deoarece spun că prin indulgențele papei omul este eliberat de orice pedeapsă și mântuit; 22. Cu toate acestea, papa nu le iartă sufletelor din purgatoriu nici o pedeapsă pe care, în conformitate cu canoanele, trebuiau să o plătească în viața aceasta. 23. Dacă, în cele din urmă, este posibil să i se acorde cuiva iertarea de toate pedepsele, oricare ar fi ele, este sigur că această iertare poate
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]
-
acordata numai celor desăvârșiți, adică, acelora care sunt foarte puțini. 24. Prin urmare, este clar că marea parte a oamenilor sunt înșelați prin acea promisiune răsunătoare și nediscriminatorie de iertare a pedepsei. 25. Puterea pe care papa o are asupra purgatoriului, în sens general, este întocmai ca puterea pe care o are orice episcop, sau preot, în sens special, în cadrul propriei dioceze sau parohii. 26. Papa procedează bine, când le acordă iertare sufletelor [din purgatoriu], nu prin puterea cheilor (pe care
Cele 95 de teze () [Corola-website/Science/308691_a_310020]