187,471 matches
-
Cred că aici este majora suferință a spectacolului: lipsa unei idei de spațiu al situării întregii acțiuni. Obsesiile și observațiile rafinate din roman sînt suprasolicitate aici prin conotațiile erotice ale elementelor din decor, anulînd de multe ori funcția semnului teatral, puterea fantastică a cuvîntului, a verbului: mese susținute de picioare, sîni, busturi, nuduri lascive. Senzualitatea și investigația erotică sînt comentate asfel înt-un registru minor și comercial, deși trimiterile sau citatele ne duc cu gîndul, deseori, tot la un film a lui
Fantastica aventură a lui Humbert Humbert și a iubitei lui, Lolita by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14287_a_15612]
-
de adormit.// Întuneric pe zăpadă.../ Ochiul a-nghețat răcit;/ Întunericul răcit a-nghețat/ Pe zăpadă ochiul." (Petrică Vasile, Craiova) * Să încep a vă reproșa una și alta ar fi o greșeală, o lipsă de tact, o zădărnicie, o adresare patetică și fără puterea de a convinge un semen gata convins și atât de nefericit. Mai ales că poemele mi-au plăcut, chiar dacă eu văd lumea altfel și poeziei îi las trasee mai blânde, mai răbdătoare, ocolind balamucul, evitând să fac neapărat dintr-un
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
Armată vicleană, bătrânețea lovește după reguli întortocheate și plictisitoare. Uneori o ia pe departe hărțuind laturile, alteori bate de-a dreptul, repede de nici nu știi ce se întâmplă. Alteori își ia seama și se ține deoparte, bine sfătuită de puteri tainice. Așa face cu Victor Rebengiuc. Îl lasă în pace. Și noi o să avem răbdare, să vină anii maturității pentru a ataca marele repertoriu adult. Eu abia am început lucrul cu Victor Rebengiuc. Actorul, cum stă el în fața tuturor, e
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
e oripilată de metodele mele, că revoluțiile nu sunt niște mese festive, că nu poți alege ce-ți place, și apoi să-i văd rochia argintie de seară umezindu-i-se în față. Mi-am dorit să lupt împotriva preluării puterii de către Poliția Secretă, dar din interiorul Partidului. Mi-am dorit ca o bătrână ce și-a pierdut fiii să mă menționeze în rugăciunile ei dintr-o biserică de lut, iar asta s-o aflu chiar de la fiii ei. Mi-am
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
însă nu e carne de pui, e un pui. Gândiți-vă la lagărele morții din subsolul unui hotel. Perne stropite cu sânge! Materie trasă în țepele periuțelor de dinți! Toate animalele mâncând, nu de plăcere, nu pentru aur, nu pentru putere, ci pur și simplu pentru a trăi. Pentru a cui Plăcere eternă? De mâine postesc.Demisionez.Dar nu pot demisiona cu stomacul plin. Postul e pe placul Tău sau Te jignește? Ai putea s-o interpretezi drept mândrie ori lașitate
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
puțin necesar. Ideea culturii drept liant al națiunilor a fost propusă încă în anii '50 de către T. S. Eliot, pe urmele unui proiect din secolul al XIX-lea, al lui Matthew Arnold. Situația se complică prin amestecul unei mentalități de putere. Anumiți intelectuali apuseni, nu se sfiește a sublinia autoarea noastră, împărtășesc încă porniri autoritariste ("travestiuri medievale"), care le forjează o mască de "stăpîn", în opoziție cu "ucenicul vrăjitor" din Răsărit, care le subtilizează uneltele și le pune în primejdie edificiul
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
asumîndu-și degajarea speculației și a ținutei estetice, a doua asumîndu-și autoreflexivitatea, ergo propria proiecție exegetică. În consonanță cu Ihab Hassan, cercetătoarea noastră precizează consolator: "Operele literare au devenit material pentru enunțuri analitice. Ceea ce este, altminteri, o dovadă în plus a puterii lor de fascinație". În felul acesta, creația și teoria se nutresc reciproc, ajungînd a se întrepătrunde în substanță. Traseul larg al teoriei pare să fie cel mai încăpător și pentru români, în năzuința lor de-a coopera cu Occidentul valorilor
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
care au încercat această soluție s-au văzut însă lăsați în frig de regiile locale, iar alții sînt în primejdie să li se vîndă locuințele pentru neplata datoriilor. Să mai adăugăm că la această anchetă au răspuns atît parlamentari ai puterii cît și aleși aflați pe băncile opoziției. Singurul parlamentar care a pus degetul pe rană este, potrivit autorilor anchetei, senatorul PNL Dan Constantinescu. * Aflăm din presă că dlui Stelian Tănase i-a fost suspendată emisiunea talk-show de la postul de televiziune
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
de la postul de televiziune Realitatea tv. Suspendarea s-a produs la puțin timp după ce directorul acestui post de televiziune a devenit dl Ion Cristoiu. Emisiunea dlui Tănase, pe fază, cum se spune, interesantă și, atunci cînd era cazul, critică la adresa puterii, era una dintre tot mai puținele care aduc pe micul ecran reprezentanți ai opoziției și comentatori independenți pentru a discuta despre chestiunile importante ale politicii la zi. Cronicarul îndrăznește să afirme că pentru televiziunile comerciale centrale faptul că-și îngăduie
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
spune, o adevărată probă cu turnesol, că o personalitate independentă și incomodă își mai poate găsi loc la televiziunile centrale. Acelora care s-ar putea întreba " Cine e Stelian Tănase?" le reamintim că dl Tănase și-a dovedit cu prisosință puterile și în calitate de autor de film documentar și ca realizator al unei emisiuni binecunoscute și regretate la Antena * Asta pentru a nu mai aminti de analistul politic citat și invitat la posturi de radio și de televiziune și de autorul unor
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
rememorare a propriilor observații mi se pare interesantă și simptomatică pentru actorii și pentru observatorii fenomenului deopotrivă. 1998 sau nevoia unor clarificări morale O viziune romantică și nițel cinică asupra relației dintre artă și bani, înrădăcinată în conștiința comună cu puterea insidioasă a clișeului, a perpetuat în timp ideea unei funciare incompatibilități. Portretul robot al artistului și al omului de afaceri s-a conturat și el în tușe groase, la limita caricaturii, subliniind încă mai apăsat fracturarea oricărei posibilități de comunicare
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
grimaselor meschine, aceste lucrări au fost restituite lumii lor originare, au fost reintegrate, ca repere ale civilizației și ale vocației de a construi, sitului natural din care, la origine, au și fost extrase. Ajutat, așadar, chiar de către ostilitatea factorilor de putere, Victor Florean a făcut primul pas hotărît către concretizarea celui mai îndrăzneț și mai spectaculos proiect cultural, proiect care pentru multă lume părea, acum cîțiva ani, o romantică și ingenuă utopie: un Muzeu de artă contemporană. 2002 sau încheierea unui
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
ale lui Martin Walser, urmele unui antisemitism latent. Deocamdată, iată, pe scurt, subiectul cărții: Andre Ehrl König, personajul central, este critic literar și star t.v. Discreționar, el îi ridică în slăvi pe unii autori și îi nimicește pe alții. Puterea lui este nelimitată, toți i se aruncă la picioare inclusiv naratorul, Hans Lach (nume care reapare și în alte proze ale lui Walser și care în română ar putea fi tradus prin "cel care rîde"). Scriitorul Lach se crede intrat
Furtună într-un pahar cu apă tulbure by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15007_a_16332]
-
o febricitare a materiilor ce își revarsă nesațiul inocent al existenței contopindu-se prodigios într-o viziune de saturație artistică: "Să alegi cu mîna exersată o lance din raft,/ să-i încerci tăișul pe obrazul degetelor,/ să o arunci cu putere nu în lacul Memoriei,/ în hățișurile de deasupra, în păienjenișul/ stelelor imaginare, să-ți faci loc printre/ lianele și rădăcinile otrăvite ale adîncului,/ să vîslești cu ea în rîuri de sulf și mercur,/ să o frămînți între degete, cuprins de
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
ceva atât de inconsistent! Copilăria, adolescența? Raiuri, �islande", mai mult sau mai puțin caste, mai mult sau mai puțin reale, cronotopi misterios remanenți ai unei/unor �vieți fără nume". Titlurile poeziilor? Niște sintagme de dânsul inventate ca, cu a lor putere să țină oarecum în jug poemul. O întrebare despre inspirație, da Inspirația, da, da. Multe-am mai trăncănit pe la ore despre asta elevilor și elevelor, copiilor și copilelor ani după ani Barba mi-a încărunțit, dorm tot mai mult și-
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
fel de relatare a unei situații care-și conține poezia dincolo sau dedesupt de tropi, de retorici, de inventarele milenare ale poetizării. Sunt un împătimit cititor de proză. Idolul meu este Cehov. Și numai marile mele neputințe scripturale, lipsa de putere, voință și hărnicie m-au adus în starea asta de așa-zis poet. Toate prozele mele reușite se scriu, se citesc și se ard în visurile de peste noapte. Uneori, mai reușesc ceva-ceva să translez în scurtele proze amintite. Cum vă
Ioan Moldovan "Nu sunt un fan al ideii de generație" by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/14980_a_16305]
-
comentează cu acuratețe cele mai bune cărți din ultimul deceniu, însă nu pune sub semnul întrebării nimic din succesele editoriale care îi pică în mînă. Prima parte, cea în care este analizată literatură memorialistică, se încheie cu un eseu despre puterea pierdută a scriitorului român: autorul face o excelentă trecere în revistă a pierderilor suferite de literatura română după '89. Bineînțeles, cel mai greu de suportat este tocmai faptul că scriitorul român nu mai este o forță, nu mai are putere
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
puterea pierdută a scriitorului român: autorul face o excelentă trecere în revistă a pierderilor suferite de literatura română după '89. Bineînțeles, cel mai greu de suportat este tocmai faptul că scriitorul român nu mai este o forță, nu mai are putere. Ion Pop propune o acceptare a noii realități, un care nu se învîrte în nici un caz în jurul literaturii și-al scriitorului: �Scriitorii din zona noastră central-europeană și estică vor trebui, desigur, să-și reconsidere ei înșiși statutul actual, - o poziție
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
un care nu se învîrte în nici un caz în jurul literaturii și-al scriitorului: �Scriitorii din zona noastră central-europeană și estică vor trebui, desigur, să-și reconsidere ei înșiși statutul actual, - o poziție ceva mai modestă în societate și în structurile Puterii, așa cum este peste tot în lume"... Din păcate și Ion Pop cultivă o anume demagogie ocolind cu grație condiția materială a scriitorului și intelectualului, în general. Autorul vede în continuare scriitorul ca rezistent, ca un om care trebuie să reziste
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
vede în continuare scriitorul ca rezistent, ca un om care trebuie să reziste unor condiții vitrege. Nu propune soluții, nu face portretul robot al scriitorului care se îmbogățește prin cărțile pe care le vinde. în plus, �e de semnalat slăbirea puterii scriitorului și la nivelul capacității de organizare (reorganizare) în uniuni, societăți în stare să-i apere interesele." Nimic despre o schimbare a mentalității �creatoare" a scriitorului care, totuși, n-ar trebui să funcționeze ca o moară stricată și care ar
Biata mea cumințenie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15020_a_16345]
-
sclavului față de stăpân, și există o ură a stăpânului față de sclav. Există o ură a politicianului față de alegător, și există o ură a alegătorului față de cel ales. Cum ar putea fi altfel, când, periodic, omul instalat în pernele moi ale puterii e obligat să coboare spre-a se umili pentru vot. în oglindă, votantul îl detestă pe politicianul care l-a mințit cu nerușinare, promițându-i marea cu sarea și neoferindu-i finalmente decât imaginea respingătoare a cefelor îngroșate peste noapte
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
votantul îl detestă pe politicianul care l-a mințit cu nerușinare, promițându-i marea cu sarea și neoferindu-i finalmente decât imaginea respingătoare a cefelor îngroșate peste noapte. între categoriile care, în ultimii doisprezece ani, au beneficiat constat de ura puterii scriitorii ocupă primul loc. Indiferent că la guvernare s-au aflat politicieni de dreapta, de stânga sau de centru, indiferent că în parlament au moțăit nume mari ale culturii române, nu s-a făcut nimic pentru această categorie. Că unii
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
sunt detestabili, dubioși moral și respingători prin comportament, că adesea e preferabil să n-ai de-a face cu ei, e drept. Numai că, naiba știe cum, exact aceste persoane posesoare de condei au fost cel mai ușor asimilate de putere. Studiați lista scriitorilor �oficiali" de după 1990 și veți înțelege de ce iritarea puterii se răsfrânge asupra breslei în general. Fie că e vorba de-un Vadim Tudor, neadmis în Uniunea Scriitorilor nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, deși publicase destule însăilări rimate
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
să n-ai de-a face cu ei, e drept. Numai că, naiba știe cum, exact aceste persoane posesoare de condei au fost cel mai ușor asimilate de putere. Studiați lista scriitorilor �oficiali" de după 1990 și veți înțelege de ce iritarea puterii se răsfrânge asupra breslei în general. Fie că e vorba de-un Vadim Tudor, neadmis în Uniunea Scriitorilor nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, deși publicase destule însăilări rimate, fie că e vorba de Eugen Barbu sau Adrian Păunescu, excluși din
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]
-
un Vadim Tudor, neadmis în Uniunea Scriitorilor nici măcar pe vremea lui Ceaușescu, deși publicase destule însăilări rimate, fie că e vorba de Eugen Barbu sau Adrian Păunescu, excluși din principala organizație scriitoricească într-un moment de demnitate a membrilor săi, puterea s-a bazat mai ales pe astfel de specimene. Posibil ca ura față de scriitorime să fi fost indusă de resentimentarii care doreau, astfel, să distrugă o organizație în care nu erau acceptați. N-am nici o probă în acest sens, e
Doctrina Oltenița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15039_a_16364]