1,055 matches
-
Grăniceri, SP Rudna, Dolaț. JOI: Timișoara (Fabrică de Bere - str. Pestalozzi, străzile Cireșului, Roșiori, Calea Urseni, Venus, „Clamir”), Lucareț, Tabăra Poieni, Mașloc - primărie, spital, antenă „Connex”, consumatori casnic (p); Remetea Mică, Șarlota, Buzad, Altringen, Bogda - comună+tabăra, Sintar, Comeat, Lenauheim, „Râma Internațional”, consumatori - schela petrol Parc 2 Variaș, I.A.S. Gherman, Pompe epurări Pădureni. VINERI: Timișoara (nu sunt întreruperi programate), Buziaș (p), Capăt, Racoviță, Sârbova, Hitiaș,Topolovățu Mic, Topolovățu Mare (p), Bârnă, Șarlota, Lenauheim (p), consumatori schela petrol Parc 2 Variaș
Agenda2004-25-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282568_a_283897]
-
este miercuri seară, de la ora 20.00, invitat într-o ediție specială a emisiunii “Roata Norocului”, de la Kanal D, prezentată de Liviu Vârciu și Ana-Maria Barnoschi. În această ediție, What’s Up îl provoacă pe Liviu Vârciu să facă împreună “râma”, o mișcare ondulatorie de dans pe care a deprins-o în copilărie. “Faci râma? Nu o știi? Când eram mic și pe val era Simplu cu Smiley, eu ziceam: <<Vreau să fiu Smiley și trebuie să fac această schemă>>. Nu
What’s Up: “Mă bate nevastă-mea dacă îmi murdăresc tricoul!” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78896_a_80221]
-
Roata Norocului”, de la Kanal D, prezentată de Liviu Vârciu și Ana-Maria Barnoschi. În această ediție, What’s Up îl provoacă pe Liviu Vârciu să facă împreună “râma”, o mișcare ondulatorie de dans pe care a deprins-o în copilărie. “Faci râma? Nu o știi? Când eram mic și pe val era Simplu cu Smiley, eu ziceam: <<Vreau să fiu Smiley și trebuie să fac această schemă>>. Nu pot să ți-o arăt acum că mă bate nevastă-mea pentru că îmi murdăresc
What’s Up: “Mă bate nevastă-mea dacă îmi murdăresc tricoul!” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78896_a_80221]
-
ani, din municipiul Buzău, și-a găsit luni sfârșitul pe o alee din Parcul Crâng, cel mai probabil, după ce a suferit un infarct, informează Ziua de Buzău. Bărbatul se pregătea să plece la pescuit și venise în parc să caute râme. La un moment dat, acestuia i s-a făcut rău și s-a prăbușit la pământ, fiind găsit de doi trecători. La fața locului s-a deplasat imediat un echipaj al ambulanței, medicii neputând decât să constate decesul bărbatului. La
Descoperire terifiantă pe o alee dintr-un parc din Buzău by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24907_a_26232]
-
atâta cât să nu moară, bombe la sediu și plicuri explozive la domiciliile actanților. Dacă nu s-a reușit dinamitarea postului, s-a trecut la infiltrarea lui. Câte o cârtiță ieșea din coșul de hârtii și gonea prin coridoare - după râme. Alta, mușuroia prin București. Bestiole cu viață lungă și barbișon. Postul de radio B.B.C., postul Europa Liberă își încetează emisiunile în limba română la întâi august a.c. Nu am cunoștință dacă o fac considerând că, odată România intrată în NATO
Adio, Olga! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8254_a_9579]
-
stradă - în casa colonelului. A avut ce povesti după, în mai multe variante. Dar asta în capitolul întîi. Oricum, zvonul e legea suverană pe Strada Salcîmilor. Acum Milica intră la madam Covalciuc. Probabil ca să-și bage nasul în chestia cu rîmele, a căror poveste cititorul o află un capitol mai devreme, istorisită la "Tractorul șifonat" de Relu Covalciuc, care tocmai a avut un vis premonitoriu. Aproape două zeci de pagini în care nu te poți dezlipi din citit, deși ai în
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
de alunecare a descriptivului în discurs subiectiv și afectiv: "Ea-i crudă, feroce, cumplită și mai ales vorace./ Ea-nghite cu nemiluita la greieri și cărăbuși și gîndaci,/ ea vînează cu ușurință și măiestrie scolopendre/ și omizi și larve și rîme/ ba chiar și șoareci și șopîrle și năpîrci,/ ba chiar și broaște și șerpi/ și nu tolerează picior de vietate prin preajmă-i./ Ea-i Talpă europaea sau talpă pămîntului/ sau talpă iadului", sau de adoptare pur și simplu a
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
al cenaclului "Litere", condus de Mircea Cărtărescu. Sorin Ghergut a devenit celebru în mediile literare studențești (și nu numai) prin sclipitoarele fatrasies din "Cronicile digestive & ecologicale" și "Irelevantul", cicluri publicate în volumele colective Tablou de familie (1995) și Marfă (1996) - rîme ludice și absurde, inginerii lingvistice manieriste, făcute să ia ochii. Asemenea prozelor scriitorilor din Școala de la Tîrgoviște, versurile din Time ouț sînt cataloage de "literatura potențială" în descendentă grupului OULIPO sau a proverbelor "mises au goût du jour" de ăluard
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
că / trec metrouri, intră-n case / printre rafturi mi se culcă // somnoroși,si peștișorii / fac sub scaune, pe mese / ghidușii locomotorii // cît și pentru ce să-mi pese?") sau imagini teribile, angoasante, întoarse imediat în derizoriu prin glose autoironice și rîme neașteptate ("... ascund în mine un prunc putred și pun pe lume / în cele din urmă puțin pămînt / nașterea lui înseamnă numai pe buze puțin noroi. // nu sună mișto? / nu aduce puțin cu Artaud, putin cu Rimbaud?"). Poezia lui Ghergut atrage
O recreatie cu Ghergut by Radu Gârmacea () [Corola-journal/Journalistic/17626_a_18951]
-
de farurile unei mașini ce venea dindărăt pe asfaltul curat... Pescarii spuneau că era acolo un țigan pe care-l chema Tase și care săpase în mal o bortă cam de vreo doi metri și că lumea se certa pe râme, pentru că Tase le vindea cu un leu râma... Ilie, orbul care vindea ziare, intră bocănind cu bastonul lui alb în alimentara în care se vindeau de toate, și, ridicând capul în sus și trăgând aerul pe nări, exclamă: ,, Da' ați
Fiicele Indiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15697_a_17022]
-
miriapod pe norii prăbușiți la pămînt deveniți mormane fumegătoare de gunoi în zori se ivesc mahmuri vidanjorii unul o măsoară cu un dispreț incomensurabil celălalt milos din fire se face că n-o vede. Lacrimi Din ochi ies lacrimi cum rîmele dintr-un pămînt afînat și nu știu ce să facă-n lumină. Program Să mergi în direcția piezișă în căldura virtuală în fraza timidă ce-și amînă mereu imaginea în tandra îmbrățișare ce-și suspendă iubirea în întîmplarea de nimic ce-și
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
mi-ai smintit atunci destinul Nu știu să mă mărit cu tine Mi-ai zis ci-ngăduindu-mi spinul Mi-ai dăruit rana și chinul Și carnea coapselor preapline Deasupra-ne zburda fantastic Un flutur uriaș de ploaie Timpul tăia rîmele drastic Și-ți clipoceau buzele spastic De-amorul veșnic ce ne-ndoaie Durerea schingiuie cuvîntul Și îl preface-n praf și-n vînt Dar unde-i roua și pămîntul Unde sînt Îngerii și Sfîntul Și Dumnezeu cel trist și blînd
Iubita mea cu dos frumos by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12620_a_13945]
-
arta cu tendință, doar ea ne mai poate salva! Daniel Cristea-Enache Cartoful alternativ ,Îmbrăcați în straie de iască/ Sunt gata cartofii să nască./ S-au pregătit o iarnă, de soroc,/ Cu cârtițele la un loc,/ Cu întunericul, cu coropijnița și râmele,/ Și din toate fărâmele/ Au rămas grei ca mâțele,/ Umflân- du-li-se țâțele." Începutul poeziei lui Tudor Arghezi (nume cu o anumită rezonanță pentru cei tributari tardo-modernismului) ni-l arată la scara lui reală pe acest autor pe care
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
gesticulație liberală, este remanența în spiritul arghezian a unor ,valori" și aspecte cu indice reacționar. Desigur, se poate argumenta că autorul respectiv a realizat o relativă democratizare a universului poetic, aducând inclusiv în spațiul acestui text cartofi, cârtițe, coropijnițe și râme. Dar această democratizare e una de suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care transformă cartoful, masculinul cartof, într-un fel de rege barbar, subpământean
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
suprafață, făcută ,la derută", menită să arunce praf în ochii celor creduli. Cine se poate oare îndoi de sexismul lui T.A., care transformă cartoful, masculinul cartof, într-un fel de rege barbar, subpământean, dominând cârtița oarbă, coropijnița necăjită și râmele multe, dar ușor de divizat și stăpânit? Nu întâmplător, autorul Florilor de mucigai utilizează o imagine (,umflându-li-se țâțele") care, sub termenul vulgar, neaoșist, indică un machism deviat. Nu e suficient un cartof omnipotent, el mai trebuie - iată - să
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
bune șanse de a ieși din acest proiect ,cosmic" și de a-și refuza condiția ,dată", biologică. Esențial este ca el să devină conștient de drepturile individuale, atât de ușor încălcate; și, recunoscând dreptul la diferență al coropijniței și al râmei, să participe la o largă coaliție a Binelui. Cârtița, nevăzătoare, membră a unei categorii defavorizate din naștere, trebuie adusă în prim-plan, transformată în protagonist. În loc de a săpa, bezmetică, galerii subpământene, ea va întruchipa și propaga valorile adevăratei democrații, scoțându
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
Emil Brumaru (1959) Musteau fierbinți, sub zare, dovlecii de mătase. Păianjeni dulci și putrezi zvîcneau în preajma lor. Și străveziu de crude și de primejdioase Țîșneau florile-n aer din carnea morților. Omizile în fructe mișcau sîmburii grei. Se prelingea o rîmă pe ceafa lui, bălană... Greieri răscopți de cîntec îi țîrîiau în rană Și îl mînjeau copacii, blajini și surzi, cu clei. Ce-adînci îi erau ochii de-adolescent, deschiși... Cu sînii prinși în palme se aplecau să-l vadă Căpșunele... și-
Moartea adolescentului by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9677_a_11002]
-
abia De sîngele lor fraged. Și-apoi surd, Cu nici un cîntec la urechea-n rană, Să mă întorc iar blînd, în mîini c-o cană, Și să-l întreb pe Dumnezeu, încet, Despre furnicile din sticlele de-oțet Și despre rîma ce se-ntinde, groasă, Vrînd melcului să-i fie roz mireasă La temelia umedă de casă...
Să intru-n măruntaiele cuvintelor… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7060_a_8385]
-
un petec la sacul cu intestine. Ieșisem nu de mult din hățișul de manuscrise, un pic amețit și confuz de-atâtea tăieturi, adaosuri, variante, de-a dreptul în gerul de ianuarie: o, gemene Geometrii, după miile de rescrieri și freamăte, râme, virgule, și semințe! Peste trei ore, a început și în mine Marea Simplificare, doi vestiți croitori în halate verzi au tot forfecat o piele demodată probabil ca să nu se vadă petecul cu pricína, apoi m-au încredințat, se pare, unei
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
și mătura pe care-o simt, se apropie. Dar foarte mândru că pot ilustra și eu cât de cât autentic realismul poetic al ultimei generații. DEOCAMDATĂ Nu m-am uitat de mult la pământ. Dau acolo și de o biată râmă - un poet profund și dedat cu gustul simbolurilor ar putea spune că ține pentru o clipă în palmă tainele Universului, Orbirea și Lumina, Târâtul și Mersul Drept, în picioare, Umilința, Delăsarea și totuși utila Perseverență de a te strădui să
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
rupt în vînt, de la mărgele, Bălii de vrajă, pompe, dragi cișmele... Pe toate ți le-oi aminti-n vis, Pino: Și balega, și cheresteaua, și cîntarul Din dosul gării. Fie-ne amarul, Cojit ca de pe ziduri albe varul, Topit în rîma leneșă ce fin o Plimbă Iubita-n lesă prin mărarul Pe care ți l-oi scutura-n vis, Pino, Eu, Ingerul jongler Emil Brumaru... Ia gramofonul, pîlnia-i înclin-o Spre viața dusă-n aia mă-sii, Pino!!!
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
imagini pe sub stratul inert de praf CD player-ul a reluat chris rea a câta oară și timpul mort își întinde trupul lui șerpuitor în weekend-ul acesta fără ton care îmi traversează tacticos mintea cu udul incandescent al unei râme metalice încinse la flacăra brichetei... când însuși glasul gândurilor tace cu ce să umplu timpul care vine încontinuu nestăvilit weekend-ul mă sărută pe gură încă din insomnia de vineri sugându-mi plămânii într-un rest de respirație înghesuindu-mă
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
tineri Ei scriu cu ușurința cu care noi citeam cîndva ei trăiesc cu ușurința cu care viața ne ia pe toți de la capăt înainte de-a ne spune ceva. Înmormîntare în noiembrie Cît de-ncet se scurge convoiul înmormîntării o rîmă în palma Amarului Tîrg și nici o toamnă nu-i destul de lungă să-l poată cuprinde cu-adevărat nici un Soare nu e destul de rece să-l poată cu-adevărat lumina.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Emil Brumaru Erau și curcubeiele prea lungi, Nu le dădeam de capăt niciodată! Ne-mpiedecam de fluturi de poiată, De rîmele clocind sub buturugi. Strigam cuvinte fără de-nțeles În aerul cald îngroșat de pulberi Din care încercau să-mi deie ghes Îngeri cîntînd sfîșietor din tuburi Despre plecarea lor și-a mea, tiptil, Împreunați, cu mîinile-n aripe, Și clătinînd, eu capul
Erau și curcubeiele prea lungi… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/7616_a_8941]
-
Emil Brumaru Cînd prinde-un straniu luciu Domnul Lapte Și rîmele se-ndoaie după șoapte, Ziduri miloase duc omizi în spate. Șerpii se bagă la găini în ouă. Dintr-un dulap pe-un scaun curge rouă. Fluturii-mbracă-n pripă haine nouă. Și-n după-amiaza blînd-răutăcioasă Fecioarele fac dragoste pe masă
Amănunțimi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16082_a_17407]