2,475 matches
-
248 pag., 22 lei; 29. Anagnostopoulos, Ștefanos, Rugăciunea în lume, București, Editura Bizantină, 2007, 350 pag., 45 lei; 30. Augustin(Fer.), Despre credință și crez, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 92 pag., 12 lei; (2); 31. ei; 32. Bălan, Ioanichie, Rânduiala Sfintei Spovedanii și a Sfintei Împărătșanii, Editura Mânăstirii Sihăstria, 2010, 130 pag., 8 lei; 33. Bălașa, D., File de jurnal, Rm. Vâlcea, Editura Buna Vestire, 2011, 16 pag., 3 lei; (5) 34. Bichir, Florian, Reporter în tărâmul minunilor, București, Editura
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]
-
perfecțiunea cuplului edenic, primii părinți, Adam și Eva, revenind mereu la ei, în versurile pe care le scrie. ”cred în aerul domnesc al perechii, cred în semne și tipare... da, ăsta e tâlcul! noi ne punem, unul pe altul, în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei cu cel iubit, așa cum S-a bucurat, de prima nuntă, în Eden. Iată de ce, cu atât mai neagră, venită
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
faptului că mai ai puțin de trăit. O, măcar acum la sfârșitul vieții voi face totul corect îmi voi împărți averea familiei, de asemenea voi dona pentru cei săraci ceva și lucrul cel mai important îmi voi pune viața în rânduială cu Dumnezeu. Da asta ar trebui să fac este de fapt tot ce mi-a mai rămas de făcut și bineînțeles să încerc un tratament poate mai sunt șanse și pentru mine. Ce lucru straniu acum am o uriașă dorință
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
te mișca este o reală fericire și tânjesc tot mai mult după Dumnezeu pentru a umbla cu El ca în zilele de odinioară.” Așa monologa în acele momente Alexandru. Apoi el se apucă să își pună toate afacerile sale în rânduială de asemenea își făcu și testamentul, totul îi luă destul timp. Iar în ciuda faptului că avea bilet de internare la urgență, se duse o săptămână la casa părintească pentru aș vizita frații și surorile și ce îi era foarte drag
REGĂSIREA FERICIRII (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368980_a_370309]
-
târziu mi-am revenit și am pornit-o spre casă... Și terminând de zis întâmplarea, începu să ude straturile cu regina-nopții din fața curții. Mamă-sa, cu ochii măriți de fericirea clipei, își zise: Băiatul ăsta are ochi cerești, vede și rânduielile ascunse ale bunului Dumnezeu! Referință Bibliografică: Ochi cerești / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2109, Anul VI, 09 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
din dorința de a fi primii, probabil o sâmânță de gând năstrușnic și nelalocul lui în anumite situații pe care l-au împrumutat și oamenilor, numai că ei l-au lustruit și l-au cultivat timp îndelungat așezându-l ca rânduială de viață... Domnesc cât este lumea ba, chiar, aceasta depinde de ei dar și de ea după felul cum știe să-și facă socotelile și să-și croiască cu inteligență și claritate drumul ales. Cei doi crai purtau numele de
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
Hristos sărbătorea Paștele iudaic, luând masa de Paști ca toți ceilalți. Înțelegerea tainelor lui Dumnezeu nu se poate face pe cale rațională, rațiunea noastră fiind un fir de nisip față de rațiunea lui Dumnezeu, de aceea tot ceea ce ține de înțelepciunea și rânduielile dumnezeiești poate fi înțeles doar prin credință nestrămutată. Prin urmare, Sfânta Taină a Mirungerii este acea lucrare sfântă, instituită de către Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, prin care, ungându-se de către episcop sau preot cu Sfântul Mir membrele celui botezat
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
Roadele obiective ale jertfei răscumpărătoare, asumate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, se însușesc deplin în Biserică, cerul coborât pe pământ și în sufletele noastre. În Biserică și prin intermediul sfințiților ei slujitori, sunt revărsate asupra lumii darurile sfințitoare ale Duhului Sfânt. Rânduielile și lucrările bisericești, Sfintele Taine, culminând, toate, în Sfânta Liturghie, centrul și inima credinței ortodoxe, reprezintă mijloacele vizibile de împărtășire a harului dumnezeiesc sfințitor, spre „buna întocmire“ a lumii și spre urcușul duhovnicesc și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
se redescoperă, devine mai nou ca oricând, urcând spre desăvârșire. A descoperi ceva nou, spun occidentalii e dovadă de inteligență, dar a afla ceva Bun spunem noi ortodocșii este semnul înțelepciunii. Ahtiat după mirajul noului, Occidentul calcă în picioare toate rânduielile, toate dogmele și normele morale, toate datinile și obiceiurile spirituale. Promovând toate nebuniile ca noutăți, occidentalii nu fac altceva decât să-și împletească propria lor măsură. Ca să dăm un exemplu reprezentativ de intelectual laic apelăm tot la Părintele nostru drag
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DESTIN Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1864 din 07 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Rescris destinul doar cu mâna Ta Ai vrut să pui în toate rânduială, Pășesc prin viață cu sfială Iar bucuriei... îi cer a lăcrima. Prea multe porți păreau de netrecut La fiecare pas necunoscut, Tu ai sperat mereu și ai cusut Nădejdea ca pe-un fir de început! Și ai crezut cât pentru
DESTIN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370103_a_371432]
-
Acasa > Versuri > Istorie > TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 26 Ianuarie 2016 „Tată, rânduiala asta nu e bună, Când voi crește mare am s-o-ndrept!” Cuvintele lui Avrămuț răsună Și rana
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
Acasa > Versuri > Istorie > TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului 26 Ianuarie 2016 „Tată, rânduiala asta nu e bună, Când voi crește mare am s-o-ndrept!” Cuvintele lui Avrămuț răsună Și rana lor îl doare-adânc în piept; Copilul de atunci parcă și azi Îi spune-aceleași vorbe-nlăcrimate, Le murmură pădurile de brazi, Câte mai sunt
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
pe suflet mă apasă Și parcă port sub frunte funigei, Celor din fruntea țării nu le pasă Și zilnic se tot ceartă între ei... Când neamul meu îndură-abia năpasta, Pe pruncul de acum nu-l înțeleg- „Tată, nu-i bună rânduiala asta, Dar când voi crește mare am s-o dreg!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Tată, nu-i bună rânduiala asta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1852, Anul VI, 26 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
se tot ceartă între ei... Când neamul meu îndură-abia năpasta, Pe pruncul de acum nu-l înțeleg- „Tată, nu-i bună rânduiala asta, Dar când voi crește mare am s-o dreg!” Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Tată, nu-i bună rânduiala asta... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1852, Anul VI, 26 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TATĂ, NU-I BUNĂ RÂNDUIALA ASTA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1852 din 26 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370454_a_371783]
-
Universității București și-a desăvârșit studiile postuniversitare în Sociologie și Istoria Religiilor la Paris și pe cele de Filosofie la Freiburg. A fost cercetător al Institutului Social Român, conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, fondator al revistei Rânduiala, director în Ministerul Informațiilor, director de studii în Ministerul de Externe. A fost beneficiarul cu bursă de merit al dictaturilor ateo-regale și ateo-comuniste în Lagărele de la Vaslui, Târgu-Jiu, Brașov, Jilava, Aiud, Peninsula, Poarta Albă, Capul Midia, Bărăgan (domiciliu obligatoriu), pentru
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
toată inima să fie finalizată construcția bisericii lor, această Casă a lui Dumnezeu care poartă hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, un sfânt purtător de biruință... O Casă a Tatălui Ceresc în care să se poată ruga împreună lui Dumnezeu după rânduielile Bisericii noastre Ortodoxe, unde să se împărtășească de binecuvântările Lui și unde, de la Cel ce este „Calea, Adevărul și Viața”, să primească puterea de a trăi ca adevărați fii ai Lui și frați întreolaltă.... „Cea mai mare jertfă și rugăciune
O NOUĂ CASĂ A DOMNULUI CU HRAMUL „SFÂNTUL GHEORGHE” – BISERICA DIN TARACLIA DE SALCIE de IONUŢ NACU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/370467_a_371796]
-
Împărăției și al vieții veșnice, legându-ne totodată de aspirațiile înaintașilor ca la rândul nostru să lăsăm o moștenire cu valoare de simbol național și universal urmașilor. Totodată, pentru împlinirea acestui deziderat spiritual, care deși se săvârșește pe pământ, are rânduiala cetelor îngerești, pentru ca oamenii împreună cu îngerii, creația întreagă să doxologească Creatorului ei, este nevoie de o credință vie și dinamică și de o iubire neîndoielnică față de Biserică și Neam. Biserica este un dar, de aceea să fim fericiți că suntem
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
ce nu înțelegeam desenam și fata bătrânei mă deslușea. Ea a stat cu mine o săptămână și așa am învățat cum să spăl bătrâna, cum să-i dau să mănânce și ce să-i dau, de ce medicație are nevoie și rânduiala casei. Aș spune că am avut noroc. Bătrâna era bună, respectuasă, caldă ca un copil mic, fiind dependentă de mine de la a o întoarce de pe o parte pe cealaltă, de a mânca ca și de restul, spălat, schimbat de pampers
CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369420_a_370749]
-
a le așterne pe hârtie s-a produs „aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani”. În întreaga sa viață a fost atrasă de „înțelepciunea existenței milenare și de moștenirile ancestrale” ale poporului român, de „oamenii simpli” care țin „rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect remarcat de autoarea monografiei al cărei titlu subliniază legătura indestructibilă cu „lumina amintirilor comunei natale”. Crede că mai are multe de spus și speră că „se va îndura Domnul să
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
spre dobândirea fricii de Dumnezeu, care este începutul înțelepciunii, punându-ne înainte priveliștea Judecății de Apoi. Urmează Săptămâna brânzei, care este o pregătire liturgică și duhovnicească pentru Postul Mare. Miercuri și vineri în această săptămână se pune slujba Postului, cu rânduiala tricântărilor (triodia) și cu metaniile mari, însoțind rugăciunea Sfântului Efrem Sirul. Gustăm deja din atmosfera Păresimilor. Această săptămână se încheie cu Sâmbăta asceților, în care cerem rugăciunile tuturor Sfinților Cuvioși și ale Cuvioaselor Maici care sunt exemple vii de nevoință
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
să-și plângă păcatele până la sfârșitul Postului Mare, când erau reintroduși în ea împreună cu cei care încă nu făceau parte din comunitatea bisericească. De aceea, imnografia acestei Duminici se întemeiază pe imaginea lui Adam tânguindu-se înaintea porților raiului. Această rânduială explică prezența picturilor reprezentând izgonirea și plângerea lui Adam în proximitatea locului unde penitenții își imitau protopărintele în străpungere și lacrimi, adică în afara bisericii, pe suprafața exterioară a zidurilor ei, sau, uneori, în pronaosul acesteia. Sfântul Simeon Noul Teolog scrie
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
se adaugă Canonul Sfântului Andrei Criteanul, preluat din joia săptămânii a V-a și împărțit în patru secțiuni. În tot Postul Mare, rugăciunile au un pronunțat caracter penitențial și au un fundament biblic mai evident. Sâmbetele Postului Mare au o rânduială specială, dat fiind că în aceste zile este permisă comemorarea sfinților și strictețea ascezei, se relaxează puțin, ca și în duminici. Prima sâmbătă a Postului Mare este numită Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron și este legată nu de pomenirea propriu-zisă a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
este cel care trebuie botezat. Hristos însă, cu multă umilință i-a cerut acestui Ioan să înfăptuiască ritualul pe care el îl făcea tuturora, chiar și celor mai umili, vrând să arate prin aceasta nu numai supunerea sa față de această rânduială de om, ci și solidaritatea sa cu cei ce se pocăiesc de păcate. Iar acest botez al lui Ioan era considerat de către Iisus ca fiind tot ce putea face mai mult omul în materie de pocăință, așa spuneau ucenicii lui
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
întărind astfel semnificația expunerii) din care reiese adevăratul caracter, frumusețea sufletească a poporului român. Mulțumind actorului Dan Puric și celor prezenți pentru interesul și răbdarea dovedite prin faptul că au rămas până la final, preotul Gheorghe Neagoe a încheiat: „Să respectăm rânduiala Bisericii, care ne îndemnă la viața curată, respectarea postului și la rugăciune fierbinte către Bunul Dumnezeu, pentru a putea fi feriți de vrăjmășiile celui rău, să fim uniți ca neam și uniți în credința strămoșească.” La ieșirea din biserica ce
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
civismului său. Dar presupun că nu tot atât de multă lume știe că maestrul Pavel Bălan n-a rezistat tentației de a-și converti abilitățile profesionale într-un folos care slujește inimii sale de bun român, de băștinaș sortit să trăiască sub rânduială străină. Crescut într-o familie de români bine înrădăcinați în matricea neamului, care au pus mai presus de cele omenești Cerul, lăcașul Celui care a creat omul și Neamul în sânul căruia i-a rânduit să viețuiască, românul basarabean Pavel
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]