2,406 matches
-
preoți. Ea luterană, eu ortodox; deci, nici unul dintre noi nu poate fi mai catolic decât Papa, chiar și în trista confuzie pe care o face luându-l în serios pe un aventurier demagog și mincinos care a dus România de râpă. Și, care mai are acum neobrăzarea de a vorbi despre „realizărili” unor mandate în care s-a bazat exact pe voturile celor care cred că „În România / Merge cu hoția” ... Ei bine, aș fi fericit dacă spiritul civic românesc ar
LEO LXXX UND SEIN WORT ÜBER UNSER PRÄSIDENT ! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350176_a_351505]
-
mai e „hoinarul”. Atâta m-am temut că o să-mi ceară Să inversăm o dată baremi rolul, Să se fălească el la-ntors spre seară, Să poarte tolba plină și pistolul, Iar eu să fiu ușor rănit la gheară, Prin mărăcini și râpi de-a rostogolul ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Roluri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 370, Anul II, 05 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ROLURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361780_a_363109]
-
dar și de cele uscate. Am și un petecuț de vie care trebuie și ea săpată și în plus, aracii. M-am dus să inspectez gardul și am constat că lipsea o porțiune de vreo cinci metri în partea dinspre râpă. Sârma tăiată cu patentul, bucata lipsă făcută sul și plecat cu ea la spinare în timpul nopții. Noroc că am mai avut o rezervă de la puiernița lăsată de vechii proprietari, pentru înlocuire. În ce privește restul gospodăriei, venise vremea unor reparații ceva mai
CINE IUBEŞTE, IARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361757_a_363086]
-
nu ar mai fi nevoie de ele! Toată lumea vorbește și când nu are nimic de spus, dar nimeni nu ascultă. Toată lumea se pricepe la orice, mai ales la politică, fotbal și agricultură, atât de mult, încât se duc toate de râpă! Am luat cu toptanul două mari elemente din străinătatea ce ne-a oferit porți larg deschise ori semideschise și ne folosim de aceste elemente, vrând-nevrând, la tot pasul. Am luat LIMBA de la americani, mult deosebită totuși de a englezilor (!) și
VIAŢA ON-LINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361978_a_363307]
-
sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
sfatul popular, am întrebat într-o doară pe unul dintre ei: „De ce sunt porniți cei de la ocolul silvic împotriva mea?”Eram foarte supărat că-mi luaseră și ultimii cinci stânjeni de pădure care-mi rămăseseră pe la Vâlceaua Badii, pe o râpă din capul vii. Unul, nea Ilie Cobrescu, pe care-l făcuseră asesor popular, fiind om în vârstă și, care cunoștea toate mejdiinile dintre locuri, îmi zice cu năduf în galas: „E-he... Andrei, dacă s-ar fi-ntors de pe front Costică
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A TREIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364923_a_366252]
-
-i este pusă la încercare rezistența și efortul de-a merge pe acel polei. Mersul pe polei se asemănăna cu urcușul pe un munte. Faci un pas, doi și-l rogi pe Dumnezeu să te apere a nu cădea spre râpă. Atunci, doi dintre colegii de clasă care repetau anul școlar s-au hotărât să meargă la domnul Gane acasă, însoțindu-l, să-l aducă la școală spre a ține orele la clase. Erau fericiți să facă acest lucru, fiind conștienți
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
a poeziei pământului. Culeg gând după gând, statuie ridicând unui vers. Dar ce poate fi mai frumos decât imaginea zborului înalt întrupată-n perle de gand! Neprevăzutul Erai atât de al meu încât, nimic nu mi te-ar fi putut râpi! Ar fi fost ca si cum, mi s-ar fi tăiat o mană! Erai atât de al meu încât, nimeni nu-mi putea scoate ochiul pereche, tăia piciorul drept sau tăia o ureche! Si totusi nimicul, un nimeni, timp nebun mi te-
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
colosale întind să cuprindzarea albastră a poeziei pământului.Culeg gând după gând,statuie ridicând unui vers.Dar ce poate fi mai frumos decâtimaginea zborului înaltîntrupată-n perle de gand!NeprevăzutulErai atât de al meu încât, nimicnu mi te-ar fi putut râpi! Ar fi fost ca si cum,mi s-ar fi tăiat o mană!Erai atât de al meu încât, nimeninu-mi putea scoate ochiul pereche,tăia piciorul drept sau tăia o ureche!Și totuși nimicul, un nimeni, timp nebunmi te-a smuls din
IOANA VOICILĂ DOBRE [Corola-blog/BlogPost/366492_a_367821]
-
am găsit ! - V-ați scăldat în Cerna și în Olteț ? FS : Toată vara, când eram copil, mă bălăceam în apă. Ne scăldam, colegii de clasă sau prietenii de pe aceeași stradă (cea care ducea la Stadion) în Olteț la locul numit „Râpă” (un mal abrupt, unde ne dădeam întâlnire) și la confluența Cernei cu Oltețul. Ultimul era admirabil pentru că distingeam două curente de apă care se împreunau: unul cald și altul rece. Interviul cu Dvs. este deosebit de celelalte, fiindcă ați copilărit în
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
fraga si terra. Apoi mai era si un soi numit ”o mie una” - nici acum nu stiu care era diferența. Ați mers desculț ? FS: Mereu. Pentru plăcerea de a-ți afunda picioarele în pulberea fină a drumului ce ducea de la Stadion la Râpă. Și astăzi, când mă întorc acasă, îmi reiau obiceiurile copilăriei. Apoi, umblatul desculț este sănătos prin contactul direct cu natura și prin masarea tălpilor picioarelor. Conform acupuncturii orientale în tălpile picioarelor sunt terminali ai unor nervi reprezentând diverse organe, și
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BINE-AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 706 din 06 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Coboară iarna de la munte În văi adânci, câmpii și râpe, Cu vălul alb ca de mireasă Gătită e, senină și frumoasă. Mătasea fină și-a întins Peste pământul necuprins, Flori de cais și de cireș Dansează lin în univers. De sub stele, de sub flori, Va crește grâul roditor Și ghiocelul, lăcrămioara
BINE-AI VENIT, FRUMOASĂ IARNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365680_a_367009]
-
mai bună, cea mai... și cea mai..., decât în orice țară din lume. Acuma, că parlamentarii ăștia costă mulți bani din bugetul național (căci nu se autofinanțează) și nu aduc nici un profit (vezi cum au reușit să ducă țara de râpă parlamentele anterioare), asta este adevărat. Dar ăsta este prețul pe care îl plătește „tot românul” pentru o „democrație adevărată” în Romania anului 2012. După luni și luni de lupte interne, pentru putere, cu actori principali de genul, Băsescu, Ponta, Antonescu
ROMÂNIA A ALES! de VIOREL BAETU în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366081_a_367410]
-
ocrotitor! Preamărite împărate! La mare ananghie sunt! Oamenii, în loc să muncească, s-au apucat să dea foc lanurilor, pe care le aveau în gospodării celelalte echipe și să le otrăvească acestora animalele. Totul a luat-o razna, țara se duce de râpă! Te rog să mă ajuți! Regele îl privi calm și îi răspunse: - Dar ai toata puterea! Te rog să te folosești de ea. Tânărul îl privi cu reproș pe rege și se îndepărtă de el gândindu-se că regelui nu
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
mic conflict. Aveau în lucru un lot de rochii ce trebuiau să fie gata urgent și tocmai atunci s-a găsit să se strice trei mașini de cusut. Trei croitorese erau scoase din producție. Irina a trimis imediat după Alexandru Râpă, mecanicul secției, dar acesta era ocupat să repare mașina inginerului șef. Nici nu a vrut să audă de Irina, până nu termina mașina șefului său, de care depindea direct. Ce treabă are el cu stagiara? Irina a fost nevoită să
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
idealuri morale, în măsura și ritmul în care le distruge. Binele, ca valoare morală nu e un dat, ci o operă de realizat, iar o societate fără oameni care fac fapte bune e ca un deal fără vatră, rupt de râpi și fără culme, pe care vântul și torentele îl vor răzui în cele din urmă, până jos și puțin câte puțin. De la crucea acestor veacuri și milenii am apucat-o către un destin care ne surpă din toate părțile, de
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > COPLEȘIT Autor: Aurel Avram Stănescu Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Într-un cer de purpură în râpa înghețată un balans furibund își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță
COPLEŞIT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361756_a_363085]
-
-l ia și să-l ducă acolo unde împotriva voinții noastre ne duce pe toți, chiar dacă dăm din picioare, ne ascundem sub pat, sau ne proptim cu mâinile și picioarele în pervazul ușii. Vichentie, Tuzik și cu mine cutreeram toate râpile și coclaurile din preajma Vărzăreștiului, satul meu de baștină și Vichentie mă învăța numele la toate bălăriile și buruienele și la ce sunt ele bune, dar din păcate el îmi spunea în rusește și eu le-am uitat de mult. O dată
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
duhovnicești din Bisericile situate în sudul județului Bihor păstorite de Liviu Pop (Batăr, Gepiu), Daniel Oșvat (Căuașd), Radu Pop (Cefa), Petrică Crețu (Ciumeghiu, Tămașda, Micherechi), Gheorghe Chișe (Tulca), Ioan Cotrău și Beni Hamza (Gurbediu), Valeriu Iovan (Talpoș), Dorin Simu (Tinca, Râpa), Adi Blaga (Girișu de Criș), Flaviu Tocai (Ghiorac), Gheorghe Cioară (Tăut), Moise Gherle (Tinca), Sandu Herman, Toni Mic (Călacea), Marius Pop (Ucuriș), Mihai Cociubei (Avram Iancu, Homorog, Ianoșda, Mărțihaz). Lucrările întrunirii au fost coordonate de pastorul Petru Vidu, în calitate de președinte
ÎNTRUNIREA ZONALĂ A PASTORILOR ŞI LUCRĂTORILOR CREŞTINI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352319_a_353648]
-
Generalii îl credeau de-acum nebun dar nici unul în afară de Casandru nu îndrăzniră să îl oprească și să dea glas frământărilor personale. Se foiră doar oarecum stânjeniți la gândul că dacă o ținea tot așa imperiul s-ar fi dus de râpă deoarece Alexandru nu dădea semne că vrea pe cineva dintre ei la domnie. Casandru ieși în față cum obișnuia firea lui curajoasă și instrucția de soldat și puse degetul pe rană: - Măria-Ta cine va să fie cârmuitor al imperiului
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
despre viitor? Vom culege roadele atunci când copiii noștri vor uita definitiv limba română, trecutul, istoria, tradiția și tot ce ne-a edificat că neam și cvivilizație pe acest tărâm (odinioară colț de răi) - care se duce de-a rostogolul în râpă. 29 noiembrie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: MINUTUL ȘI PICĂTURĂ - tabletă - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 699, Anul ÎI, 29 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351367_a_352696]
-
de evadare, nevalidat de ceilalți prizonieri. A găsit o scândură mai putredă în tavan, a dislocat-o cu grijă și, ieșind, le-a legat paznicilor ruși ușa cu o bucată de sărmă. Și-a eliberat tovarășii, apoi au sărit în râpa umplută cu zăpadă din apropierea barăcilor. Aceasta le-a “deschis drum” spre o pădure. Și, în dezordinea aceea a împresurărilor și despresurărilor, n-au mai avut posibilitatea să se alăture resturilor de trupe românești. Au hotărât atunci, în miez de iarnă
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
Măcar dacă le-ar reuși planu’...Noi să ne prefacem că venim de la Vali ca să nu se prindă de-nvărteală. -Că bine zici, confirmă Rodica. Hai, că nu suntem proaste degeaba. -Proaste pe dracu’, dacă nu eram noi să ducea de râpă șandramaua...De când scârțâie, văleu... -Așa, așa... -Păi... - Bine că am luat pulovăru’! Cald, cald, da’ sara se răcește...Avu dreptate Gigi cînd zise să-l iau...Că eu zâceam că de colea - până colea, și-n mașină pe deasupra, nu e
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
săpăligile, Bisericile se ascundeau pe vale, Convinse că au devenit prea banale. Caii au închinat steagul de durere În fața zecilor de mii cai-putere, Cauciucuri plesneau tam-nesam; A sporit chiar mult producția de salam. De-atâta veselie crăpau bocancii, Pescuiam prin râpi și prin văgăuni francii, Împodobeam cu sărbători calendarul, „Portrete” înălțau voioase paharul. Producția de fontă sporea an de an, Toți „îndărătnicii” capitulau „spontan”, Dispăreau alcătuirile vechile, De vesele îți țiuiau urechile. Ne întrebam: „Mai este ceva de făcut, Sau dărâmăm
VESELIE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350894_a_352223]
-
Cetatea dacică se află la circa 2 km sud de satul Căpâlna, al comunei Săsciori, pe un deal de 610 m înălțime față de nivelul mării, numit Dealul Cetății, poziționat pe malul stâng al râului Sebeș, între valea Gărgălăului și pârâul Râpii. Pantele dealului sunt abrupte, cu excepția legăturii sub formă de șa prelungă, care-l leagă la sud-vest de Dealul Stăunilor. Dealul se înalță la circa 200 m deasupra văii Sebeșului. Vârful lui a fost nivelat în câteva terase etajate, element mai
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]