1,696 matches
-
Prosperă doar coruptul și-impostorul. La cinci bogați, o mie de săraci, La trei palate, pâlcuri de cocioabe; Prin sate, doar bătrâni și-un pumn de boabe. Zac fabrici ruginițe printre maci, Iar prin orașe, vicii, vânzoleala Și viermi umani, râvnind căpătuiala. (Sonetele cetății, București, 2010) SINCE WE DROVE AWAY... Since we drove away the big nightmare I can’ț recognize either my country or my people. The past is dying, the future is crying And the leaders don’ț care
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
ca’n iazuri Cete de demoni eleganți și plini de Trufie Se întâlneau, discutau, șerpuiau, rânduiau Victimele fatalității, la întâmplare, pe vecie Nesocotind caratele umanului ce condamnau Am simțit Iluzia dându’mi târcoale M’adulmeca în amurg ca pe cina râvnită De înfometatul pornit, cu pofta crescândă Să’și afle limanul diperării departe în ispită Cu pliscul ascuțit Perfidia mi’a pus un semn Rupând și zdruncinând ce aveam mai sfânt Indispensabilul din mine ce’l port ca pe un blestem
CAPITAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374572_a_375901]
-
lângă bunici în amiaza de Cireșar grăbit. După somnul cuminte și trebuincios, nepotul năvălise, spulberându-le cu drag tihna după-amiezii aceleia. Era duminică și se lăcomea la vorbă. Venea, de obicei, doar în vacanța mare la Băbeni. Firesc era să râvnească la taină cu ei, nu?! Acum tată-său călătorise încoace la rugămintea unui amic din afară. Îl ducea la Horezu, fiind grozav amator de zmălțuite. Le văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
o rentă din tot ce obține curat, cinstit, cu trudă și har, un om cumsecade. În categoria aceasta se încadrează plagiatorii. Ei nu sunt niciodată încercați de dorința de a munci ca să evolueze și să făurească prin proprie capacitate ceea ce râvnesc și își însușesc de la altcineva, ci iau pe degeaba câte o idee, câte o frază, ori chiar câte o parte masivă din creațiile artistice sau științifice la care cineva a trudit. Mă văd nevoit, după multă răbdare să atrag atenția
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
ilumina conștient sau nu calea, întreaga viață, interpretul de muzică folclorică din Bucovina și redactorul muzical al Radio România - Radio România Internațional -, Cătălin Maximiuc. Tot aici își află adăpost și azi conștiința sa. Nu s-a mutat nicăieri, niciodată, agitat, râvnind o libertate, o despovărare, o uitare, o părăsire... oriunde s-a dus, priza de alimentare a bătăii inimii sale rămânând neclintit la Câmpulung Moldovenesc. Și de-ar duce la nefericire, niciun dor n-ar putea fi izolat de suflet! Cu
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
în adâncurile vrăjite ale unei cărți, dar ne place și să privirim dinafara ei, să o cântărim, să reflectăm asupra valorilor ei și să îi fixăm locul cel mai potrivit în biblioteca inimii noastre. O carte bună este un privilegiu râvnit de multă lume, cerut de nestăvilita sete de a trăi emoții izvorâte din frumos și adevăr, de înrâurirea modelatoare de spirit și de etică ce o are asupra noastră. Lectura e o binecuvântare și pentru că are efectul detensionării chiar și
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
nici trupele barbare Să ne învingă, cum au tot sperat. Dintotdeauna nouă ne-a fost frate Pământul ăsta rodnic și mănos. Dar avut numai de rele parte Și de dușman ce-a fost invidios. La bunul altuia nicicum nu am râvnit Trăind ca frații, doar în bună pace. Și nici, pe nimeni, nu am prigonit. Văzându-ne de-a noastră carapace. De-aceea eu vă las drept moștenire Popor român, cu dreptul permanent. La libertate dar și fericire Și nu oricum
TESTAMENT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373624_a_374953]
-
de la părinți și nu recunoaște alte valori, decât învățămintele primite din scoală, și de la străbunici cu sfaturi atât de utile pregătindu-l pe drumul vieții anevoios ” Nu pune bază în minuni, Și-n cupa cu deșertăciuni, Prea multe dacă vei rîvni, Nefericit mereu vei”, unde, pe viitor dovedește atâta verticalitate” Poezia lui Costache Năstase, ne amintește totuși și de poezia alecsandriană. În anumite versuri întrupându-se forma poetică patriotică, cu iubirea de neam și țară. Cu stimă profundă și mândru că
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
Te-am întâlnit și acum îmi este bine. Am savurat chemarea din dorință, Din ochii tăi se revărsau scântei, Cu-n gest discret și apelul la voință Am înțeles că tu mă vrei. Din ce în ce mai mult mă fascinezi, Cu senzații rare,râvnite de săruturi , Simțiri profunde când mă îmbrățișezi, Ca o vibrație venită din străfunduri. Trăirile le am,sunt greu de explicat, În două trupuri iubirea desfide și exultă, Am transformat cu tine plăcerile-n păcat Ce ne-a trimis în starea
M-AI FASCINAT CU ȘARMUL SPIRITUAL de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371432_a_372761]
-
creat un organism perfect. În plan social influențe arhaice încă măsoară individul și colectivitatea cu forme de manifestare care nu definesc întotdeauna ființa umană ca exemplu ceresc, suprem de evoluție a viului. Încă se fură, încă se minte, se omoară, râvnește, înșală, păcălește. Caracteristici dobândite de ființa umană ca mijloace de adaptare la condițiile existenței. De ce nici știința, nici religia nu pot răspunde la aceste întrebări simple, de ce Viul continuă să își complice existența ? Sunt întrebări care rămân iar răspunsul se
INVENȚII ALE OMULUI ȘI EFECTELE LOR. de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371427_a_372756]
-
în Țara mea de glorii cu destinul sfânt. Și ritmul înfloririi răzvrătit de cuget freamătă de dor, vibrând adânc în oră; din noi fiecare fibră scoate-un tunet, fiecare vorbă are o zămislire sonoră. Plămădiți suav, din esențe tari, nebănuite, râvnim setoși, un timp înalt, sărbătoresc; în noi, teluric, mari iubiri dezlănțuite ne rostesc, mereu, cu tot ce-i românesc. Zici că toate păsările se strigă pe nume prin arbori seculari, cu sufletu- n vânt; Se-adună-n fiecare șoaptă, o nouă lume
LA MULŢI ANI, ROMÂNIA! de GEORGE PENA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371474_a_372803]
-
Bine-ai venit! îi aruncă tânărul persistând în agitata-i preumblare. E tare încordat de așteptarea lungă! Sărmanul! își zice-n gând tatăl, improvizând apoi: -Nu mă plâng de recele primirii! Că te-am regăsit e pentru mine darul ce râvneam, să știi! adăugă cu glas tremurând, sfielnic. -Eh! Chiar că îmi displace abureala! N-aș vrea s-o ții așa ca o muiere când iubitul revine după secoli! Nici chiar așa! Doar sunt bărbat! Dar tu mai ești?! îl iscodi
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
2016 Toate Articolele Autorului S-au prăbușit toți munții peste tine. Te prevenisem de atâtea ori, Să nu mai umbli creanga fără mine. Nu vreau să mă trezesc cu un bastard din flori. La frumusețea ta persuasivă, Cred c-ar râvni toți cerbii împreună. Și noaptea cu a ei parșivă nautică, măsea de campanulă, Ți-ar ronțăi mieroșii sâni, scobarii. Am auzit ce mult le plac lor, sânii). Te-ar vinde joia-n târg misionarii, Și ți-ar fura din inelarul
INGRATA de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371506_a_372835]
-
acesta în anul următor,curățata fiind, vă rodi mai mult si mai bine. Erau amândoi parte din parte, nimic nu pierea și nimeni nu se gândea că profita unul de altul. Apoi, omul s-a întins și a început să râvnească la viul din viață, ucigând animale și mâncându-le viața, prinzând peștele ce se plimbă liniștit prin apele lui, spre a-i mânca lunecarea cu care el străbătea timpul ce i se acordase în ape. A iesit din peșteri și
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
vom vedea, maestrul Dumitru Zamfira a fost, este și va fi un genial solist la instrumente de suflat. Deși, pe lângă harul său, a și trudit știut sau neștiut, Dumitru Zamfira nu va fi scris niciodată în martirologiile pe care le râvnesc impostorii, dar va rămâne scris în cronicile istorice și culturale ale României. Cântă cu nerepetabilă virtuozitate creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, doine, balade, cântece de joc din toate zonele etnofolclorice românești. Piesele concertate inegalabil cu fluierul său, „Hora stacatto” și „Hora
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
Istoriei îi este rușine să le consemneze faptele, iar mie îmi este rușine că s-au întâmplat în țara mea. Când le-am citit, am murmurat cu ochii umezi: nu ne merităm caii din istoria neamului nostru! Caii invidiați și râvniți de turci, ceruți (a răzbunare) drept haraci (celebrii cai moldovenești)! Caii doriți de cazaci, de tătari și mai târziu capturați sau cumpărați cu bani grei de către armata habsburgică! Caii anonimi ai atâtor eroi celebrii din trecutul nostru glorios! Caii imortalizați
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
pe mine. Victor acum nu râde. Se gândește cum ar fi fost viața noastră dacă firele fragede de viață ar fi continuat să crească. Îi este dor de ei, de puii lui care au plecat grăbiți înapoi, la locul acela râvnit de mulți, la stânga Tatălui. Victor știe că ei au venit doar să-l trezească, să-l mângâie fără brațe apoi să-i scuture și ultimul fir de romantism absurd, abstract, inventat, reinventat, ca apoi să-l lase singur să cearnă
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
oricând realizat” (Tudor Vianu. Studii de filozofia culturii. București, Editura Eminescu, (1982), pag.60-61. Disponibil: http://ssu.utm.md/Fisiere/Manuale/SDV Introducere in filosofie/cap5.pdf ). Potrivit celor relatate, aș confirma cu certitudine că „ființa umană este acea acțiune care vrea și râvnește mereu să existe și să se afirme ca personalitate și identitate în sistemul de valori, în același timp, dorind să-și satisfacă necesitățile reale ale vieții prin valorile umane întruchipate prin adevăr, corectitudine, transparență, morală și, nemijlocit, prin valorile sociale
CA FONDATOR AL FRUMOSULUI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373996_a_375325]
-
ZÂMBETUL TĂU..... Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Zâmbetul tău din colțul gurii, Exprimă gândul propriu, al iubirii, Către acea persoană ce ți-o dorești, Și la care, cu mult drag râvnești. Caută și zâmbește-n fiecare zi, Cu siguranță, fericită mereu vei fi, Ai admirație de la întreaga lume, Gândind și spunând vorbe bune. Ai un corp tare frumos, de gazelă, Expresia feței tot timpul-veselă, Formele, din față, bine conturate, La fel de admirat
ZÂMBETUL TĂU..... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374092_a_375421]
-
solidă, cu oficii de turism în fiecare localitate, cu primării dotate în acest sens, parcări reglementate etc. Sezonalității puternice, bazate pe migrația în mase spre litoral peste vară, i-au opus oferta turistică din afara sezonului, transportând organizat la aceleași destinații râvnite vara, dar goale iarna, păturile sociale care au timp și curiozitate, cei aflați la a treia tinerețe. Cu această grupă, mai puțin avantajată economic au indus un adevărat boom turismului intern, care a secondat cu brio curentul internațional, fiind destinat
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
Autorului Ating cu gândul, iubirea ta, necunoscută mie, dorită demult, rămasă fără margini și învățând s-o iubesc, m-am rătăcit prin ea... Nu mi-a fost greu, să deslușesc drumul secret, știut doar de tine, imaginar ce-i drept, râvnind la tot ce-nsemni pe lume, ploaie de primăvară, oază de fericire, miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
rarisimă ocazia întâlnirii măcar un pic mai frecvent cu oameni cumsecade, indiferent unde, în ce domeniu. Idealul cel mai simplu realizabil, universal, constă chiar în caratele simplității. Ceea ce înseamnă că n-am avea altceva mai mult și mai simplu a râvni de la noi înșine decât să fim noi, serioși când e vorba de lucru serios, glumeți când e vorba să ne amuzăm. Niciodată dedublați de propriul caracter, riscând ridicolul. Fără a cita în dreptul acestor reflecții vreun nume, dacă doar menționăm localitatea
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
-i crească ca pe bravi eroi. Ridică plânsul din țărână, că prea mult timp a fost tăcut, Și din popor tu fă furtună, să piară tot ce te-a durut! O, țărișoara mea bogată, ce-atât de mult ai fost râvnită, Ridică toți străbunii-odată, nu te mai lasă osândită! Nu-ți plânge dorurile, țipă! Ridică morții din morminte, Adună-ți oștile la luptă, cu bravul Ștefan înainte. Cu Mircea, cu Mihai Viteazu, cu toți străbunii noștri drepți, Cu Vlad, cu Tudor
ȚARA MEA de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371884_a_373213]
-
ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris. Trebuia doar să ne păstrăm fidelitatea față de Atotcreatorul, menirea și dăruirea noastră în lume. Măreția noastră spirituală era atât de înaltă în omenire, încât ar fi fost dezonorant pentru Noi să râvnim la orice, altceva sau la oricine, altcineva. Aleșii Fii ai Daciei Mari-iluștrii traco-dacologi și urmașii urmașilor lor, incepand cu: Hestia, Zamolxis, Orfeu, Burebista, Deceneu, Decebal, Socrate, Herodot, Sfinții Apostoli: Andrei, Pavel, Ioan, Filip, Marcu, Matei, Luca; Mării sfinți Părinți și
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Monalisa Basarab, pe care am cercetat-o prin biografii abia după ce mi-am refugiat pentru o clipă ochii mei obosiți de lume, în ochii ei de cobalt luminos, scăpărător de scântei, adânciți într-un cosmos albastru?! Cândva, într-un vis, râvneam să am loc în umbra artiștilor pe care-i prețuiesc și față de care caut vrednicia de a le intra în gând. Nu sunt părți mai roditoare de pace a inimii și iubire, ca sălașurile sufletești ale artiștilor. Fie și numai
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]