1,075 matches
-
și comunul feminității (opus unicității care însoțea idealul feminin, al lui amour courtois), "lucrul" pentru care orice femeie se confundă cu alta și toate sânt la fel de dezirabile (extraordinarul fiecăreia dispărând în acest element comun), "lucrul" acesta care este ireductibilul lor râvnit în chip etern și care anulează orice diferență dintre ele (poziția socială și chiar și vîrsta) ― este la gonella, "juponul", "fustița". 26 februarie Un băiețel de 12 ani îi vede pe părinții lui, care primiseră vizita unor prieteni, pălăvrăgind despre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
face dreptate datorită intervenției bătrânei și a verdictului doamnelor de la curte. Iar cavalerul nu poate decât să le accepte voința, să se mulțumească cu un dar pe care anterior îl luase prin forță. Trupul tinerei pe care el l-a râvnit i s-a redat, dar într-o formă denaturată de bătrânețe, ca un fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a verticalității morale la care nu dorește să renunțe, de unde și toate probele dificile pe care trebuie să le treacă, uneori sacrificându-se deplin pentru propovăduirea idealului pe care îl reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de critic și aceasta poate datorită lipsei inteligenței, pe care autorul italian nu o poate scuza în niciun fel. Boccaccio este îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este tragică în felul ei, deoarece gelozia unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
face dreptate datorită intervenției bătrânei și a verdictului doamnelor de la curte. Iar cavalerul nu poate decât să le accepte voința, să se mulțumească cu un dar pe care anterior îl luase prin forță. Trupul tinerei pe care el l-a râvnit i s-a redat, dar într-o formă denaturată de bătrânețe, ca un fel de pedeapsă pentru păcatul săvârșit, atunci când fata de lângă râu a fost înlocuită cu bătrâna din pădure. Faptul că, în final, cedează autoritatea femeii transformate într-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a verticalității morale la care nu dorește să renunțe, de unde și toate probele dificile pe care trebuie să le treacă, uneori sacrificându-se deplin pentru propovăduirea idealului pe care îl reprezintă. Virginia ilustrează, ca și alte personaje feminine pozitive, obiectul râvnit de concupiscența și lăcomia masculină. Pentru a o avea aproape, conducătorul cetății, Apiu, uneltește un plan macabru: prin vorbele supusului său, Claudiu, o revendică pe fată, ca fiind o sclavă a acestuia, furată în copilărie, și nu fiica lui Virginius
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
urma mereu instinctele, căutând cu înfocare dragostea, mai ales atunci când nu le este oferită și accentuează faptul că nimeni nu le poate cere o abstinență forțată, percepută de narator ca „silnicie”871. Bartolomea, „una din cele mai frumoase și mai râvnite tinere din câte se aflau în Pisa”872, se căsătorește cu judecătorul Ricciardo din Chinzica, învățat, înțelept, dar vârstnic și fără vlagă, lipsit de putere și de bărbăție. Pentru a masca aceste inconveniente, soțul apelează la leacuri băbești și, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de critic și aceasta poate datorită lipsei inteligenței, pe care autorul italian nu o poate scuza în niciun fel. Boccaccio este îngăduitor cu plăcerile senzuale, dar nu face rabat atunci când este vorba despre istețime. Donnele demonicate constituie un trofeu mult râvnit datorită frumuseții, pe care parcă nici nu o conștientizează uneori, declanșând serii lungi de pasiuni, care se soldează cu violente omoruri (II. 7, IV. 3). Povestirea a treia a zilei a patra este tragică în felul ei, deoarece gelozia unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
damnării, este cea care Îi conferă lui Pluto acea imagine de zeu Înspăimântător pe care o anumită formă a astrologiei o dă În vileag cu atâta plăcere. Este adevărat că Pluto e singurul a cărui putere nu a fost niciodată râvnită... Dar În mitologie infernul are o cu totul altă semnificație. Înainte de toate, Infernul este Împărțit În trei zone: Erebus, unde se găsește palatul iluziilor, unde se află Cerberul, Furiile și morții fără mormânt. După aceea, urmează Infernul propriu-zis: este un
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
precum Schiller pe bucătăreasă. Dar Butoiescu este un autor de kitschuri. El își înalță o casă-ghiveci cu elemente stilistice diferite asamblate incoerent. E o tendință a epocii care a dat nu puține locuințe spațioase și trainice în cartiere azi foarte râvnite: Domenii, Cotroceni, Floreasca, Rosetti, Dacia etc. „Aceste case, scria Călinescu, au un aer improvizat, de decoruri de teatru”. În fapt ele sunt din materiale bune și numai aparența le strică, mai ales prin detalii de fațadă. O vilă „tip Butoiescu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
din 1 mai 1946, pe spațiul articolului de fond: Astăzi este ziua Muncii! În genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
avantaje reproductive. În concepția celor doi cercetători, dacă plecăm de la principiul că infidelitatea femeilor este o amenințare gravă pentru reproducerea bărbaților, înseamnă că bărbații vor prefera femeile pe care le pot controla, domina. Femeile vulnerabile vor fi așadar cele mai râvnite. Și orice expresie a vulnerabilității, ca vârsta sau veniturile mici, va putea amplifica atracția feminină. Astfel, cercetătorii trag concluzia că presiunile legate de amenințarea unei paternități incerte au dus cu timpul la o preferință pentru tovarășe cu o slabă dominanță
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
numărul lor a crescut în progresie geometrică. A început înghesuiala pentru a nimeri în lista „martirilor” cauzei naționale. Un articolaș pirpiriu publicat într-o gazetă sau, mai simplu, câteva cuvântări (strigături) la un miting îți asigurau un loc în mult râvnitul pomelnic. Esențial era să te arăți, să fii văzut, să spui pe un ton lăcrimos cât de mult ții la oamenii acestui pământ. Dintr-o simplă vocație, care se deschise generos în perioada de avânt revoluționar ce ne animase pe
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
imitației îi este asociat principiul gândirii critice conștiente, ce recreează, într-o manieră proprie, realitatea textuală deja existentă"115. Asociind parodia și practicile specifice deprinderilor retorice, Quintilianus îi sfătuia pe retori ca, pentru a-și binedispune auditoriul (realizând implicit mult- râvnita captatio benevolentiae), să "făurească versuri care să semene cu versuri cunoscute, ceea ce se cheamă parodie"116. Cu privire la modelul parodiat, părerile sunt însă împărțite, în funcție de exemplificările de care dispuneau teoreticienii antici. Astfel, dacă Aristotel găsise că parodia reprezintă o "vulgarizare" a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
la o indemnizație economică, constând într-o sumă de bani ori a unei bucăți de pământ. Legiunile, în care luptau cetățenii romani, au fost integrate ca auxilia, compuse din provinciali cărora, în momentul lăsării la vatră, le era oferită mult râvnita cetățenie romană. Practic, serviciul militar era apanajul exclusiv al cetățeanului roman și era strict legat de dreptul de cetățenie, de care romanii erau foarte geloși până într-atât încât nu-i admiteau în legiuni nici măcar pe latinii rezidenți în Roma
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aceste condiții, Licinius s-a dezlănțuit împotriva a tot ceea ce era creștin și creștinism pentru a îndepărta pericolul presupus. În orice caz, la momentul rescriptului de la Milano, auguști se aflau în sintonie; textul ne informează asupra intenției auguștilor și funcționalității râvnite de către aceștia, în folosul statului și al păcii Imperiului: Noi, deci Augustul Constantin și Augustul Licinius, întâlnindu-ne folositor la Milano și discutând toate chestiunile referitoare la folosul și la siguranța publică, printre dispozițiile pe care le vedeam utile multor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și anume - în termenii dulci ai epistolarului - „șansa rezonabilă de libertate”. Este categoric că, mizând pe șansă, complotiștii au acționat într-un fel în postura de sinucigași, de vreme ce, se cunoaște mult prea bine, în locul unui regim de libertate așteptat și râvnit, la București s-a instalat regimul comunist, fabricat, exportat și patronat de Moscova. Se adevereau, în acest fel, cuvintele lui I. V. Stalin către I. B. Tito, la Moscova, în aprilie 1945. De altfel, în condițiile concrete create, nu a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
veniți din satele din jur cu treburi la oraș, ciocnind halbele de bere stătută și acră, scuipând capete de țigări gălbejite în mâzga neagră și consistentă de pe jos, strigând la copii cu ochi limpezi în care rămăseseră oglindite lucruri frumoase, râvnite, văzute în vitrinele orașului. Azi fusese zi de salariu. Ieșise ziua, demult nu mai ieșise ziua pe străzi. Mergea prin forfota străzii privind precaut în jur, urmărind fețele celor care treceau, ferindu-se din calea celor prea grăbiți, de sacii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
veseli și mai vioi. Nașterea unui copil bine dispune și pe cei mai posomorâți telurici. În vagon căldura se instalase. Era aproape aceeași arșiță ca înainte de furtună. Picuri de transpirație curgeau de pe frunțile tuturor. Din acest motiv, locurile cele mai râvnite erau cele de pe coridor, de lângă ferestrele deschise, însă în preajma lor se lăfăiau bărbații-fumători. Ceilalți erau mai dezavantajați. Nemișcați pe locurile lor, suportau cu stoicism consecințele nefaste și ale căldurii excesive și ale fumului de țigară. Pentru câteva minute, în compartiment
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
când și pe unde. Pentru a coborî, trebuia să străbată întreaga garnitură, să treacă dintr-un vagon în altul și tot așa și tot așa... până în ultimul, spre care se îndreptă toți, dar care devine din nou primul mult mai râvnit, mai confortabil și mai comod numai atunci, când se naște cineva... Nu a vrut să strice măreția momentului și nici buna dispoziție a celorlalți. Nu avea nici capacitatea și nici îndemânarea necesară să exprime în cuvinte, explicând și altora ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
împărăția ei un strat de omăt peste care să poată zbura calul înaripat al lui Moș Neculai și mai apoi, să poată aluneca, cu ușurință, nenumăratele sănii ale lui Moș Crăciun. Asta înseamnă că și ea ajută la împărțirea mult râvnitelor daruri. Dacă ar fi copil și el s-ar întreba: Unde o fi Moș Neculai acum? După toate probabilitățile e pe drum. Ce-ar fi să se considere copil, să rămână treaz, să îl surprindă când intră în camera nepoților
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Al doilea, Art. 7, prevedea ca România să predea o serie de bunuri din Germania și țările-satelit ale acesteia ca "trofee" de război. Problema consta în a distinge materialele din Germania de celelalte, mai ales cînd era vorba de mult rîvnitele utilaje petroliere. Sovieticii argumentau prin faptul că germanii deținuseră cea mai mare parte din utilaje și, ca urmare, erau o "pradă" legitimă de război. Reprezentanții britanici și cei americani, încurajați de cei din industria petrolului, au adus argumente contrare. Ambele
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o redimensionare clasică, nu sunt întâmplătoare întrucât se urmărește o "contaminare", o dispersare a ideilor în rândul noii generații. Încă o dată, soluția clasică este percepută drept cheia unei revitalizări a literaturii, unei reordonări estetice care ar putea asigura un mult râvnit caracter universal. Folosirea sintagmei "încă o dată" în fraza anterioară este motivată prin raportarea la celelalte încercări de a înscrie literatura română în coordonate clasice, dintre care am dezvoltat-o aici într-un capitol anterior pe cea a pașoptiștilor, dornici să
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Psihiatrie "Socola" din Iași. Așezată în partea de sud-est a orașului Iași, în vremurile îndepărtate fiind o regiune profund împădurită, acoperită de desișul codrilor, ceea ce a creat condiții optime apariției și viețuirii aici a unei vestite crescătorii de șoimi (păsări râvnite de înalta Poartă Otomană, pe care Domnii Moldovei erau obligați să le dea anual ca tribut turcilor), Mănăstirea Socola a luat ființă printr-un nucleu de maici, supranumite "didascălele", fiind selectate pe criteriul erudiției, a căror primă stareță a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]