3,492 matches
-
s-a axat pe următoarele direcții: folosirea ligninei ca adeziv, datorită comportării similare cu rășina fenolformaldehidică; obținerea de adezivi lignin-fenolformaldehidici prin: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată/ nemodificată; înlocuirea fenolului la sinteza rășinii fenolformaldehidice. obținerea de adezivi lignin-ureoformaldehidici prin înlocuirea rășinii ureoformaldehidice cu lignină modificată/nemodificată. Lignina privită drept adeziv Ca adeziv, lignina ar trebui să se comporte similar cu rășina fenol formaldehidică, datorită structurii sale de polifenol. Acest lucru este adevărat în cazul ligninei native, în timp ce pentru ligninele tehnice, pentru
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
prin: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată/ nemodificată; înlocuirea fenolului la sinteza rășinii fenolformaldehidice. obținerea de adezivi lignin-ureoformaldehidici prin înlocuirea rășinii ureoformaldehidice cu lignină modificată/nemodificată. Lignina privită drept adeziv Ca adeziv, lignina ar trebui să se comporte similar cu rășina fenol formaldehidică, datorită structurii sale de polifenol. Acest lucru este adevărat în cazul ligninei native, în timp ce pentru ligninele tehnice, pentru a putea fi transformate în rășini insolubile acestea trebuie să fie reticulate suplimentar. În acest sens, se folosesc o gamă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Lignina privită drept adeziv Ca adeziv, lignina ar trebui să se comporte similar cu rășina fenol formaldehidică, datorită structurii sale de polifenol. Acest lucru este adevărat în cazul ligninei native, în timp ce pentru ligninele tehnice, pentru a putea fi transformate în rășini insolubile acestea trebuie să fie reticulate suplimentar. În acest sens, se folosesc o gamă variată de agenți de reticulare ca: epoxizi, poliizocianați, polioli, poliacrilamide, aldehide, anhidridă maleică, amine, proteine, hidrazidă etc. (tabelul 17Ă. Totuși, reacțiile de condensare a ligninei la
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
gamă variată de agenți de reticulare ca: epoxizi, poliizocianați, polioli, poliacrilamide, aldehide, anhidridă maleică, amine, proteine, hidrazidă etc. (tabelul 17Ă. Totuși, reacțiile de condensare a ligninei la încălzire sau sub acțiunea acizilor minerali nu sunt la fel de eficiente ca în cazul rășinilor fenolformaldehidice, datorită conținutului mic de poziții libere reactive din nucleul aromatic al unității fenil propanice și a reactivității lor scăzute. Astfel, ligninele tehnice nu pot fi reticulate la fel de eficient ca și rășinile fenol formaldehidice din mai multe motive: numărul de
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
minerali nu sunt la fel de eficiente ca în cazul rășinilor fenolformaldehidice, datorită conținutului mic de poziții libere reactive din nucleul aromatic al unității fenil propanice și a reactivității lor scăzute. Astfel, ligninele tehnice nu pot fi reticulate la fel de eficient ca și rășinile fenol formaldehidice din mai multe motive: numărul de poziții libere la atomul de carbon 5, este 0,5/C9 în timp ce pozițiile 2 și 6 sunt mai puțin reactive în comparație cu poziția 5; în lignină există mai puțin o grupă alcoolică benzilică
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
multe motive: numărul de poziții libere la atomul de carbon 5, este 0,5/C9 în timp ce pozițiile 2 și 6 sunt mai puțin reactive în comparație cu poziția 5; în lignină există mai puțin o grupă alcoolică benzilică pe C9, în timp ce în rășina fenolformaldehidică pot fi introduse până la 3 grupări metilol; nucleele aromatice se găsesc într-o stare rigidă, precondensată, care le scade reactivitatea față de grupele hidroxil benzilice din unitățile fenilpropanice adiacente; nucleul aromatic este mult mai puțin reactiv cu grupele hidroxil benzilice
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
hidroxil benzilice decât fenolul, datorită prezenței grupării metoxil grefată pe nucleul aromatic. Încleierea plăcilor cu soluție disulfitică prin metoda Pedersen, Shen, Nimz și Phillippou Metoda Pedersen Pedersen și Jul-Rasmussen (1980Ă, au dezvoltat o metodă de obținere a PAL prin înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu soluție disulfitică reziduală. Metoda Pedersen se caracterizează prin creșterea timpului de presare și prin introducerea după presare a unui tratament termic suplimentar. Astfel, Pedersen și Jul-Rasmussen au realizat un PAL de 18 mm în condițiile: așchiile de lemn
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
iar absorbția de apă 13,2 %. Testele efectuate în aer liber timp de 5 ani, au arătat că 116 plăcile încleiate cu soluție disulfitică reziduală conform metodei Pedersen prezintă proprietăți de rezistență și de suprafață superioare plăcilor încleiate convențional cu rășini fenolformaldehidice: absorbția de apă pentru PAL-ul Pedersen reprezintă jumătate din valoarea înregistrată pentru PAL-ul încleiat convențional, indiferent de valoarea umidității aerului (figura 31 aă; expunerea timp de un an de zile la condițiile atmosferice a determinat o creștere
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
două etape; autoclava trebuie să fie din oțel superior datorită imisiei unor gaze corozive (SO2Ă; timp de presare lung. Metoda Shen Shen (1977Ă a folosit soluții disulfitice reziduale cu bază calciu, modificate prin reticulare cu acid sulfuric ca substituent al rășinii fenolformaldehidice pentru fabricarea plăcilor celulare. Astfel, inițial, fețele din lemn de plop au fost stropite cu o soluție de acid sulfuric 15-20%, după care s-a adăugat 4-5% soluție disulfitică atomizată (prafă. Plăcile au fost fabricate în aceleași condiții ca
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
plăcilor celulare. Astfel, inițial, fețele din lemn de plop au fost stropite cu o soluție de acid sulfuric 15-20%, după care s-a adăugat 4-5% soluție disulfitică atomizată (prafă. Plăcile au fost fabricate în aceleași condiții ca în cazul folosirii rășinii formaldehidice: temperatură de presare de 205 0C, timpul de presare fiind puțin mai mic datorită efectului catalitic al acidului sulfuric. Prin acest procedeu s-au obținut plăci cu densitate de 0,60 g/cm3, proprietățile de rezistență fiind în conformitate cu standardele
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de 25-46% pentru plăcile imersate în apă la 20 0C timp de o săptămână și de 51-66% pentru cele tratate prin fierbere timp de 2 ore. Aceste valori sunt nesatisfăcătoare pentru plăcile de exterior comparativ cu cele încleiate convențional cu rășină fenolformaldehidică (tabelul 18 Proprietățile de rezistență a plăcilor pot fi mărite în condițiile aplicării unui tratament termic suplimentar (140 0CĂ timp de 2 ore sau prin mărirea timpului de presare. Aciditatea acestor plăci nu are influență pe termen lung asupra
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de degradare rapidă prin încălzire 20 zile la 149 0C, se constată un proces de îmbătrânire mai rapid decât la plăcile obișnuite, datorită acidității crescute. Prin urmare, aceste plăci nu pot fi comparate tehnic cu plăcile de exterior încleiate cu rășină fenolformaldehidică. Avantajul major îl constituie costul de producție mult mai redus comparativ cu tehnologia clasică în condițiile în care prețul fenolului crește în timp. Metoda Shen a fost aplicată și pentru obținerea PAL-ului din lemn de plop, pentru care
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
interior cu densitate medie prin folosirea unui adaos de 20% soluție disulfitică cu bază calciu (conținut de substanțe solide 54%Ă, o temperatură de presare de 100-120 0C, celelalte condiții fiind identice ca și în cazul utilizării ca adeziv a rășinii ureoformaldehidice. Proprietățile PAL-ului obținut, reprezentate de rezistența la tracțiune perpendicular pe fețe și de umflarea în grosime, depind de o serie de factori, și anume: Adaosul de soluție disulfitică Rezistența la tracțiune și umflarea în grosime a PAL-ului
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
găsesc un număr mare de grupe funcționale, crearea legăturilor covalente implică activarea acestor grupe funcționale prin tratarea lemnului cu diferiți agenți oxidanți și introducerea de substanțe chimice polimerizabile între suprafețele de lemn activate. Phillippon (1982Ă, a folosit ca alternativă a rășinii fenolformaldehidice în fabricarea PAL ului de exterior un sistem alcătuit din două componente: perhidrol, ca agent de activare de suprafață a covorului de așchii; amestec de lignosulfonat de amoniu, alcool furfurilic, ca materiale polimerizabile. Prin utilizarea acestui sistem chimic, în timpul
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de apă după imersia în apă timp de 24 de ore. O creștere mai mare a adaosului de parafină are un efect mai redus asupra stabilității dimensionale. Adezivi de tip lignin-fenol formaldehidici Utilizarea ligninei ca înlocuitor al fenolului în sinteza rășinilor fenolformaldehidice, a fost dezvoltată din jurul anilor 1950. În anumite condiții se poate înlocui până la 40% din rășina fenolformaldehidică cu lignosulfonați sau cu alcalilignină fără afectarea plăcilor și prelungirea timpului de prelucrare. Adezivii lignin fenolformaldehidici sunt utilizați în fabricarea placajelor, PAL
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
de parafină are un efect mai redus asupra stabilității dimensionale. Adezivi de tip lignin-fenol formaldehidici Utilizarea ligninei ca înlocuitor al fenolului în sinteza rășinilor fenolformaldehidice, a fost dezvoltată din jurul anilor 1950. În anumite condiții se poate înlocui până la 40% din rășina fenolformaldehidică cu lignosulfonați sau cu alcalilignină fără afectarea plăcilor și prelungirea timpului de prelucrare. Adezivii lignin fenolformaldehidici sunt utilizați în fabricarea placajelor, PAL-ului și PFLului datorită costului redus, deoarece ligninele tehnice sunt mai ieftine comparativ cu rășina fenolformaldehidică. Totuși
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
40% din rășina fenolformaldehidică cu lignosulfonați sau cu alcalilignină fără afectarea plăcilor și prelungirea timpului de prelucrare. Adezivii lignin fenolformaldehidici sunt utilizați în fabricarea placajelor, PAL-ului și PFLului datorită costului redus, deoarece ligninele tehnice sunt mai ieftine comparativ cu rășina fenolformaldehidică. Totuși, în majoritatea cazurilor, lignina trebuie pretratată prin deionizare, ultrafiltrare sau schimb de cationi. Cercetările în domeniul sintezei rășinilor lignin fenolformaldehidice s-au axat pe trei direcții: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sunt utilizați în fabricarea placajelor, PAL-ului și PFLului datorită costului redus, deoarece ligninele tehnice sunt mai ieftine comparativ cu rășina fenolformaldehidică. Totuși, în majoritatea cazurilor, lignina trebuie pretratată prin deionizare, ultrafiltrare sau schimb de cationi. Cercetările în domeniul sintezei rășinilor lignin fenolformaldehidice s-au axat pe trei direcții: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
costului redus, deoarece ligninele tehnice sunt mai ieftine comparativ cu rășina fenolformaldehidică. Totuși, în majoritatea cazurilor, lignina trebuie pretratată prin deionizare, ultrafiltrare sau schimb de cationi. Cercetările în domeniul sintezei rășinilor lignin fenolformaldehidice s-au axat pe trei direcții: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășină
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
sunt mai ieftine comparativ cu rășina fenolformaldehidică. Totuși, în majoritatea cazurilor, lignina trebuie pretratată prin deionizare, ultrafiltrare sau schimb de cationi. Cercetările în domeniul sintezei rășinilor lignin fenolformaldehidice s-au axat pe trei direcții: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășină fenolformaldehidică, cu formarea unui copolimer
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
trebuie pretratată prin deionizare, ultrafiltrare sau schimb de cationi. Cercetările în domeniul sintezei rășinilor lignin fenolformaldehidice s-au axat pe trei direcții: înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășină fenolformaldehidică, cu formarea unui copolimer lignin-fenolformaldehidic, conform mecanismului din figura 38. Cercetătorii au arătat că pentru PAL
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
rășinii fenolformaldehidice cu lignină; înlocuirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină modificată; utilizarea ligninei ca substituent al fenolului. Substituirea rășinii fenolformaldehidice cu lignină și lignină modificată Introducerea ligninei în compoziția adezivului, determină datorită reactivității chimice a acesteia stabilirea unor interacțiuni chimice cu rășină fenolformaldehidică, cu formarea unui copolimer lignin-fenolformaldehidic, conform mecanismului din figura 38. Cercetătorii au arătat că pentru PAL-ul încleiat cu o soluție disulfitică reziduală prin metoda Pedersen, timpul de tratare poate fi redus și tratamentul termic în autoclavă evitat dacă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
lignin-fenolformaldehidic, conform mecanismului din figura 38. Cercetătorii au arătat că pentru PAL-ul încleiat cu o soluție disulfitică reziduală prin metoda Pedersen, timpul de tratare poate fi redus și tratamentul termic în autoclavă evitat dacă soluția disulfitică se amestecă cu rășină fenolică de tip novolac. Astfel, au fost obținute plăci de 9 mm la un timp de presare de 12 minute utilizând un adeziv cu următoarea compoziție: 10% soluție disulfitică reziduală, 4% novolac, 2,1% urotropină. Pentru plăcile obținute s-a
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
a PAL-ului pot fi îmbunătățite prin creșterea cantității de novolac sau prin ridicarea temperaturii până la 250 0C. Ulterior, Roffael și Rauch (1972Ă au arătat că proprietățile mecanice, precum și stabilitatea dimensională pot fi îmbunătățite prin adăugarea în compoziția adezivului a rășinii fenolformaldehidice de tip rezol și aplicarea unui post tratament la 200 0C timp de o oră. Posttratamentul termic poate fi evitat dacă se folosesc cantități mari de rășină rezolică. Pentru fabricarea PAL-ului convențional cantitatea de rășină este de 8
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
precum și stabilitatea dimensională pot fi îmbunătățite prin adăugarea în compoziția adezivului a rășinii fenolformaldehidice de tip rezol și aplicarea unui post tratament la 200 0C timp de o oră. Posttratamentul termic poate fi evitat dacă se folosesc cantități mari de rășină rezolică. Pentru fabricarea PAL-ului convențional cantitatea de rășină este de 8%. Până la 33% din rășina fenolformaldehidică poate fi înlocuită cu lignosulfonat de sodiu pentru fabricarea unei plăci tristratificată de 22 mm fără afectarea proprietăților mecanice ale acesteia. Pentru un
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]