2,283 matches
-
psihologic și psihotronic, numiți-l cum vreți; omenirea se afla fără nici o stabilitate economică la nivel social planetar, și în pragul celui mai cumplit război atomic, ce poate să dezintegreze în orice clipă acest planetoid viu care abia ne mai rabdă pe toți, șapte miliarde în ceasul acesta! De aceea, consider că, fără aceasta Inițiativa VMGN, nu se mai poate porni motorul economiei mondială. Toate imperiile au căzut, nu va mai faceți iluzii cu pax Germania, cu Rusia comunista sau cu
SCRISOAREA NR.53 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352415_a_353744]
-
RIDICĂ-TE PROFUNDĂ ROMÂNIE De voi putea ridica România profundă, Voi face oaste din artiști, scriitori și poeți! Și-apoi cu ei, ocupând Parlamentul, vom alunga pe cei, pe care voi, și de vreți, nu puteți! Nu puteți! Răbdăm, o, Doamne Sfânt, de 65 de ani, Doar președinți și fețe numai de zmintiți, Tot parlamentu-i... o haită de nebuni, numai corupți, din măduvă, cu toți-s, până-n dinți! Până-n dinți! O, glas de Țară, de-ai mai striga la
SĂ MĂ IERŢI, AŞ VREA, ROMÂNE! (POEME) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 65 din 06 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350482_a_351811]
-
căsătorești îți asumi un sacrificiu, o jertfă. Căsătoria este o cruce, asumată. Iubirea nu este sex, nu este instinct ori plăcere trupească, iubirea este ce spune același Sfânt Apostol Pavel în capitolul 13 la Epistola I către Corinteni: toate le rabdă, toate le îndură, nu este geloasă, iubirea nu caută ale sale, ci ale celuilalt... Iubirea nu cade niciodată. Aceea este adevărata iubire și dragoste, când poți să mori pentru cineva. Dacă tânărul nu este în stare să moară pentru o
DESPRE ADEVARATA RUGACIUNE, CARE NU TREBUIE SA SE SFARSEASCA NICIODATA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350477_a_351806]
-
e tatăl, nu?” “Da!” “Mă duc să vorbesc cu ea! Să o felicit pentru copil.” D-na Directoare nu mai ezită. Ocoli ușor spațiul copiilor și ajunse la Simona. Nu știu ce i-a spus, dar ochii mamei nu mai putură să rabde povara lacrimilor. Plângea ... De bucurie, de fericire ... Își prinse din nou fiul de mână, cu acea grijă ocrotitoare și temătoare ... D-nul profesor proiectase lucrări de-ale lui Vasili Kandinski și de-ale lui Willem de Kooning, prezentând, în paralel
PORTRETUL UNEI MAME de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350542_a_351871]
-
sfântului Constantin Brâncoveanu: „fiii mei, fiii mei! Iată toate avuțiile și orice altă am pierdut. Să nu ne pierdem încai sufletul! Stați tari, bărbătește, dragii mei, și nu băgați în seamă la moarte. Priviți la Cristos, mântuitorul nostru, câte au răbdat pentru noi și cu ce moarte de ocară au murit! Credeți tare în aceasta și nu vă mișcați din credința pravoslavnică pentru viața și lumea aceasta! Aduceți-vă aminte de Sfântul Pavel (Paul) ce zice: că nici sabie, nici îmbulzeală
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
urâcioși, Îi laud că pe Feti Frumoși Cu Dragoste. De câte ori m-au supărat, Cu-o vorba bună i-am tratat Și Dragoste. Pe cei pierfizi și profitori, I-am ocolit de-atâtea ori Cu Dragoste. Cât am trudit și am răbdat, Cu gându-acasă-am fost plecat, Cu Dragoste. Oamenii dragi, îndepărtați, În amintire-au fost păstrați Cu Dragoste. Iar cât am plâns, am scris și-am șters, Topite-s toate într-un vers, Cu Dragoste!.. Urmașii mei când vor citi, Un strop
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
de bună credință, care erau printre ei și pe care nu i-au putut ameți cu promisiuni și funții, pentru a guverna singuri. Poporul român trebuia să trăiască azi, cam așa cum trăiesc ei, politicienii, căci el a muncit și a răbdat lipsurile crunte, din ultima perioadă de dictatură, pentru plata datoriilor externe și deci, ar fi fost normal ca așa să se întâmple. Toți oamenii cinstiți și serioși, care am trăit acele vremuri întunecoase de dictatură, nu le vor regreta niciodată
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
pune mâna stângă streașină la ochi și privește în depărtae. Se aud valurile oceanului). Stângaciul: Nu se vede nici-un țărm. Oceanul a început să se agite. Apa aceasta imensă este ca marea masă de oamnei. Ce duce pe umerii ei: “Răbdăm nevoi, răbdăm poveri și jug de boi și ham de cai”.Eee ... ce vremuri grele pe vremea lui Coșbuc.Lupta de clasă abia dacă mija. Clasa muncitoare încă nu se formase.Ideologia marelui Marx, Engels și Lenin nu pătrunsese la
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
stângă streașină la ochi și privește în depărtae. Se aud valurile oceanului). Stângaciul: Nu se vede nici-un țărm. Oceanul a început să se agite. Apa aceasta imensă este ca marea masă de oamnei. Ce duce pe umerii ei: “Răbdăm nevoi, răbdăm poveri și jug de boi și ham de cai”.Eee ... ce vremuri grele pe vremea lui Coșbuc.Lupta de clasă abia dacă mija. Clasa muncitoare încă nu se formase.Ideologia marelui Marx, Engels și Lenin nu pătrunsese la noi.Ideologia
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
De suferință asaltata Coagulata în mister Am întins spre tine mâna mea Frățeasca mâna Și mâna ta mă descărna Cu mii de fulgere mă biciuia Că într-o perpetua pedeapsă Mult prea puternică, prea aspră Spre a o mai putea rabdă. Piramidal focul acela În care chinurile înțelepților se perindau Și semne magice-mi făceau De mântuire. Piramidal focul acela dogorâtor Din poartă amfiteatrului Sapiențial, salvator. Elenă Armenescu Referință Bibliografica: Constantin Brâncuși - inițiat și sculptor al gândului și sufletului / Elenă Armenescu
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
să-mi mângâi copii, să-mi pun capul în poala mamei : (jeluindu-se) eu nu am avut răgaz în truda mea, Doamne, de aceea a trebuit cu tot dorul, care m-a mistuit și durerea care m-a ars, să rabd totul, ca să trudesc acolo departe de ai mei, în pustiile creației și ale spiritului. (încercând să se ridice) Vinovat ești tot Tu, Doamne, căci puteai să mă ajuți, și nu m-ai ajutat, și m-ai lovit mai mult cu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
-o fără a o sufoca, ci doar spre a o naște cu adevărat din „O-ul ei cosmic”. Începând cu anul 1904, Brâncuși pleacă să studieze la Munchen, apoi în 1905 ajunge la Paris, călătorind mai mult pe jos și răbdând foamea. În 1906 începe să lucreze și în bronz, prima lucrare fiind „Capul de copil”. Anul 1914 va fi anul de cotitură, când deschide o Expoziție la New York, prin care va produce o foarte mare senzație, iar vânzările mai multor
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > PATRIA ÎN DECEMBRIE Autor: George Pena Publicat în: Ediția nr. 1592 din 11 mai 2015 Toate Articolele Autorului Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru a răbda ca iarba osânda verii; ne-am născut, fiind mare nevoie de noi, era nevoie de încleștarea durerii. Noi ne-am născut pentru a putea suferi, pentru iubire, pentru ură, pentru viață; cu scăpărări ascunse din ochii fierbinți am ațâțat foc
PATRIA ÎN DECEMBRIE de GEORGE PENA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350870_a_352199]
-
cu ea. Un francez venit în delegație, pe care l-am auzit zicând către altul „Se la vi an roză”. Adică se... la vie cu Roza. Roza-i bucătăreasa și-i soră-mea. Îți dai seama că n-am putut răbda. I-am proptit țeava la ombilic și-am răcnit la el: „Cine se, mă, la vie cu Roza? Și de unde știi tu, mă, i-ai văzut? Și dacă se, pe tine ce te ... grija?” Eh...pe chestia-asta am luat zece
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
de maturitate. Sentimentele și trăirile se derulează evolutiv, surprinzând viața de elev, boboc în prima clasă de liceu, un pui de țăran nedesprins încă de placenta maternă, susupinând adesea, măcinat de dorul celor rămași acasă, conștient însă că trebuie să rabde pentru a-și croi alt drum în viață. Ecouri coșbuciene, alteori pillatiene caracterizează această perioadă, tânărul licean evocând microuniversul copilăriei. Mama și tata, bunicul și bunica sunt doar câteva figuri care populează visul copilului ce tânjește după locurile dragi, părăsite
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
ritualuri sălbatice, judeo-creștine sau de alt fel. Neamul românesc va ieși din criză prin cunoaștere științifică, creație utilă, comportare morală și deplină solidaritate socială. Patriarhia BOR sfidează întreaga națiune săracă, refuzând să înceteze construcțiile faraonice și inutile. Până când vom mai răbda acest parazitism religios sfidător ? 9] Desfiiințarea CNSAS și dirijarea sumelor astfel obținute pentru salarizarea serviciilor secrete. CNSAS s-a înființat în urma diversiunii ”securiști-teoriști”, din decembrie 1989, iar obiectul său de activitate a fost desființat prin verificările făcute de mass media
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
o zi când locul era pustiu pe aici, nu a ezitat să facă o incursiune în lăcașul de cult evreiesc. Amănuntul care l-a supărat pe Linte a fost că acele cărți nu puteau fi citite dar nu l-a răbdat instinctul său de adunător, să nu ia un fel de sfeșnic de lemn. Despre acest incident avea să afle Jurcă pentru că obiectul de cult avea anumite semnificații și a fost dus la sinagogă motivându-se că a fost găsit aruncat
BELDIE ŞI LINTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346577_a_347906]
-
mai adîncă. M-am săturat de toată ipocrizia și fățărnicia în care ne simțim confortabil !!! Sau poate că m-am săturat de deruta și de fatalismul unei turme lipsite de personalitate, care acceptă să trăiască de azi pe mîine și rabdă oricîtă obidă. Nu suntem nici pe departe atata de minunați pe cît ne-ar plăcea nouă să credem. Sfințenia ne este încă și mai străină! Dar dacă tot am ajuns să conștientizăm asta, haideți să vedem ce bine putem săvîrși
FRAGMENTE DIN PROIECTUL HYPERBOREEA (PROZĂ SCURTĂ) de IULIAN MOLDOVANU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/346593_a_347922]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SUNTEM O ȘLEAHTĂ DE GOLANI Autor: Lucia Secoșanu Publicat în: Ediția nr. 403 din 07 februarie 2012 Toate Articolele Autorului SUNTEM O ȘLEAHTĂ DE GOLANI... Suntem o... ''șleahtă de golani'' Săraci, prostiți și umiliți. Răbdăm de foame și de bani, Dar încă suntem ne doriți.... Deși muncim cu toți din greu Să-mpingem carul fără boi Și știe poate Dumnezeu Cum de răzbim printre nevoi !!! Și suntem mulți, precum suflarea Și suntem pâinea și cuțitul
SUNTEM O ŞLEAHTĂ DE GOLANI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346619_a_347948]
-
-mpingem carul fără boi Și știe poate Dumnezeu Cum de răzbim printre nevoi !!! Și suntem mulți, precum suflarea Și suntem pâinea și cuțitul... Dar, am cam rătăcit cărarea Și-acum prin gropi, ne frângem gâtul... Și-așa cu gâtul rupt, răbdăm Să ne strivească-o adiere. Și, nu cârtim, nu protestăm Deși ni-i viața stup cu fiere... Ne-am învățat să fim așa Cu sufletul o carne vie... Dar cât vom mai putea răbda, Nici Dumnezeu nu cred că știe
SUNTEM O ŞLEAHTĂ DE GOLANI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346619_a_347948]
-
gâtul... Și-așa cu gâtul rupt, răbdăm Să ne strivească-o adiere. Și, nu cârtim, nu protestăm Deși ni-i viața stup cu fiere... Ne-am învățat să fim așa Cu sufletul o carne vie... Dar cât vom mai putea răbda, Nici Dumnezeu nu cred că știe..!!! București 1992- Referință Bibliografică: Suntem o șleahtă de golani / Lucia Secoșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Lucia Secoșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SUNTEM O ŞLEAHTĂ DE GOLANI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346619_a_347948]
-
În momentele următoare, printre picioarele lor, și-a făcut apariția o javră cu figură de maidanez ținut în ploaie, chestie care m-a bucurat cu răutate pentru nevastă-mea care nu iubește de loc câinii. În consecință, nu m-am răbdat să nu exclam: -Uay, ce cuțu fain! Nu i-l donați Malagheniei? Nevastă-mea a privit spre zona cu sucitorul, iar eu am înțeles ... -Cum-cum?, au exclamat neamurile într-un glas. Doamne ferește! Nici vorbă! Rexy e suflețelul nostru, e ființa
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
au fost arestați. Intre soldații care au mărturisit că sunt creștini s-au aflat și cei patruzeci de mucenici care după opt zile de arest au fost scoși la judecata lui Agricola. Au fost chinuiți în nenumărate rânduri, dar au răbdat. Până la urmă, Agricola a dat poruncă să fie scufundați în apa unui iezer de lângă cetate, aproape înghețată, căci era iarnă. Se spune ca unul dintre ei nu a mai rezistat și, renunțând la credință, a ieșit din apă și a
FĂRĂ MĂRŢIŞOARE ŞI PAHARE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 799 din 09 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345620_a_346949]
-
Acasa > Cultural > Vizual > DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ȘI EXPERIENȚE. Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Timpul de azi impune la Buhuși o existență cu mari diferențe între cei care o rabdă și cei care o petrec. Unii au legate de picioare pietre de moară, cu lanțuri greu de rupt! Sunt ca niște cocostârci triști, sunt suflete pustii, ca niște cumpene bătute de vânt la marginile câmpiilor! Tot mai apăsați și mai
DR.ING. MIHAIL LUPU. IZBÂNZI ŞI EXPERIENŢE. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345646_a_346975]
-
înscrie un real progres în aceste alternanțe. Bucuriile, pentru răbdare, sunt tot mai curate, mai spiritualizate, mai nepătate de mulțumirea de sine; necazurile sunt tot mai ferm răbdate. Propriu-zis, bucuriile sunt domolite de siguranța necazurilor ce vor veni, iar necazurile, răbdate cu un amestec de seninătate, de râs interior, cum ar zice Sfântul Ioan Scărarul, prin siguranța bucuriilor ce vor veni la rând. Deci, fie oricât de shimbătoare împrejurările externe în care se desfășoară viața omului duhovnicesc, lăuntric ea a ajuns
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]