20,710 matches
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RĂDĂCINI Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 185 din 04 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Zări nesfârșite scăldate-n albastru Cu raze de gheață de vremuri rănite Mușcând nemilos din trupuri golite Învăluie-n taină un suflet sihastru. Mă-mbăt
RĂDĂCINI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Radacini.html [Corola-blog/BlogPost/367072_a_368401]
-
izgoniți Departe-și iau zborul - străini, pribegiți Speranțe-mpletind în dulci primăveri... Mi-e drag să privesc albăstrimea din zări Cetății de suflet să-i dărui Iubire Pe locul acesta să scriu ”nemurire” Roabă veșnic să fiu sublimei chemări. Referință Bibliografică: Rădăcini / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 185, Anul I, 04 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta Resteman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
RĂDĂCINI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Radacini.html [Corola-blog/BlogPost/367072_a_368401]
-
minuni, din ea. A luat premii după premii. Naționale. Internaționale. Își dorește ceva. Să învețe limba rusă. Pentru că admiră compozitorii ei. Pe care vrea să îi cânte. Limba lor a ieșit, și iese, și prin sunete. Din străfunzimea înțelepciunii și rădăcinii comune, a tuturor limbilor. Copilul își dorește să urmeze Conservatorul din Moscova. Și mie mi-ar fi plăcut. Când eram copil. Să îi cunosc personal pe Esenin, Tolstoi... Limba... să recunosc... la început, în școală, când era mai ușor, mi
Liviu Florian Jianu: Scrisoare către Putin. Epistolă de colecție by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-scrisoare-catre-putin-epistola-de-colectie/ [Corola-blog/BlogPost/339267_a_340596]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > MINUNILE ASTEA Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului le-am surprins în grădină intrasem să adun căpșuni iar ele îmi făceau lumină zâmbindu-mi chiar din rădăcini . erau așa de bucuroase printre ierburi înflorind parcă la ele mă chemase rugându-mă să le surprind . într-o imagine perfectă să-mi amintească peste veac că-n înflorirea-i desuetă i-a făcut inimii pe plac... Referință Bibliografică: minunile
MINUNILE ASTEA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1465061488.html [Corola-blog/BlogPost/340118_a_341447]
-
sunt săraci de mângâiere. Am două vieți:/ În vene una-i,/ Cealaltă în muzică tresaltă./ Întâia, într-o zi, muri-va,/ În cântec va trăi cealaltă. Lili Bobu Poet al candorilor, născut în cântec (de leagăn), ați crescut din ,,adânca rădăcină a cântului cosmic”, clădind lumea și sinele prin cântec, într-o cascadă a bucuriilor simple, regăsindu-vă în metafora lui Lucian Blaga: ,,locuiesc într-un cântec de pasăre”. Grigore Vieru M-am amestecat cu viața/ Ca noaptea cu dimineața./ M-
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și audă sufletul urcând din rădăcini, în răgazul unui amurg cu umbre de aur, în care iubirea față de mamă, de glie, nu se va fi demodat, o va putea face sprijinindu-se pe armonia evanescentă a versului vierean.” Lucia Olaru Nenati Interviu imaginar - 14 februarie 2015
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
Istoria literaturii române”, G.Călinescu îl include pe C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului său, Ianache Neniu
C. NEGRUZZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1435830372.html [Corola-blog/BlogPost/343329_a_344658]
-
bătrânețe în același calapod eleganța pantofului iubirii pământene arcuirea imaginilor mișcărilor repetate repetabile în aceeași pădure rătăcim nu ne găsim femei ale soarelui ale apei și pământului ale aerului ale fiecărei ciuperci mângâind ploile pentru nașterea renașterea lor versificând la rădăcinile trunchiurilor copacilor nici nu știu că nu sunt văzute nici nu vor tac și cresc li se rup pălăriile roșii acrobatice tumbe dezleagă lacrimile în diminețile cu rouă trup de gând răsucesc toate într-un glas uitat anotimpuri trec... ele
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411290692.html [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]
-
trup de gând răsucesc toate într-un glas uitat anotimpuri trec... ele în sacii de pânză șoptesc apoi cântă de bucuria așchiilor de viață da. iubirea pământeană o aud ca pe o caracatiță cu aspect de gând cum foșnește în rădăcinile ciupercilor mereu culese nealese ridicate aruncate în sacii logic aranjați în camioanele indiferenței acum tac. zgomotul sperie pământul iar trunchiurile copacilor defilează static printre umbrele ciupercilor odată roșii odată albe picioare fără pași la umbra lor Anne Marie Bejliu, 20
IUBIREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1411290692.html [Corola-blog/BlogPost/354406_a_355735]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -MAKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk/os, -oja Referință Bibliografica: SUFIXUL -MAKOS / Sorin
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
cred că este adevărat! Dacă căutam firele vinovăției celui care a greșit, le găsim legate de noi, ceilalți. Revenind la definirea fenomenologiei, putem spune că termenul este derivat din grecescul „phainomenon”, însemnând aspect, este studiul aparițiilor spre deosebire de realitate, avându-și rădăcinile în trecut, în „Alegoria peșterii” a lui Platon și de asemenea în filozofia hindusă și budistă. Mulți filozofi au avut contribuții de-a lungul vremurilor asupra dezvoltării acestei teorii. Părăsirea oarecum discretă a filozofiei Greciei s-a simțit încă din
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua câte două-trei tulpini de cicoare și le împletea înnodându-le rădăcină la rădăcină, prindea în brațe grâul secerat de peste zi, apăsa cu genunchiul peste grămăjoara de grâu și strângea snopul cu legătoarea din cicoare, lăsându-l în urma sa. Mai târziu la întoarcerea din capătul lotului, va aduna snopii în căpițe, să-i vină
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
se coacă, ori s-a pălit înainte de coacere. Nici să crească curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Cristina Lila Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Cristina LILA CONCERTUL DIN PĂDURE ( 19/05/2009 ) SIMFONIE PENTRU FLAUT ȘI VIOLONCEL CU UN CONTRABAS SUSPENDAT ALEATORIU Și deodată se stîrnește vîntul Copacii își înfig rădăcinile și mai aprig în pămînt Frunzele foșnesc sfîșiate de norii negricioși Ce se învălmășesc ca niște bouri negri Un pumn de soare lovește în oglindă lacului Suava piculina își presară păsările zglobii Și iar se întuneca dealurile Într-un ocean
CRISTINA LILA de CRISTINA LILA în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_lila_cristina_lila_1333975222.html [Corola-blog/BlogPost/357086_a_358415]
-
văzuse nimeni înfrigurata ori tristă. Hainele-i erau mereu de acelasi alb strălucitor. Se odihnea având drept căpătai o piatră mare și rotundă, ajunsă acolo pe crestele valurilor că și altele. Tot ea îi servea drept masă, pe ea punând rădăcini și tot felul de flori ori buruieni, din care mânca ori dădea și altora să se înfrupte. La început, doar copiii, inocenți și curioși, veniseră să o cerceteze. Duseseră cu ei vestea despre Sară, așa le zisese să-i spună
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
parte din moștenirea ce o lăsau urmașilor, generație după generație. În fine, broșură dădea multe informații, printre care cea referitoare la mândria urmașilor celor contemporani Sarei: acolo, trăise cândva o femeie de culoare, o adevărată Sfântă! Și, cănd creștinismul prinsese rădăcini aici, fusese ridicată biserică Sfintei despre a cărei existența vorbea legendă. O altă lămurire se preciza: moaștele Sfintei, aflate în cripta străveche în jurul căreia fusese ridicată bisericuța, aveau efecte tămăduitoare pentru cei bolnavi și fără speranță. Se petrecuseră miracole ce
SANTA SARA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1421139479.html [Corola-blog/BlogPost/374292_a_375621]
-
fragmentată, în care continentele încă sînt fără contur. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: cu timpul și adolescențele, azi depărtate, vor dobîndi aceeași ființă, același parfum, aceleași culori ca două grădini vecine ce-și împletesc în adînc, nevăzut dar firesc, rădăcinile arborilor mereu întineriți prin anotimp. Potrivește-ți ceasornicul după al meu: exact după al meu - nu mai înainte, nu mai în urmă - să fim mereu noi înșine, să nu existe niciodată un prea devreme sau un prea tîrziu. 1946- S-
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/ceasornicul/ [Corola-blog/BlogPost/339237_a_340566]
-
niște femei care au pășit pe covorul roșu al admirației bărbaților de pretutindeni datorită unor calități: atitudine și frumusețe. Dar să nu uităm că fiecare femeie e frumoasă, ceea ce îi lipsește pentru a atrage un barbat este atitudinea, iar la rădăcina noțiunii de atitudine stau respectul față de propria persoană, încrederea în propria persoană și poate ciudat, răbdarea, pentru că bărbații nu le fac curte asidua femeilor cu principii și respect față de ele, ci acelor domnișoare care se oferă fără prea multa bătaie
PARTEA I) de DIANA ILIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_capitolul_ii_diana_ilia_1330651622.html [Corola-blog/BlogPost/354330_a_355659]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > MAGDALENA ALBU - CIVILIZAȚIA DISTRUGERII - REALITATEA DIN SPATELE REALITĂȚII Autor: Magdalena Albu Publicat în: Ediția nr. 929 din 17 iulie 2013 Toate Articolele Autorului „Noi abolim trecutul, abolim rădăcinile. Procesul este foarte insidios și poate prinde. Văd ceva la vecin și vreau să fiu ca el. Dar eu am trecutul meu, am determinările mele interioare și nu pot să fiu ca el, pentru că el are alte motivații, alte condiționări
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
este acolo, nu aici. Avem și noi «aici»-ul nostru, dar cum să le scoți din cap asta? E foarte complicat! Ce e al lor, e al lor și ce e al nostru e al nostru. Noi abolim trecutul, abolim rădăcinile. Procesul este foarte insidios și poate prinde. Văd ceva la vecin și vreau să fiu ca el. Dar eu am trecutul meu, am determinările mele interioare și nu pot să fiu ca el, pentru că el are alte motivații, alte condiționări
REALITATEA DIN SPATELE REALITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_civilizatia_magdalena_albu_1374051413.html [Corola-blog/BlogPost/357216_a_358545]
-
capului! Nici într-un caz! Nu după dimineața asta! Mătot dirijează! Cu hotarârile ei de guvernare a casei! Elena se pierde în ploverul lui din bumbac. -Suntem fațăîn față cu o problemă serioasă! Încă o oră până la prânz! Îi explorăabsorbit rădăcina nasului prin ochelari. -Te simt enervată. Hai să considerăm situația cu mintea limpede. Victor apucă biscuitele orfan rămas în cutia din carton de pe măsuța de toaletăși-l ronțăie cu poftă. -Au! Cred ca mi-a căzut plomba. -Victor, trezește-te la
ZI DE VARĂ, PROZĂ DE MARIANA ZAVATI GARNER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zi_de_vara_proza_de_mariana_zavati_ga_al_florin_tene_1347599313.html [Corola-blog/BlogPost/343631_a_344960]
-
viața pe care în țara natală nu au putut-o avea. Ne-am săturat până peste cap să fim priviți ca fiind din lumea a treia. Să fim mândri de istoria României, de tatăl și de mama mea și de rădăcinile pe care le-au insuflat în mine și rând pe rând în oamenii din jurul lor. Sunt mândră pentru că România nu a fost întotdeauna a cincea roată de la căruță, chiar dacă cum așa pare. Mișcarea aceasta de rezistență nu poate clinti munții
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
în floare Peste ochii celor ce sunt morți! Pune-ți armele în teacă ! Viața este pace nu razboi. Îngropați orgoliile voastre Doar în cimitire,...nicidecum în noi ! Căutați la intersecție lumina, Crezul nostru este să iubim. Nu striviți cu arme rădăcina, Un alt pom, cu greu îl mai sădim. Pune Doamne mir de vindecare Peste ochii care stau închiși, Dăruiește-ne la toți lumină, Și-n lumină veșnic să trăim ! foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Ochii / Camelia Cristea : Confluențe Literare
OCHII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ochii_camelia_cristea_1393064660.html [Corola-blog/BlogPost/362811_a_364140]