926 matches
-
Bolintineanu: Dimitrie Bolintineanu, poet în toată puterea cuvântului [...] realitatea, pozitivul, lumea așa precum este nu intră cu nimic în inspirațiunele lui; - lumea lui e o lume ideală, măreață, dar pe care o putem numi imposibilă, lume iluzorie, bogată de cugetări răpitoare și nalte [...] poeții nu scriu ceia ce simt, ei scriu mai totdeauna ceia ce-și închipuiesc, - imaginațiunea la dânșii este mai tare decât inima, mai fertilă decât senzațiunele 142. Pantazi Ghica distinge trei autori prin calificarea lor ca genii: V.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu fața întoarsă către coada dobitocului și femeia conducând ea însăși asinul de dârlogi; 27. Răpirea unei femei va fi pedepsită cu moartea; 28. Sclavul, omul salariat sau servitorul care ar răpi o femeie, va fi ars de viu; 29. Răpitorul va trebui să fie prins și pedepsit oriunde se va găsi; 30. Acel ce va răpi cu consimțământul său o femeie adulteră nu va suferi nici o pedeapsă; 31. Se recunoaște o femeie adulteră prin locul care-l locuiește și hainele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poetul în pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge cu-al său braț desmierdător. Umbra ta răcoritoare, adormindă, parfumată. Sta aproape de lumină, prin poene tupilate. Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriți, Ea la sânul ei atrage călătorii fericiți. Și-i încântă, și-i îmbată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
basarabeană: asta, pentru a explica atitudinea mea față de situația internațională. Sunt de părere că pese orice deosebire de concepții politice sau religioase, noi românii trebuie să fim uniți în ceea ce privește apărarea ființei noastre naționale. Peste neamul românesc au trecut atâtea popoare răpitoare, mai multe orânduiri sociale și mai multe regimuri politice, dar neamul a rămas același. De aici, pentru noi, o învățătură: aceia că acum, când e în pericol ființa neamului românesc pe meleagurile noastre în Basarabia noi, adică românii basarabeni, în
Scrisoare. In: Curierul „Ginta latină” by Grigore Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2253]
-
de pește 2.3. Bioacumularea la o specie adecvată de pește 2.4. Reproducerea și rata de creștere la Daphnia magna 3. Efecte asupra altor organisme nonțintă: 3.1. Toxicitate acută asupra albinelor și asupra altor artropode utile, de exemplu, răpitorii. Organismul ales pentru testare trebuie să difere de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1. 3.2. Toxicitatea asupra râmelor și asupra altor macroorganisme nonțintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor nonțintă din sol 3.4
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
fondurilor de vânătoare a unor exemplare, în număr limitat, din speciile cuprinse în anexele nr. 1 și 2 în orice perioadă a anului." 5. Alineatul (2) al articolului 27 se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Vânătoarea cu păsări răpitoare și vânătul cu arcul se vor reglementa prin lege specială." 6. Alineatul (2) al articolului 38 se modifică și va avea următorul cuprins: "(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) vânătul congelat în sezonul de vânătoare, cel împușcat în condițiile
LEGE nr. 197 din 2 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protectiei fondului cinegetic nr. 407/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189184_a_190513]
-
munte. În câmp inferior, pe fond albastru, se află un zid semicircular cu contraforți, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Zăganul sau vulturul bărbos face referire la pasărea răpitoare emblematică a masivului Ciucaș, a cărei amintire este păstrată de muntele ce îi poartă numele (muntele Zăganul din masivul Ciucaș). Bujorul de munte sau smârdarul, exemplar floral ocrotit prin lege, înflorește în luna mai, și prin coloritul său intens a
HOTĂRÂRE nr. 449 din 19 mai 2005 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167964_a_169293]
-
descrisă în cap. I al anexei nr. 1 sau una dintre metodele echivalente descrise în cap. ÎI al aceleiași anexe; și (vi) trebuie să fie luate măsuri pentru prevenirea accesului carnivorelor mari și al păsărilor omnivore (de exemplu, ciori, păsări răpitoare). B. Operatorii cu activitate în domeniul alimentar din exploatațiile recunoscute că libere de Trichinella trebuie să informeze autoritatea competența în cazul în care oricare dintre cerințele lit. A nu mai este îndeplinită sau atunci când intervin orice alte modificări care ar
NORMA SANITARĂ VETERINARA din 6 octombrie 2006 care stabileşte reguli specifice privind controalele oficiale pentru Trichinella în carne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182134_a_183463]
-
ale reglementărilor tehnice privind organizarea și practicarea vânătorii; ... c) posedă documente care atestă dreptul titularului de a purta și de a folosi arme destinate pentru vânătoare, eliberate în condițiile legii; ... d) posedă asigurare obligatorie împotriva accidentelor. ... (2) Vânătoarea cu păsări răpitoare și vânătul cu arcul se vor reglementa prin lege specială. ... ------------ Alin. (2) al art. 27 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 197 din 2 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 472 din 13
LEGE nr. 407 din 9 noiembrie 2006 (*actualizata*) vânătorii şi a protectiei fondului cinegetic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189303_a_190632]
-
nr. 1.1, stema comunei Budeasa se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru. În vârful scutului, pe un brâu undat, de argint, plutește o barcă, de asemenea din argint, având în partea superioară o pasăre răpitoare, de culoare neagră, flancată de două ramuri de stejar, fiecare cu câte 3 ghinde de aur, care se întretaie în partea de jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul
HOTĂRÂRE nr. 1.557 din 9 decembrie 2009 privind aprobarea stemelor comunelor Budeasa, Corbeni şi Vedea, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218473_a_219802]
-
trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat semnifică lacurile de acumulare Budeasa și Bascov, iar barca reprezintă potențialul turistic și practicarea sporturilor nautice pe aceste lacuri. Ramurile de stejar și pasărea răpitoare reprezintă bogăția silvică și cinegetică a zonei, iar ghindele semnifică numărul satelor care compun localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 1.557 din 9 decembrie 2009 privind aprobarea stemelor comunelor Budeasa, Corbeni şi Vedea, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218473_a_219802]
-
2, stema comunei Corbeni se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, având câmpul albastru, tăiat de o fascie undată, de argint, din care iese un pește de argint, înotând spre dreapta. În cartierul superior se află o pasăre răpitoare de argint. În cartierul inferior, în vârful scutului, se află o ramură de brad și o ramură de plop, ambele de culoare verde, care se întretaie în partea de jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 1.557 din 9 decembrie 2009 privind aprobarea stemelor comunelor Budeasa, Corbeni şi Vedea, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218473_a_219802]
-
de culoare verde, care se întretaie în partea de jos. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Fascia undată semnifică râul Argeș, care străbate localitatea. Ramurile de brad și plop, pasărea răpitoare și peștele reprezintă bogăția silvică, cinegetică și piscicolă a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Vedea, județul
HOTĂRÂRE nr. 1.557 din 9 decembrie 2009 privind aprobarea stemelor comunelor Budeasa, Corbeni şi Vedea, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218473_a_219802]
-
însumate ale stemei comunei Bârla, județul Argeș Descrierea stemei Stema comunei Bârla, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp roșu, se află o pasăre răpitoare de argint, aflată în zbor. În partea stângă, în câmp auriu, se află un călăreț stând pe un cal aflat în salt, care ține cu mâna stângă frâul, iar cu dreapta o sabie poziționată în bară deasupra capului, totul negru
HOTĂRÂRE nr. 378 din 6 mai 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Bârla, Boteni, Cuca, Domneşti, Leordeni, Miceşti, Morăreşti, Moşoaia, Nucşoara, Poiana Lacului, Rociu şi Slobozia, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261880_a_263209]
-
de pește 2.3. Bioacumularea la o specie adecvată de pește 2.4. Reproducerea și rata de creștere la Daphnia magna 3. Efecte asupra altor organisme nonțintă: 3.1. Toxicitate acută asupra albinelor și asupra altor artropode utile, de exemplu, răpitorii. Organismul ales pentru testare trebuie să difere de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1. 3.2. Toxicitatea asupra râmelor și asupra altor macroorganisme nonțintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor nonțintă din sol 3.4
NORME METODOLOGICE din 27 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251187_a_252516]
-
de pește 2.3. Bioacumularea la o specie adecvată de pește 2.4. Reproducerea și rata de creștere la Daphnia magna 3. Efecte asupra altor organisme nonțintă: 3.1. Toxicitate acută asupra albinelor și asupra altor artropode utile, de exemplu, răpitorii. Organismul ales pentru testare trebuie să difere de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1. 3.2. Toxicitatea asupra râmelor și asupra altor macroorganisme nonțintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor nonțintă din sol 3.4
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251189_a_252518]
-
de pește 2.3. Bioacumularea la o specie adecvată de pește 2.4. Reproducerea și rata de creștere la Daphnia magna 3. Efecte asupra altor organisme nonțintă: 3.1. Toxicitate acută asupra albinelor și asupra altor artropode utile, de exemplu, răpitorii. Organismul ales pentru testare trebuie să difere de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1. 3.2. Toxicitatea asupra râmelor și asupra altor macroorganisme nonțintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor nonțintă din sol 3.4
NORME METODOLOGICE din 2 noiembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251185_a_252514]
-
de pește 2.3. Bioacumularea la o specie adecvată de pește 2.4. Reproducerea și rata de creștere la Daphnia magna 3. Efecte asupra altor organisme non-țintă: 3.1. Toxicitate acută asupra albinelor și asupra altor artropode utile, de exemplu, răpitorii. Organismul ales pentru testare trebuie să difere de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1. 3.2. Toxicitatea asupra râmelor și asupra altor macroorganisme non-țintă din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor non-țintă din sol 3.4
NORME METODOLOGICE din 2 noiembrie 2006 (*actualizate*) de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253593_a_254922]
-
specie adecvată de pești 2.3. Bioacumulare într-o specie adecvată de pești 2.4. Reproducerea și creșterea la Daphnia magna 3. Efecte asupra organismelor expuse neintenționat 3.1. Toxicitate acută la albine și la alte artropode utile, de exemplu răpitorii. Organismul ales pentru testare diferă de cel utilizat pentru testul prevăzut în secțiunea VII pct. 1 3.2. Toxicitate pentru râme și alte macro-organisme expuse neintenționat din sol 3.3. Efecte asupra microorganismelor expuse neintenționat din sol 3.4. Efecte
jrc3650as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88809_a_89596]
-
GH) Turacul sur Musophaga porphyreolopha (ÎI) = 408 Turacul crestat Musophaga violacea (III GH) Turacul violet Tauraco spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Turac Tauraco bannermani (ÎI) STRIGIFORMES Răpitoare nocturne STRIGIFORMES spp. (ÎI) (Cu exceptia speciilor incluse în anexa A) Răpitoare nocturne Tytonidae Strigă Tyto albă (ÎI) Strigă Tyto soumagnei (I) Strigidae Răpitoare nocturne Aegolius funereus (ÎI) Minunița Asio flammeus (ÎI) Ciuful de câmpie Asio otus (ÎI) Ciuful de pădure Athene blewitti (I) Athene noctua (ÎI) Cucuveaua Bubo bubo (ÎI) Bufnita
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
este bicamerală, fiind compusă dintr-un atriu și un ventricul. Aparatul digestiv începe cu cavitatea bucală. Limba și glandele salivare lipsesc. Urmează faringele, esofagul, apoi stomacul. La peștii lipsiți de stomac, esofagul este scurt și continuă cu intestinul. La peștii răpitori stomacul este voluminos și se poate dilata ușor. Ficatul este bilobat sau trilobat și are vezică biliară. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La peștii cartilaginoși, apar dinții, din solzii placoidali. Aceștia sunt slab diferențiați, fixați de maxilare și
Pește () [Corola-website/Science/300060_a_301389]
-
hormoni sexuali maculini. La păsări, palliumul se organizează în 4 mari subdiviziuni: Lobii olfactivi se găsesc în "cerebrum". Ei au funcția de interpretare chimică a mirosurilor intrerceptate de pasăre. La majoritatea păsărilor acestea sunt relativ mici, excepții făcând unele păsări răpitoare. Diencefalul este situat în partea centrală a encefalului, mai jos de lobii optici și cerebel. Regulează somnul, setea, foamea și hormonii. Diencefalul conține talamusul și hipotalamusul. Măduva spinării, ca la alte cordate, este formată din materie albă(fibre lungi myelinate
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
țările occidentale în speranța unui câștig substanțial. Din punct de vedere cultural Bistra este un adevărat sanctuar de păstrare al tradițiilor și obiceiurilor ucrainene seculare. Acestea cum ar fi: limba specifică comunei, portul tradițional și nenumăratele obiceiuri de-o frumusețe răpitoare și vechime, pentru locuitori reprezintă un adevărat tezaur, atât de bine conservat de-a lungul vremii. Sunt de fapt blazonul așezării, cartea de vizită a locuitorilor care sunt cunoscuți peste tot pentu acestea. Un locuitor al satului nu-și poate
Bistra, Maramureș () [Corola-website/Science/301567_a_302896]
-
gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]