9,377 matches
-
Cam după vreo săptămână, nenea Jănel o început a da ocol covăliei. Așa pe departe. Parcă se temea să se apropie. Cu fiecare zi care trecea, însă, se apropia tot mai mult de ușa covăliei...Intr-o dimineață, pe când geana răsăritului a prins a lumina, hornul o început a scoate fum din nou, semn că nenea Jănel o îndrăznit să intre în covălie și să aprindă focul în vatră...Să vezi atunci bucurie pe oamenii din cine știe câte sate! Toți veneau la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
putea răsufla...O ieșit împleticindu-se...O plecat! Incotro? Nici el nu știa...O mers așa o bucată bună de timp, până o ajuns undeva în câmp...O stat acolo multă vreme, cu ochii în soarele gata să asfinețească...Dimineața, răsăritul soarelui l-o găsit tot așa, cu privirea rătăcind pe întinderile nesfârșite din fața lui...Abia în crucea zilei s-o trezit din rătăcire. S-o ridicat și o pornit spre apus...O tot mers, fără să mănânce nimic, vreme îndelungată
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui Alecu Slobodă. Eu nu știu de ce vorbiți de funie în casa spânzuratului - s-a mirat Pâcu, privind trist la oala goală. Eu zic să ne facem milă de gâtlejurile voastre uscate, dar dacă mâine dimineață mai doarme cineva la răsăritul soarelui, nu mai are ce căuta între noi - a pus moș Dumitrula treburile la locul lor. Nu avea nici o grijă, moș Dumitre. Ne știi de atâta vreme doar. Te-am făcut noi de rușine? l-a asigurat Ion Cotman. Dacă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mai fac mult pe pronia cerească, sunt gata antrenat pentru Legiunea Străină. — Îți dau liber duminică. — Câtă mărinimie. De ce tocmai duminică? — Duminică moare oricum, spune Clovis sumbru. Capitolul 4 în care Lionel trăiește ca un nemuritor, apar trei ciungi de la răsărit, iar Robespierre se îmbată criță la Duc d’Anjou. Pentru o noapte, SCO Angers promovează în Ligue 1. E joi, 10 mai. Ceasul electronic al radioului de pe noptiera lui Lionel ar trebui să arate ora 5.59, dar nu arată
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ulmu: Mărturisesc că nu-s xenofob; apoi, văd Occidentul de azi confruntîndu-se cu aceleași probleme ca și noi. Doar că este mai prosper. Dar despre viitor...nu pot vorbi, fiindcă nu-s futurolog, nici profet mincinos... Revista ComunIQue: Cum vedeați Răsăritul Înainte de 1989? Bogdan Ulmu: Răsăritul (precizare importantă: de soare) a fost, pentru mine, Întotdeauna, unul dintre cele mai frumoase și emoționante momente ale zilei. Deși, recunosc, Îl apucam cam rar...Și acum, cînd am șansa să-l prind, Îmi provoacă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
xenofob; apoi, văd Occidentul de azi confruntîndu-se cu aceleași probleme ca și noi. Doar că este mai prosper. Dar despre viitor...nu pot vorbi, fiindcă nu-s futurolog, nici profet mincinos... Revista ComunIQue: Cum vedeați Răsăritul Înainte de 1989? Bogdan Ulmu: Răsăritul (precizare importantă: de soare) a fost, pentru mine, Întotdeauna, unul dintre cele mai frumoase și emoționante momente ale zilei. Deși, recunosc, Îl apucam cam rar...Și acum, cînd am șansa să-l prind, Îmi provoacă aceleași impresii... Revista ComunIQue: Ce
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care nu ar fi existat. Soției mele, Laura, o mică lume în dar. luo na prințesă a răsăritului a mării descoperite de valuri ridicate ca plăpumi de căpșuni strivite a părerilor mele de rău de bine/de haotic a geneticii dragostei schimbă-te schimbă-mi dragostea schimbă-mi ideea de dragoste până când ajungi să fii tu în această
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
zidesc un perete între pieptul meu și tristețile groase cu fărâmiturile de pâine rămase, mă înconjur cu o sferă protectoare de porumbei. îmbrăcată într-un costum de baie nou-nouț, sar dintre oglinzi într-o piscină cu apă roz, încălzită de răsăritul unei noi orânduiri în societatea sufletului meu. șase în primul loc: te retragi, împreună cu vrăbiuțele-soldat, pe care le-ai salvat din coliviile zidului gros al cetății, le-ai eliberat din întunericul maimuțelor cu gât roșu nancy ma, vrăbiuțele-soldat te poartă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
deasupra întregului stol, de unde poți zări drumul dragostei tale, cărăușele devotate ale trăsuricii de nuiele crude de alun sunt salvate și ele. nouă în al treilea loc: cu clarviziunea ta, conduci tu însuți stolul de vrăbiuțe-soldat, semnalizezi o răsucire către răsărit, după nu mai mult de patru kilobecuteci apare în față discul strălucitor care îți dăruiește în fiecare zi imaginea lumii tale scumpe, maimuțele nancy ma sunt orbite, hanuman este forțat să abandoneze cursa și să se întoarcă între zidurile groase
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de balenă aliniate pe periuța de dinți. nouă în primul loc: remușcările dispar atunci când îmbrățișezi ființa iubită, în ceașcă aburește cerul albastru, cele patru gambe de cristal sunt împreunate într-o sculptură de rodin, așezată în grădina dragostei tale, la răsărit. nouă în al doilea loc: pentru că focul stă acum deasupra cerului, nu te lăsa orbit, ci învață să vezi dublu: cu un ochi focul, cu un ochi cerul. astfel dragostea ta nu va fi pârjolită, ci va crește precum o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
leoparzi și circulă pe aerobiciclete. viața, pentru prima oară nu e în altă parte. nouă în primul loc: e timpul să începi noua ta familie, de această dată vei avea mult noroc, salcia bătrână cu zbârcituri și mușchi gros de la răsăritul grădinii tale suspendate va dănțui de bucurie la nunta ta, armata celor o mie de dragoni aurii din munți va scoate, la ordin, foc pentru tine, foc care se va vedea de la polul nord și va orbi constelația slăvită de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mai întărești, să fii dârză, nu face nimic dacă vezi femeia asta care poartă un coș de fructe fără nici un fruct în el, a ajuns la marginea grădinii tale, dar ea e oarbă și nu vede mărul tău înalt de la răsărit, care face tot timpul anului mere cu conținut auriu curgător, cu care te hrănești tu când ești obosită, nu va fura din merele tale, fiindcă e oarbă, nu îți fie frică, ar aduce noroc dacă ai lua unul din merele
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
udat trifoi cu cinci foi. apa ta, băută de când v-ați despărțit, se întoarce în izvoarele muntelui-sacru-al rugilor-celorcare-călătoresc. apa lacului kanas tremură, într-o elegie. șase deasupra: după ce a vibrat o vreme săgeata galbenă, înfiptă în pridvorul tău, vezi, în răsărit, un costu maș roșu, de sărbătoare, care se apropie de grădina suspendată a dragostei tale, în el trebuie că este trupul cavalerului tău, în el probabil că este sufletul hotărât al prințișorului shangdi di liwu. tigrul qilin a țâșnit pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
la cer, neîntrerupt, două ore și patruzeci și două de minute. asta este, pentru începători, perioada minimă, pentru a înțelege că acest cer se mișcă. și creierul se mișcă, permanent, și poemele mele. nouă în al cincilea loc: cei de la răsărit au tăiat un vițel, cei de la apus au cultivat grâu. nu este pentru tine să judeci cine este mai bun. nu este pentru tine decât să îți dorești o dragoste nouă, fără foame, fără mân care, despre care nu mai
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
lungimea să sau după mărimea suprafeței bazinului sau; acest lucru este valabil în special pentru Dunăre. Înainte de toate, marea importantă a Dunării stă în poziția ei geografică și în direcția cursului ei;15 căci, traversând întreaga Europa, de la Apus la Răsărit, ea este calea naturală cea mai dreaptă care leagă Europa de Vest și Centrală, prin Marea Neagră, în care aceasta se varsă, de țările agricole din sud-vestul Asiei și chiar cu țările îndepărtate din sudul și centrul Asiei. Dunărea este o prelungire naturală
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și alte triburi germanice, pe huni și pe slavi, se poate vedea că toate aceste popoare au folosit bătrânul fluviu drept cea mai potrivită cale pe care s-au îndreptat spre inima continentului, direcția mișcărilor lor fiind în special dinspre Răsărit spre Apus. Cand, în anul 568, tribul germanic al lombarzilor s-a îndreptat spre peninsula italica din regiunea în care se află azi Ungaria, locul lor a fost luat de o hoarda din Asia, avarii, care pentru 250 de ani
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a întâmplat în secolele anterioare, ci de la Apus: Carol cel Mare i-a bătut atât de crunt, încât avarii au dispărut de pe harta Europei. Se poate vedea cum tot Dunărea a fost fluviul care a favorizat deplasarea popoarelor atât de la Răsărit la Apus, cât și de la Apus la Răsărit. Trei secole mai tarziu, Dunărea a început să fie utilizată de către Cruciați pentru a se deplasa spre Constantinopol, pentru că spre sfârșitul Evului mediu, turcii otomani să fie cei care au folosit aceeași
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Carol cel Mare i-a bătut atât de crunt, încât avarii au dispărut de pe harta Europei. Se poate vedea cum tot Dunărea a fost fluviul care a favorizat deplasarea popoarelor atât de la Răsărit la Apus, cât și de la Apus la Răsărit. Trei secole mai tarziu, Dunărea a început să fie utilizată de către Cruciați pentru a se deplasa spre Constantinopol, pentru că spre sfârșitul Evului mediu, turcii otomani să fie cei care au folosit aceeași cale de comunicație în avansul lor spre Europa
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
deplasa spre Constantinopol, pentru că spre sfârșitul Evului mediu, turcii otomani să fie cei care au folosit aceeași cale de comunicație în avansul lor spre Europa Centrală și de Vest. Acesta este un eveniment politic de o importanță deosebită pentru istoria Răsăritului european și pentru viața popoarelor din bazinul dunărean. După cucerirea Constantinopolului în 1453, turcii s-au grăbit să ia măsuri restrictive pentru comerțul și navigația altor popoare spre ținuturile din jurul Mării Negre și de la gurile Dunării; iar prin cucerirea Chiliei și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acestui stat. 1.5.1.2. Regimul Dunării instituit la Belgrad în 1948 Existența regimului stabilit în 1921 a fost pusă sub semnul întrebării în momentul în care Germania nazistă a început să se orienteze în politica să externă spre Răsăritul Europei, aceasta orientare impunându-i în mod obligatoriu luarea în calcul a modului în care putea utiliza Dunărea că pe o arteră, prin intermediul căreia își putea atinge țelurile strategice în zona Mării Negre și a Sudului Rusiei. Iar pentru abaterea cursului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
doi riverani asupra părții din fluviu care constituia frontieră comună, iar dovadă acestora este înserarea prevederilor menționate la articolele 11 și 12 din Convenția din 1921. După cel de-al doilea război mondial, odată cu consolidarea puterii URSS în partea de Răsărit a Europei și de-a lungul Dunării, până-n Austria, acest stat a căutat să îndepărteze Franța și Anglia (și SUA) din zona bazinului dunărean, încercare care a culminat cu semnarea convenției de la Belgrad din august 1948, pe care cele trei
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mai degrabă gust și bună-cuviință decât îmbelșugare. Uși în dreapta și în stânga. Ilinca pare pregătită de plecare. Stă de vorbă cu Liana. ILINCA: Așa, fata mamei. Eu am în tine toată nădejdea și plec liniștită până la fii-mea, în partea de răsărit a cetății. I-a venit, cum îți spuneam, sorocul aducerii pe lume a primului meu nepot, și m-a chemat neîntârziat la căpătâiul ei. LIANA: Du-te fără grijă, mamă Ilincă, le-oi face pe toate așa cum m-ai învățat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
FANARAGIUL: Sau bună dimineața! De unde putem ști? Iată, ți se pare că e seară. Eu am altă părere, pentru că am învățat ce-i adevărat și ce nu. Sting felinarul, e vremea. (stinge) Vezi că afară se luminează? Între amurg și răsărit e doar o părere. Tot o părere între răsărit și amurg. Spunem că e așa sau așa după cum ne convine. MICUL PRINȚ: Ciudat! Cui poate folosi un felinar și un lampagiu undeva, pe cer, pe o planetă așa de mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
se pare că e seară. Eu am altă părere, pentru că am învățat ce-i adevărat și ce nu. Sting felinarul, e vremea. (stinge) Vezi că afară se luminează? Între amurg și răsărit e doar o părere. Tot o părere între răsărit și amurg. Spunem că e așa sau așa după cum ne convine. MICUL PRINȚ: Ciudat! Cui poate folosi un felinar și un lampagiu undeva, pe cer, pe o planetă așa de mică, fără case și fără locuitori? FANARAGIUL: E foarte greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
urmă... În unele zile, bătrânii se opreau în poartă și parcă uitau să se mai ducă la treburile lor. Rămâneau cu urechea ciulită fără voie... Ce voiau să audă, nici ei nu știau. Dimineața, privirile lor burnițate cercetau zariștea dinspre răsărit. De ce? Nu-și puseseră întrebarea în mod explicit, dar simțeau instinctiv aproape că într acolo-s duși feciorii lor... Soarele acelei dimineți părea că s-a oprit dincolo de creasta dealurilor dinspre Podul Căpitanului. De ce nu îndrăznea oare să-și arate
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]