2,842 matches
-
fost construit Monju avea cea mai frumoasă priveliște. - Oare cineva care iubește ecologia ar trebui să lucreze la un reactor nuclear? Sincer să fiu, am vrut să scriu un reportaj despre asta. Credeam că prin scrierea lui puteam să-mi răscumpăr participarea la construirea reactorului. A fost doar o dorință trecătoare. Știți filmul Podul de peste câmpul de luptă? În linii mari, era cam aceeași idee. Muncești din greu să construiești ceva și, la sfârșit, îl distrugi cu mâna ta. Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
acoperă. 10. În ziua aceea, Vlăstarul lui Isai va fi ca un steag pentru popoare; neamurile se vor întoarce la El, și slava va fi locuința Lui. 11. În același timp, Domnul Își va întinde mîna a doua oară, ca să răscumpere rămășița poporului Său, risipit în Asiria și în Egipt, în Patros și în Etiopia, la Elam, la Șinear și la Hamat și în ostroavele mării. 12. El va înălța un steag pentru neamuri, va strînge pe surghiuniții lui Israel, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nelegiuirea vor fi nimiciți: 21. cei ce osîndeau pe alții la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetății, și năpăstuiau fără temei pe cel nevinovat. 22. De aceea, așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: "Acum Iacov nu va mai roși de rușine, și nu i se va mai îngălbeni fața acum. 23. Căci cînd vor vedea ei, cînd vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea mîinilor Mele, Îmi vor sfinți Numele; vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și tu, Israele, căci ești robul Meu; Eu te-am făcut, tu ești robul Meu, Israele, nu Mă uita! 22. Eu îți șterg fărădelegile ca un nor, și păcatele ca o ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat." 23. Bucurați-vă, ceruri! Căci Domnul a lucrat! răsunați de veselie, adîncimi ale pămîntului! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Și-a arătat slava în Israel. 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ceață: întoarce-te la Mine, căci Eu te-am răscumpărat." 23. Bucurați-vă, ceruri! Căci Domnul a lucrat! răsunați de veselie, adîncimi ale pămîntului! Izbucniți în strigăte de bucurie, munților! Și voi, pădurilor, cu toți copacii voștri! Căci Domnul a răscumpărat pe Iacov, Și-a arătat slava în Israel. 24. Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul tău, Cel ce te-a întocmit din pîntecele mamei tale: "Eu, Domnul, am făcut toate aceste lucruri, Eu singur am desfășurat cerurile, Eu am întins pămîntul. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
tău ca boabele de nisip; numele tău n-ar fi fost șters și nimicit înaintea Mea. 20. Ieșiți din Babilon, fugiți din mijlocul Haldeilor! Vestiți, trîmbițați cu glas de veselie, dați de știre pînă la capătul pămîntului, spuneți: "Domnul a răscumpărat pe robul Său Iacov! 21. Și nu vor suferi de sete în pustiurile în care-i va duce: ci va face să curgă pentru ei apă din stîncă, va despica stînca, și va curge apa. 22. Cei răi n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Vedeți, din pricina fărădelegilor voastre ați fost vînduți, și din pricina păcatelor voastre a fost izgonită mama voastră. 2. Pentru ce nu era nimeni cînd am venit? Pentru ce n-a răspuns nimeni cînd am strigat? Este mîna Mea prea scurtă ca să răscumpere? Sau n-am Eu destulă putere ca să izbăvesc? Cu mustrarea Mea, Eu usuc marea, și prefac rîurile în pustie; peștii lor se strică, din lipsă de apă, și pier de sete! 3. Îmbrac cerurile cu negura de jale, și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din vechime! Oare n-ai doborît Tu Egiptul, și ai străpuns balaurul? 10. Nu ești Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului cel mare, și ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpărați? 11. Astfel, cei răscumpărați de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntări de biruință, și o bucurie veșnică le va încununa capul; îi va apuca veselia și bucuria, iar durerea și gemetele vor fugi. 12. Eu, Eu vă mîngîi. Dar cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
împrejur sau necurat. 2. Scutură-ți țărîna de pe tine, scoală-te, și șezi în capul oaselor, Ierusalime! Dezleagă-ți legăturile de la gît, fiică, roabă a Sionului! 3. Căci așa vorbește Domnul: "Fără plată ați fost vînduți și nu veți fi răscumpărați cu preț de argint." 4. Căci așa vorbește Domnul Dumnezeu: "Odinioară, poporul Meu s-a coborît să locuiască pentru o vreme în Egipt; apoi Asirianul l-a asuprit fără temei. 5. Și acum, ce am să fac aici, zice Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
străjerilor tăi răsună; ei înalță glasul, și strigă toți de veselie, căci văd cu ochii lor cum Se întoarce Domnul în Sion. 9. Izbucniți cu toate în strigăte de bucurie, dărîmături ale Ierusalimului! Căci Domnul mîngîie pe poporul Său, și răscumpără Ierusalimul. 10. Domnul Își descopere brațul Său cel sfînt, înaintea tuturor neamurilor; și toate marginile pămîntului vor vedea mîntuirea Dumnezeului nostru. 11. "Plecați, plecați, ieșiți din Babilon! Nu vă atingeți de nimic necurat! Ieșiți din mijlocul lui! Curățiți-vă, cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Meu, niște copii care nu vor fi necredincioși!" Și astfel, El s-a făcut Mîntuitorul lor. 9. În toate necazurile lor n-au fost fără ajutor, și Îngerul care este înaintea Feței Lui i-a mîntuit; El Însuși i-a răscumpărat, în dragostea și îndurarea Lui, și necurmat i-a sprijinit și i-a purtat în zilele din vechime. 10. Dar ei au fost neascultători și au întristat pe Duhul Lui cel sfînt, iar El li s-a făcut vrăjmaș și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
că faptul Întrupării ar apărea nedemn de Dumnezeu (IV, 1). Însă de ce să Se rușineze Domnul de ceea ce El Însuși 152 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE iubește? De ce ar fi „nedemne de El cele pe care nu le ar fi răscumpărat dacă nu le-ar fi iubit?“ (IV, 4). Nu cumva în mintea unora se petrece o confuzie gravă, judecând cele divine după criterii omenești? „Fără îndoială, ar fi nebunește [stultum] dacă l-am judeca pe Dumnezeu potrivit cugetării noastre“ (IV
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
AH! CÂT AM GREȘIT Sub fantastice imagini După nori purtați de vînt, Tot mai scriu versuri pe pagini, Deși palide-n cuvânt. N-am ajuns să mă astâmpăr Și de vis, de versul slab; N-am cu ce să mai răscumpăr Ceea ce-a trecut pe jgheab, Căci pofte mari m-au ispitit Când dorul era mare, Când și voința s-a pitit Lovind fără somare. Ah! Cât am greșit de-a lungul Și de-a latul unei vieți, De se
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
că faptul Întrupării ar apărea nedemn de Dumnezeu (IV, 1). Însă de ce să Se rușineze Domnul de ceea ce El Însuși 152 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE iubește? De ce ar fi „nedemne de El cele pe care nu le ar fi răscumpărat dacă nu lear fi iubit?“ (IV, 4). Nu cumva în mintea unora se petrece o confuzie gravă, judecând cele divine după criterii omenești? „Fără îndoială, ar fi nebunește [stultum] dacă Lam judeca pe Dumnezeu potrivit cugetării noastre“ (IV, 5). Tertulian
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în care e vorba de istoria recentă a unei țări din cealaltă extremitate a latinității. Adresîndu-se, cu opt ani în urmă, tinerilor portughezi, Salazar le spunea: "Timpurile devin din ce în ce mai aspre... Vă spun că sunteți generația sacrificată, generația care trebuie să răscumpere...". Marea încleștare de astăzi, în care mai ales tineretul se jertfește, răscumpărând greșelile atâtor generații bine intenționate, se reduce insă tot la problema restaurării sau dispariției Europei; a acestei Europe care nu ține seama decât de acele țări care nu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
extremitate a latinității. Adresîndu-se, cu opt ani în urmă, tinerilor portughezi, Salazar le spunea: "Timpurile devin din ce în ce mai aspre... Vă spun că sunteți generația sacrificată, generația care trebuie să răscumpere...". Marea încleștare de astăzi, în care mai ales tineretul se jertfește, răscumpărând greșelile atâtor generații bine intenționate, se reduce insă tot la problema restaurării sau dispariției Europei; a acestei Europe care nu ține seama decât de acele țări care nu-și trădează destinul și nu-și suprimă istoria. Salazar a încercat să
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
se adresează Salazar tineretului (28 ianuarie 1934). Școala trebuie să cultive în noile generații "orgoliul și gloria de a suferi". Și, cu obișnuita lui franchețe, adaugă: "Timpurile devin din ce în ce mai aspre... Vă spun că sunteți generația sacrificată, generația care trebuie să răscumpere..." Un ciclu istoric se încheie, asemănător ciclului încheiat prin cucerirea Romei de către barbari. Și atunci au fost oameni care "nu-și puteau imagina viața în viitorul care începea și credeau că sfârșitul Imperiului Roman însemna sfârșitul, civilizației sale și că
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Acum du-te. Din seara asta o să stai împreună cu ceilalți prizonieri. Mâine ridicăm tabăra și pe parcursul marșului va trebui să te leg de mâini, ca și pe ceilalți. înțelegi bine că nu pot face altfel. Oricum, în afară de asta, până ce-o să fii răscumpărat, o să te bucuri de o mai mare libertate; dar, firește, dacă încerci să fugi, o să fii ucis pe loc. Dădu soldatului ordinele necesare și îi făcu lui Sebastianus un semn de rămas bun. Cu toate acestea, în vreme ce el, urmându-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ridicând mâna într-un gest de autoritate, Etius îi porunci să tacă. — Nu, bineînțeles, însă eu îți interzisesem să iei parte la lupte. în ultima ta scrisoare, cu adevărat minunat de dramatică, faci referire la o presupusă necesitate de a răscumpăra onoarea Romei. Ei bine, în acea frază nu mi-e greu să citesc... nu nega! - din nou mâna sa se ridică poruncitoare, pentru a preîntâmpina un previzibil protest - nu mi-e greu să citesc, îți spuneam, un reproș la adresa mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vedea încruntat, cu siguranță rușinat de întoarcerea aceea dezonorantă. Cunoștea destul de bine mentalitatea barbarilor încât să-și imagineze că tânărul acela - fiul unei căpetenii puternice și temute - s-ar fi simțit obligat să caute tot restul vieții sale să-și răscumpere situația stânjenitoare în care se găsise cu o noapte înainte: capturându-l, Mabertus îi pătase pentru totdeauna reputația sa și îi schimbase în mod ireparabil destinul. „Ei bine, își spuse, cu atât mai rău pentru el!“ Trăgând cuțitul de la centură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oarbă, puse pe fugă toată paza și dispăru din tribunal. De atunci nimeni nu mai știe nimic de soarta lui. Se pare că, Însoțit de cei doisprezece jurați, de „gheișă“ și de fostul său subordonat, colindă lumile, cutând să-și răscumpere păcatul săvârșit. Ei, cam aceasta-i povestea lui Ippolit, sfîrși Extraterestrul, ridicându-se de la măsuță și luând de jos și valijoara pe care o așezase la picioare. Desigur, adăugă el, Ippolit cel de aici s-ar putea să nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
dar tot aș dori aiasmă de la Iordan, de la noi din sat. Îmi mai aduc aminte de lume și de petrecerile noastre de la sărbători. Tare m-am depărtat și m-am pustiit eu aici. Bătrâna a urmat a vorbi ca să-și răscumpere atâtea tăceri și gânduri. Pe urmă a lăsat pe domni să se hodinească. Odaia aceea de oaspeți era vechi sălaș al vânătorilor. Pe păreții albi, suveniruri fotografice și trofee. Icoanele se aflau împodobite cu soare imobilizat în cununiți de siminoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lapoviță; astfel că s-a așezat cap de iarnă. Până la coada iernii era îndelungat timp. Însă Nicula ieșise din ticăloșia lui și își regăsise puterea. Știa că are ce face și mai ales se bucura că va putea să-și răscumpere paguba de jderi și lupi din vremea suferinții. —Ai fost numai până la Sebeș, Culi? l-a întrebat nana Floarea. Da, mamă, dar de ce mă întrebi? ai avut nevoie să mă mai duc și în altă parte? Nu. Te întrebam așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
după altul, ca Dochia. Aici era vara în toi și un cer încremenit în liniște, ca un smalț albastru. Pe Bărăgan nu plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii mei - era destul de scăzută. Deci, ca să răscumpăr vârtejurile reci și vâltorile de la apa Frumoasei, mi-am îngăduit puțină odihnă și răgazul necesar ca să-mi schimb uneltele; am luat undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hotărât. Nu a aflat decât două zile mai târziu că se dusese să-l vadă pe Hamed, numit și al-fakkak, bătrânul „dezrobitor“ din Granada, care avea, de mai bine de douăzeci de ani, sarcina grea, dar bănoasă, de a-i răscumpăra pe captivii musulmani de pe teritoriile creștine. În ținutul al-Andalus au existat mereu persoane însărcinate să-i caute pe prizonieri și să obțină răscumpărarea lor. Existau nu numai la noi, dar și la creștini, unii care-și luaseră de mult obiceiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]