6,632 matches
-
obțină. Cel mai probabil în partidul șefului Ontiților, C.V. Tudor, care nu are importanță din ce trăiește, de vreme ce salariul de senator îl donează, nu are importanță ce a făcut și ce face efectiv, dincolo de hârdaiele de vorbe pe care le răstoarnă peste țară, el este și, pe cale de consecință, va fi. Orice sistem de votare s-ar folosi, personaje ca Mischie de la Gorj, Bulucea din Craiova, Oprișan din Focșani, Mazăre din Constanța, Savu de la Ialomița or să fie pentru că ei este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se prăfuiască roțile, venise cu bicicleta în brațe de la Valea Argeșului, din stația de autobuz. Două-trei ore, până aproape de miezul nopții, a stat cu mine printre blocuri, eu gonind în față, departe, el venind în urma mea agale, într-o ordine răsturnată față de cea din munți. Mama susținea, ca o ultimă consecință a celor trei fenomene naturale petrecute atunci, că aș fi pedalat neîntrerupt în somn, lovind-o cu genunchii în burtă până-n zori, când a fost nevoită să se mute în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu era destul aer cât să fie respirat de atâtea piepturi de băieți, pipăiam sacul, para și mănușile ca pe niște pahare de cristal gata să se spargă, pe urmă am început antrenamente asidue, în care ierarhiile și gloria se răsturnau, Boniek (care era Ică) nu strălucea în arta pugilistică ca în driblinguri, Platini (eu) dădea la sac, dar se ferea să lupte cu adversari în carne și oase, Șobolanu’, un ghiolban pus mereu în apărare, un fundaș rupestru, știa să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
vreme faza de burghez, așa că, În ciuda aversiunii mele curente față de persoana sa, cuvintele lui mi-au captat imediat interesul. Un lucru era sigur, lui Norman Shine nu-i era frică de nimeni. M-am gîndit la baricade, la mașini incendiate răsturnate pe străzile Înguste, la cocteiluri Molotov. Sau, poate, la o uriașă luptă morală precum cea a negrilor din Sud, despre care citisem În ziarul Globe, un miting pașnic de prostest În fața prăvăliei - Shine, Sweat, Vahradyan așezați În mijlocul străzii, fătuci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
doctorului“. Avusese loc, pare-se, o anchetă. Metodele doctorului erau prea avansate pentru epoca lui; la un moment dat, fusese amenințat - pe cîte Înțelegea Digby - cu pierderea dreptului de practică medicală. „L-au crucificat! exclamase Într-o bună zi Johns, răsturnînd cu un gest patetic glastra cu narcise. PÎnă la urmă Însă, binele a triumfat asupra răului“ (Digby simțea că Johns se includea și pe sine În noțiunea de „bine“), iar doctorul, scîrbit de colegii săi din West End, se retrăsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
și ultimul camionagiu de noapte se întorsese la vehiculul său, Vaughan își termină țigara și străbătu nesigur cimentul alunecos din cauza uleiului spre terasamentul autostrăzii. O berlină mare, condusă de o doctoriță stomatolog de vârstă mijlocie, derapase prin parapet și se răsturnase în grădina abandonată de jos. L-am urmat și m-am uitat de la balustrada ruptă cum coboară la mașina întoarsă acum cu roțile în sus. Se plimbă prin iarba înaltă până la genunchi din jurul mașinii și ridică de jos o bucată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în toamna anului 1989, povestitorul (Ion Druță, un scriitor basarabean ) era omul de încredere al liderului moscovit Mihail Gorbaciov, pe care l-a însoțit în Italia, dând atunci un interviu «Europei libere» prin care îi îndemna pe români să-l răstoarne pe Ceaușescu. În zilele revoluției (pe 19 decembrie 1989), a fost pus de Gorbaciov să ia legătura telefonică cu Al. Paleologu spre a a fi informat de la sursă cum decurg lucrurile în România. Se confirmă și pe această cale implicarea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
astfel nu vei crede nici în Dumnezeu. Nici Dumnezeu, nici diavolul, decât această lume [...]. Diavolul nu poate crea nimic. El doar orientează rău ceea ce este deja creat. Psihanaliza a dizolvat diavolul în inconștient, alungându-l din conștiință. Ce înseamnă să răstorni o valoare? Să-l plătești pe comerciant cu mai mulți bani decât pe creatorul ei [...]. Demonizându-l pe Hitler, Europa a uitat de Stalin [...]. Mentalitatea primitivă, magică, identifică răul exclusiv în afara noastră. Creștinismul ne-a îndrumat să-l căutăm în noi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cazuri). Desigur, aceste condiții, „încă de la începutul instaurării regimului comunist (totalitar), în România s-au organizat structuri de rezistență. În regiunile de munte, mai ales, s-au constituit grupuri sau detașamente, care așteptau sprijinul occidental, îndeosebi al SUA, pentru a răsturna regimul impus de ocupantul sovietic [...] lovitura decisivă urmând a fi dată când împrejurările internaționale ar fi permis-o.” Cât privește intelectualitatea autentică, ea a fost eliminată din viața publică sau anihilată complet. Anterior a fost creată (din inițiativă sovietică) asociația
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
are însă un obicei prost: dă îndărăt.» [...] Datul îndărăt» din textul lui Eugen Barbu (despre Caragiale) s-a manifestat printr-o ostilitate surdă, dar din ce în ce mai puternică, la nivel popular, și prin încercări de închegare a unor comploturi menite să-l răstoarne pe Ceaușescu. În stadiul actual al informației, cel care pare a fi acționat cel mai stăruitor în această direcție a fost generalul Nicolae Militaru.” Pe plan internațional, încă înainte de prăbușirea dictaturii în 1989, era acreditată ideea că succesorul său va
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și asemănarea» celui Gorbaciovist. [...] Potrivit informațiilor lui Radu Portocală (din cartea sa: «România. Autopsia unei lovituri de stat»), de la hebdomadarul francez «Le Point», încă de la începutul lui 1989, KGB informase serviciile secrete francez și italian că Nicolae Ceaușescu va fi răsturnat în cursul acelui an. [...] Potrivit lui Radu Portocală, la 24 noiembrie, în chiar ziua încheierii Congresului al XIV-lea, «o sursă demnă de încredere din Europa de Est» încredințează în particular și sub pecetea secretului că «Sovieticii sunt acum deciși să se debaraseze
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
nu mai există întoarcere, pusese stăpânire pe toți. Represiunea - arestări, morți și răniți (familii distruse), ca urmare a deschiderii focului de către armată și securitate - nu mai speria mulțimea. Un sentiment de solidaritate și de forță unea pe cei hotărâți să răstoarne acum un conducător detestat. [...] Primul-ministru Constantin Dăscălescu, trimis de Ceaușescu la Timișoara, nu a putut decât să constate neputința organelor și forțelor locale de a zăgăzui potopul. Din noaptea de 17-18 decembrie agențiile de presă străine, îndeosebi cele ungare și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
vorbele în gât și mușchii încordați, iar ridicolul situației îl copleșește. Un scenariu asemănător pun în mișcare și mulți oameni politici, atunci când, din imensa masă a celor amărâți, aduși în pragul disperării, se trezesc câțiva, plini de energie, gata să răstoarne angrenajul de minciuni al privilegiaților. Iar masa celor atinși de lehamite se lasă îmbătată mai departe de giumbușlucurile politicienilor travestiți în circari.” Tot în presa română apare un articol semnat de Mihai Chiper, din care citez: „Timp de mai bine
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
lui Ponko; ne-am rostogolit pe podea, încercând să ne sucim brațele, să ne lovim cu genunchii, să ne rupem coastele. Oasele lui Ponko trăgeau greu, brațele și picioarele loveau sec, părul, pe care încercam să-l apuc, ca să-l răstorn, era ca o mătură aspră, din păr de câine. Pe când eram încleștați, am avut senzația că în lupta aceea avea loc transformarea, și când aveam să ne ridicăm el avea să fie eu și eu el; dar poate că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
obligație avea să-mi dea curaj să vorbesc cu domnișoara Zwida: dar abia acum lucrul acesta îmi e clar, admițând că așa e. Domnișoara Zwida desena un arici de mare. Era așezată pe un scăunel pliant, pe dig. Ariciul era răsturnat pe o piatră, deschis: își strângea țepii încercând în mod inutil să se ridice. Desenul fetei era un studiu în clarobscur, din linii fine și țepoase de jur-împrejur, al cărnii umede a moluștei, care se dilata și se contracta. Discuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
pe tavan cu capul în jos și zburând în sus din adâncimile podelei. Paginile pe care le scriu ar trebui să comunice și ele o luminozitate rece, de galerie de oglinzi, unde un număr limitat de figuri se răsfrânge, se răstoarnă și se multiplică. Dacă figura mea pornește în toate direcțiile și se dublează pe toate muchiile e pentru a-i descuraja pe cei ce vor să mă urmărească. Am mulți dușmani și trebuie să-i evit tot timpul. Dacă își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de mine bucată cu bucată, pentru a localiza întretăierile de străzi, unde, după informatorii mei, ar fi avut loc ambuscada împotriva mea, și pentru a stabili punctul în care aș fi putut să câștig timp asupra dușmanilor mei, încât să răstorn planul lor în avantajul meu. Totul mi se părea sigur acum, oglinda magică dirija toate puterile malefice, punându-le în slujba mea. Nu luasem în considerație un al treilea plan de răpire, pregătit de niște necunoscuți. De cine? Spre surprinderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să aranjeze flori și crengi de toamnă într-un vas. Avansând ca un somnabul, am ajuns fără să-mi dau seama lângă ea, ghemuită la picioarele mele și m-am oprit la timp ca să n-o calc și să nu răstorn crengile, lovindu-le cu picioarele. Plecarea lui Makiko trezise dintr-o dată în mine o agitație care nu-i scăpase, probabil, doamnei Miyagi, dat fiind că pașii mei neatenți mă purtaseră astfel până lângă ea. Oricum, fără a ridica privirea, doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
oare, vorba de povestea ta, Cititorule? Călătoria întreprinsă de dragul Ludmilei te-a dus atât de departe de ea, încât ai pierdut-o din vedere: dacă ea nu te mai îndrumă, nu-ți mai rămâne decât să te încredințezi imaginii ei răsturnate în oglindă, Lotaria... Dar e, oare, într-adevăr Lotaria? — Nu știu pe cine nu poți suferi. Rostești nume pe care nu le cunosc - ți-a răspuns de câte ori ai încercat să te referi la episoade din trecut. Să fie regula clandestinității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
ascundă o anume tulburare. Își eliberează încheietura mâinii din strânsoarea ta: — Nu înțeleg pe cine acuzi, nu știu nimic din poveștile tale. Eu urmez o strategie foarte clară. Contra-puterea trebuie să se infiltreze în mecanismele puterii, pentru a o putea răsturna — Și pentru a o reproduce exact la fel! Dacă-ți deschei nasturii uniformei, dedesubt se află o altă uniformă! Sheila te privește cu un aer de sfidare. — Să-mi deschei nasturii...? Încearcă... Ai hotărât să te angajezi în luptă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de ulei o să facă minuni - și urma la rând frâna. Asta explica scârțâitul. — O să te ridic din scaun, îi spuse. O să stai sub copac până îți aranjez scaunul. O ridică pe fetiță și o așeză cu blândețe pe pământ. Apoi, răsturnând scaunul, eliberă piedica frânei și ajustă pârghia care o punea în funcțiune. Unse cuzineții, apoi învârti de probă roțile. Mergeau ca unse și scârțâitul dispăruse. Întoarse scaunul și îl împinse spre locul unde stătea fetița. Sunteți foarte amabil, Rra, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
decât o groapă puțin adâncă, în care au așezat-o pe mamă, în timp ce celelalte femei boceau și bărbații cântau ceva. Fetița a văzu că-l așează în mormânt și pe frățiorul ei, înfășurat într-o piele de animal. Apoi au răsturnat nisipul peste amândoi și s-au întors în tabără. De cum au plecat, copila s-a strecurat și a scurmat repede în nisip. Nu după mult timp a ajuns la bebeluș și l-a luat în brațe. Copilul avea nările pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
pântec de oxigen și căldură. O clipă se lăsă furată de metaforă și își imagină dubița albă în spațiu, plutind încet pe un fundal de stele, și pe ea, pe Mma Ramotswe, de la Agenția de astronaute nr. 1, plutind imponderabilă, răsturnată cu capul în jos, legată de dubița albă printr-o frânghie subțire de rufe. Se opri la Francistown și bău o cană de ceai pe veranda unui hotel cu vedere la calea ferată. O locomotivă diesel, care remorca o garnitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
acolo că te-ai culcat cu Laura? Dau din cap ca bulgarii. - Ei și tu... Petrarca, mamă... E un doar un joc... - Că i-ai rupt rochia cu dinții și-ai sărit pe ea în depozitul bibliotecii? Că s-au răsturnat rafturile și-ați început să râdeți și aveați senzația că respirația scriitorilor vechi vă înconjoară, c-au răsărit clasicii din pereții crăpați și vă excitau cu privirile lor indiscrete? a continuat. Ciudat! Molfăi niște onomatopei și-mi dau seama, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se plângeau asistentele că le-a rupt halatele de pe ele, că stă agățat de gratii și urlă cât de noaptea de lungă, „de ce mi-ați tăiat via din ținutul Efraim, de ce?”. S-a luat de femeia de serviciu, i-a răsturnat găleata, „dezmierdările tale sunt mai bune decât vinul, ești frumoasă ca iapa înhămată la carul lui Faraon, am să-ți fac lănțișoare de aur, zăbale de-argint”. A venit aia să-mi spună: „Nebunu’, zice la mine... verdeața este patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]