2,812 matches
-
iubesc și păzesc poruncile Lui ... și nu întârzie să răsplătească cu aceeași măsură celor ce-L urăsc” (Deut. 7, 9-10). De aceea, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori în istoria lui Israel, abaterile de la adevărul monoteist au constituit o rătăcire flagrantă ce constituia o mare urâciune în ochii Domnului și a Cărui reacție de mânie nu întârzia să apară: ,,să te temi de Domnul Dumnezeul tău și numai Lui să-I slujești ... să nu mergeți după alți dumnezei, după dumnezeii
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
luarea unor măsuri și mai radicale, ajungându-se până la pedeapsa capitală, a celui ce practica o astfel de fărădelege (Deut. 17, 2-5; 13, 13 ș.u.). Asprimea unor astfel de măsuri se datora faptului că idolatria era nu numai ,,o rătăcire dogmatică sau o cădere de la credință cu consecințe grave pe planul moralității, ci și o crimă de înaltă trădare față de Dumnezeu, conducătorul suprem al poporului”[88] De aceea, porunca mergea mult mai departe, așa încât, însuși amestecul cu popoarele idolatre era
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
voastră, ca să nu vă facă să păcătuiți împotriva Mea; că de veți sluji dumnezeilor lor, aceștia vă vor fi cursă pentru voi” (Ieș. 23, 32-33). Mai mult decât atât, însuși Iahve se erijează în a-l păzi pe Israel de rătăcirea idolească. Prin actul eliberării din robia egipteană, Iahve operează cu Israel o ,,dezrădăcinare” de lumea idolatră, o separare de mediul politeist egiptean, care din nefericire își va lăsa amprenta asupra lui Israel în adoptarea cultului idolatru al boului Apis ce
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
lor Fruntea sa, plină de lumină-între plete albe Și ochii luminoși ca astrele în serile albastre adânci ca o pădure a plaiurilor noastre neistovit surâs lăuntric, traversat de păsări, ce poartă în plisc veșnicia în mijlocul neofiților, adoratorilor salvându-se de rătăcire, îi învață Omenia Mila renunțarea ruga invocarea ruperea de neorânduială, de zgomote de repetabilitatea stupidă a nimicului de tropote cufundarea în adâncul ființei căutarea, cercetarea, trecând pin neaflare Aflarea Unei căi de înălțare lângă zeu Comunicarea cu astrele, cu cerul
MISTERE DACICE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344468_a_345797]
-
vol. 2 - bilingv); 6. Liviu Ofileanu (Hunedoara) - Cinderella & alte marșuri funebre; 7. Veronica Oșorheian (Albă Iulia) - Anotimp cernut; 8. Victor Burde (Albă Iulia) - Descântec de roua; 9. Felicia Feldiorean (Műnster, Germania) - Petale de suflet; 10. Dorina Șișu (Dublin, Irlanda) - Intuiția rătăcirii mele; 11.Georgeta Minodora Resteman (Limassol, Cipru) - Descătușări - Fărâme de azima (versuri vechi și noi); 12. Daniela Voicu (Brűste, Elveția) - Blue in vitro; 13. Lucica Sava (București) - Oglindă Umbrei; 14. Vasile Sevastre Ghican (Tecuci) - Glutamatul de sodiu; 15. George Peagu
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
Când S-a născut Domnul nostru din Fecioara Maria, El a risipit la toată lumea ca o primăvară veselitoare și a întors-o către înnoire. Căci, născându-Se Domnul și Dumnezeul nostru, ne-a izbăvit din iarna înșelăciunii și din frigul rătăcirii și ne-a întors către primăvara bucuriei după ce a luat asupră-Și chipul nostru și l-a înnoit pe dânsul prin luarea trupului Său. Astăzi S-a născut cel Unul-Născut, Fiul lui Dumnezeu, Raza măririi Lui, Chipul de-a pururi
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Articolele Autorului Așteptare Te mai aștept... Și-acum te mai aștept La o răspântie necunoscută... Mă scrie clipa... Chiar de n-aș mai vrea, Destinu-mi pare ultima redută. S-o cuceresc? Ce sens ar mai avea? Să mai înfrunt aceeași rătăcire În care totul pare că ar sta Pe-un fir plăpând, aievea, în neștire? Te mai aștept. De ce n-aș aștepta, Când viața e doar timp și-nfrigurare? La urma urmei și la urma mea E una și aceeași așteptare
AŞTEPTARE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348000_a_349329]
-
noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici, odată... într-un ceas de rătăcire... Și-am lăsat în grija voastră o sărmană fericire...” Coborând ca o zvâcnire, lacrima, într-o clipită Se-agăță de geana nopții și oftă nedumerită. Chiar atât de nemiloasă poate fi o întâmplare? Să-i îngroape-n stâncă pașii... dar
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
neputința-mi genunchiul la țărână / ca fiul ce se roagă să-l duci numai de mână / că-n brațe să mă poarte măicuța demn nu sunt...” (Timotei Cipariu, Sonetto I, p. 25.) „...Iar, dacă a mea dogmă va fi o rătăcire, / Artistul e de vină, c-a lui dumnezeire / Ca tine de frumoasă a vrut imagina...” (Cezar Boliac, Stanțe (I), p.28.) Invocarea divinității în titlurile sonetelor: „Era-n Lumină o blândețe vastă” (Crișan V. Mușețeanu, p. 439.) „Cătând pe Dumnezeu
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
Scriitori > NEPĂMÂNTEANĂ Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului tu lași în urmă cuvinte galbene roșii triste surâzătoare împletești lacrimi zmeie pentru cerul nouă mângâi copaci și mă urăști rătăcită de teama rătăcirii ești tot mai înaltă sau eu tot mai nimic printre cuvintele tale confeti Referință Bibliografică: nepământeană / Păpăruz Adrian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 223, Anul I, 11 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Păpăruz Adrian : Toate Drepturile Rezervate
NEPĂMÂNTEANĂ de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348094_a_349423]
-
TĂU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Port o raniță în spate Plină, Doamne, de păcate; Drumul lung, povara grea, Nu m-ajută nimenea. Biruiește, Doamne Sfinte, Cu iubirea de Părinte Rătăcirea mea din urmă Ca să nu mă pierd de turmă! Am gonit după plăcere, După ranguri și avere Și-am adaos suferință Tuturor fără căință. Lasă-mă s-ajung la Cruce Că altminteri unde duce Drumul care tot coboară? Doar în
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348139_a_349468]
-
mare cu valul înspumat, cătați-mi fericirea, vă rog neîncetat ! Faceți ca-n susur de izvor, în foșnet de păduri pe munți, în somnul cel odihnitor și-n floarea teilor din curți, să-mi regăsesc iubirea cea pierdută, cândva, în rătăcirea mea... atunci, voi înălța o rugă ne-ntreruptă câtre păduri și mări și-ndepărtata stea... Referință Bibliografică: Rugăminte / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 271, Anul I, 28 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate Drepturile
RUGĂMINTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348192_a_349521]
-
a venit din cer că, odată izgonit din rai, Adam și urmașii lui nu vor fi veșnic părăsiți. În Testamentul Vechi toți prorocii au vestit venirea Mântuitorului, străduindu-se să țină trează conștiința poporului iudeu și să-l ferească de rătăcirea idolească. Învățătorii de lege, fariseii și preoții n-au înțeles cuvântul care zice că Fecioara va lua în pântece și va naște Fiu și vor chema numele lui Emanuel, care se tâlcuiește cu noi este Dumnezeu. Poporul aștepta totuși sosirea
NAŞTEREA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347679_a_349008]
-
știe orice haimana, e totul trecător, nu bagi de seamă și ești deja albit, ceva mai calm, din artă faci un mit, din vorbe -vise, iubirea mea ca focul de napalm se stinse. Eu sunt precum Ulise ce, după multe rătăciri, cuprins de dor, revine în Ithaca, muritor. ...Nu-mi cere să-nțeleg privirea ta, eu nu știu ce gândești, știu doar ce-aș vrea, sunt mii de vorbe ce nu spun prea mult, nu-mi cere să-nțeleg, sunt surd și mut
COMEDIA MEA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347724_a_349053]
-
joc, peste amiezi, În jur se simte ochiul lucitor al ispitei, Liniștea, cu sufletul ascuns în ramuri verzi, Ar vrea săschimbe, parcă, bătăile clipei. Inima înflorește-ntr-un poem de iubire, Presimtrăsuflarea-ți și-nchipuirea zboară... Foșnește gândul ca o frunzăîn rătăcire Și liliacul mov ne prinde-n primăvară... Cu o înțelegere-n priviri nu ne vorbim, Ne pierdem în admirația primăverii Umbrele ni se încurcă-n mers și este sublim, Fumul sentimental aprinde clipa tăcerii... Referință Bibliografică: POEM DE IUBIRE / Lia
POEM DE IUBIRE de LIA RUSE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347735_a_349064]
-
de creștere. A întors-o pe toate părțile până ce brațele i-au devenit aripi,până ce picioarele au deprins altă direcție, până când s-a trezit împodobită de îmbrățișarea gândurilor, învățând să își mențină echilibrul în patinajul sufletesc printre atâtea ispitiri de rătăcire. Câteodată își pierdea podoabele în atingerea de vreo patimă, câteodată se trezea strălucitoare ca o nestemată șlefuită de privirea pierdută între brațele altei existențe. I-a zărit îmbrățișați, depărtându-se să își savureze fericirea. Și anii i-au îmbrățișat pe
POVESTEA UNEI ÎMBRĂȚIȘĂRI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350027_a_351356]
-
o armură ruginită (de un caricatural aparte) și, călare pe mârțoaga Rosinanta (pe care o imaginează drept un strașnic bidiviu), pornește în lume în căutarea aventurii și a adevărului său pentru care este în stare de sacrificiul suprem, de unde și "rătăcirile" sale picarești sublime care, în timp, au luat denumirea de "donquijotisme". Mânat în "luptă" de celebrul personaj, Mircea Băduț, în ale sale 'Donquijotisme antropolexice', își concentrează "rătăcirile" (umaniste și deopotrivă științifice) în sfera antroplogicului, luându-și însă necesare măsuri de
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
a adevărului său pentru care este în stare de sacrificiul suprem, de unde și "rătăcirile" sale picarești sublime care, în timp, au luat denumirea de "donquijotisme". Mânat în "luptă" de celebrul personaj, Mircea Băduț, în ale sale 'Donquijotisme antropolexice', își concentrează "rătăcirile" (umaniste și deopotrivă științifice) în sfera antroplogicului, luându-și însă necesare măsuri de precauție prin plasarea acestora deliberată în zona lui "pseudoantropikos", al Falsului tratat de antropologie. De ce fals și de ce antropologic?, ar fi o dublă întrebare legitimă la care
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Cervantes, nu ține de vârstă, ci doar de asumarea curajului de a visa, de a te desprinde, fie și la nivel mental, de realitatea "rea", de realitatea "contondentă“. Pornind de la modelul literar invocat, Mircea Băduț își permite două tipuri de "rătăciri", în două lumi fundamental diferite, pe care încearcă (și aici e detectabilă o primă notă de originalitate) să le apropie, să le găsească posibile puncte antropologice comune: controlate, artizanul fiind "tehnocratul" Mircea Băduț, iubitorul de știință, opuse celor necontrolate, caz
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
chiar în interiorul discursului de tip științific, Mircea Băduț stă să încalce regula rigorismului discursului aplicat, intervenind cu pasaje intertextuale sau cugetări personale presărate adeseori cu ironie subtilă sau cu fin umor). Puse laolaltă, donquijotismele și antropolexicele dau naștere unui oximoron: "rătăcirile" după modelul personajului din La Mancha (care, în treacăt fie spus, nu are niciun moment oroare de ridicol, aventurile picarești pe care și le provoacă și la care se înhamă fiind tratate la modul extrem de serios și de responsabil, personajul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
desfășoară pe tărâmul ficțiunii, fie pe cel al științei, aceasta are în centru omul. La fel, pornind de la realitatea obiectivă (pe care nu o contestă), Don Quijote și Mircea Băduț construiesc pe scheletul acesteia viziunea proprie asupra realității. Cum detectăm donquijotismele-"rătăciri" ale lui Mircea Băduț? În cazul baladelor Meșterul Manole și Miorița (ambele creații populare, cu autor necunoscut, circulând în multiple variante), ficțiune pură, autorul pleacă de la o bază cunoscută urmărind povestirea (până la un punct), după care se abate de la textul
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
de abatere pe care îl presupune acesta. În cazul ficțiunii se poate "rătăci" și divaga fără opreliști, în vreme ce în cazul științei se poate face aceasta controlat, cu metodă, depinzând de un anume rigorism. Indiferent de domeniul abordat și de amploarea "rătăcirii", Mircea Băduț se ia foarte în serios în demersul său antropocentric. Deloc întâmplător, volumul 'Donquijotisme antropolexice' este "flancat" de două evaziuni ale autorului în domeniul baladescului, respectiv în Balada Meșterului Manole și în Miorița (aici purtând numele de Manoli și
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
și aici suntem înclinați să-i dăm dreptate), orice formă de progres înseamnă, invariabil, o formă de regres, civilizația tinzând, dacă nu să anuleze, să acapareze farmecul și "romantismul" unor acțiuni ce țin de sfera naturalului și a firescului, gen rătăcirea pe străduțe întortocheate. Fiind un subtil observator al universului în care trăiește și fiind conectat la informație (care înseamnă putere), Mircea Băduț nu scapă din vedere nici neajunsurile lumii înconjurătoare. Concluziile la care ajunge, departe de a fi panicarde, țin
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
Dă-mi gânduri de putere să-ți pildui reverie, Să nu mă pierd de tine prin frunze fumegânde, Ferice-n plete-or curge, în ochi caldă privire, Petale de-albe aripi, să rup văzduh de unde, Îmi ești visare-albastră, albastră-i rătăcirea, Albastră mi-este boala, albastre plâng oceane, În galbenul tău drag galop mi-e regăsirea, Și-n auriri de muguri ard flăcări diafane . Referință Bibliografică: - TU - / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016
de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350248_a_351577]
-
departe Rostește-mă încet, tandru cu numele meu întreg de zidire Cheamă-mă să te aud! și ai să vezi cum o petala Îți va mângâia umărul. Deasupra Sufletul meu că un vis plutitor te atinge Când amurgul ți-aleargă rătăcirile Ducându-te lângă privighetori. Departe, în jurul pământului, între neliniști Rostește-mă cu inima uneori! Românce for Clară Andre Rieu - YouTube ► 5:04 ► 5:04 www.youtube.com/watch?v= lc6ijKBxaTE 30 May 2012 - 5 min - Uploaded by MrElisa 08 Andre
ROSTEŞTE-MĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362016_a_363345]