867 matches
-
Iona, Ionaaa!... E invers. Totul e invers. Dar nu mă las. Plec din nou. De data aceasta, te iau cu mine. Ce contează dacă ai sau nu noroc? E greu să fii singur. - (Scoate cuțitul) Gata, Iona? (Își spintecă burta) Răzbim noi cumva la lumină. (Marin Sorescu, Iona- Tragedie în patru tablouri) 1.Prezintă conținutul de idei al fragmentului. 2.Motivează rolul semnului exclamării din replica: Ionaaa! 3.Precizează specia dramatică în care se încadrează. 4.Ilustrează două trăsături ale textului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Iona, Ionaaa!... E invers. Totul e invers. Dar nu mă las. Plec din nou. De data aceasta, te iau cu mine. Ce contează dacă ai sau nu noroc? E greu să fii singur. - (Scoate cuțitul) Gata, Iona? (Își spintecă burta.) Răzbim noi cumva la lumină. (Marin Sorescu, Iona) 1. Ilustrează conceptul operațional parabolă dramatică. (2p.) 2. Exemplifică două caracteristici ale genului dramatic. (1p.) 3. Evidențiază două semnificații ale finalului dramei Iona. (1p.) BAREM DE NOTARE Subiectul I - 4 puncte; Subiectul al
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
au reușit, guvernele Ciorbea și Vasile probându-și incompetența și impotența, dar au și izbutit să spulbere ideea morală, dovedindu-se la fel de corupți, ticăloși și mincinoși ca și predecesorii ("Adevărul") Este una dintre puținele romance care nu numai că a răzbit într-o lume a bărbaților, ci a și profitat de asta (EZ). 2.1.3.1. Uneori formantul adverbial și este omis, dar în a doua parte a structurii apare un (semi)adverb de modalizare emfatică 14, un modificator 15
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
pe toți! Care a fost, de fapt, șansa vieții tale? Când am învățat alfabetul! Sper să nu-mi fi rămas străină nicio literă. 110 ION TUDOR IOVIAN: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești Ion Tudor Iovian, în seara lansării erai copleșit de emoție, dar acum, după câteva luni, cred că îmi poți spune ce înseamnă această carte pentru tine? E destul de dificil... A fost o mare bucurie și sper că nu numai pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
cu oameni de vârste diferite. Cum trăiește și scrie un poet la Buhuși? Ce are el pe masa de lucru? „Același soare răsare pentru toți“, spunea Dante. Dacă ai răbdare și crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești odată și odată. Nu distanța dintre scriitor și Capitală trebuie să preocupe, ci distanța dintre el și el, dintre el și ceea ce scrie. Chiar dacă pecetea formării spirituale într-un anume loc este vizibilă, centrul pământului este în tine, indiferent de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
1 0 0 Magda Grigore, poetă: Femeia este o efervescență a existenței..................................... ...........................................103 Gil Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pe toți! Care a fost, de fapt, șansa vieții tale? Când am învățat alfabetul! Sper să nu-mi fi rămas străină nicio literă. 110 ION TUDOR IOVIAN: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești Ion Tudor Iovian, în seara lansării erai copleșit de emoție, dar acum, după câteva luni, cred că îmi poți spune ce înseamnă această carte pentru tine? E destul de dificil... A fost o mare bucurie și sper că nu numai pentru
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cu oameni de vârste diferite. Cum trăiește și scrie un poet la Buhuși? Ce are el pe masa de lucru? „Același soare răsare pentru toți“, spunea Dante. Dacă ai răbdare și crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești odată și odată. Nu distanța dintre scriitor și Capitală trebuie să preocupe, ci distanța dintre el și el, dintre el și ceea ce scrie. Chiar dacă pecetea formării spirituale într-un anume loc este vizibilă, centrul pământului este în tine, indiferent de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
1 0 0 Magda Grigore, poetă: Femeia este o efervescență a existenței..................................... ...........................................103 Gil Ioniță, folkist: Sunt un om pur și simplu!.........................107 Ion Tudor Iovian, poet: Dacă ai răbdare să crezi în steaua ta, nu se poate să nu răzbești....................................... ...................110 Ion Irimescu, sculptor: Îmi omor timpul cu prostioare.........112 Danuț Manea, violist: Vraja muzicii de cameră..................... 117 Doina Melinte, atletă: Îmi lipsește doar Coronița de Mălin...119 Ioan Mitrea, istoric: Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
potrivite în bătălia națiunilor pentru dominarea conștiințelor oamenilor. Propaganda nu reprezintă doar o bătălie între bine și rău, între adevăr și minciună, ci și între o putere și o altă putere. Într-o astfel de bătălie, virtutea și adevărul nu răzbesc doar prin simpla lor propagare. Ele trebuie să fie susținute de către un număr stabil de politici care să le confere atât relevanță, cât și credibilitate. A percepe misiunea psihologică a democrației în lupta cu bolșevismul în primul rând în termenii
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o sumă importantă în ochii proaspătului sosit care, plin de catrafuse estice, se minuna de frumusețea mobilierului camerei, de gustul bun al conservei de pește în sos de roșii, lăsată de Mirel, dar se și întreba cum va putea el răzbi în acea condiție complet nouă. Studenția târzie a ambelor personaje și-a spus cuvântul asupra prieteniei lor care, în sfârșit, a devenit una materială, a căpătat substanță, depășind faza schimbului de scrisori. Acesta a rămas, de-a lungul anilor, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
interviu decât s-a făcut într-o viață întreagă petrcută împreună. A decide pe cine vreți să intervievați înseamnă a răspunde următoarelor întrebări: despre cine vreți să aflați mai multe? Cine a fost modelul în viață? Cine știți că a răzbit în viață și a învățat lucruri importante din experiența sa particulară? Pe cine v-ar plăcea să cunoșteți mai bine? Viața cui este un mister pentru dumneavoastră? De cine sunteți fascinat în cea mai mare măsură? Poate bunica dumneavoastră este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
despre Intermezzo... “ „Bun, dar de ce?“ „Cum de ce? Mi-a plăcut cartea“. Răspunsul ăsta n-a făcut decât să dea naștere unei grimase pline de neîncredere. M-am simțit atunci ca un mic arivist, gata să pupe poala oricui pentru a răzbi în societatea secretă a criticilor literari. N-am înțeles nici până astăzi ce favoruri aș fi putut obține din partea lui Marin Mincu, nici ce se înțelege la noi prin independența criticului literar. Dar asta-i altă discuție... Avem în față
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
țara, moldovenii nu-s nimic! fumezi, cînd, o intrat starețul! te întreabă, fumezi? la noi nu se fumează! eu sînt tîmplar, patru copii te văd cum fumezi în sala de așteptare, patru preoți, cînd au început să spună! nu mai răzbește muzica în accente și bătăi, autoexcluderi de tam-tam, aaaiii! răspunde la fiecare vers, zorii neputințelor veșnice, e sărbătoare, am venit să cîntăm și noi! dar de cînd, de aseară, da-i ora unu de-acu'!!! mai și culeg sticle de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în Dumbrăvioara/Sáromberké, clopotnița au terminat-o de dat cu alb, cît de mică biserica i-am pus și cerdac, religia este și arhitectură, apoi subiecte de cultură laică, oarecare erezii, șase planuri de gri îngrămădesc în munte văioaga, cît răzbește fondul aprins castaniu, km 263+800 orice lucru șoptește "lasă-mă-n pace!" mișcare în ființa clocot din stări, zădărnicirea lor firea noastră, generalizarea obicei de epocă Periș Mureș haltă sinteză-analiză, diferențe de drept de fapt, suferința irațională și rațiunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
4 bârne mai zdravene peste altarul major, schimbate de Pr. M.ș Angelo da Sonino, celelalte sunt total putrezite și nici una nu este fără alte înnădituri; acoperișul este total descoperit, iar clopotnița atât de stricată încât de-abia dacă mai răzbește să țină două clopote mici și dacă uneori se mai rupea și frânghia acestora, nu se mai reînnoda decât cu riscul vieții și legat ori asigurat cu multe alte frânghii. (f. 116v) Referitor la bula Papei Urban VIII, care constituie
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
întârzierii cu care românii s-au înscris în istorie. Depășind obstacolele pe care natura le-a rezervat ca decor ambiental pentru desfășurarea dramei naționale românești, românii au reușit să învingă natura, realizând Marea Unire. Voința de unire a românilor a răzbit împotriva fatalismului geografic, transformând Carpații din zid natural ce separa leagănul românității - Transilvania - de spațiul danubian al aceleiași românități în șira spinării poporului românesc, de-o parte și de alta a căreia se întind coastele aceleiași ființe naționale (Delavrancea, 192-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mahomedan" (p. 91). Credința - ortodoxia - a fost scutul neamului împotriva vitregiei istoriei. Înarmați sufletește cu credința ortodoxă în Dumnezeu, "strămoșii noștri au făcut minuni"! "Cu Dumnezeu, Românul e tare. S-a dovedit mai tare ca orice neam. Cu Doamne ajută, răzbește prin orice. Doamne ajută a fost în viața românească secretul succesului, cheia biruinții și a rezistenții" (p. 92). Iar acum, că românii s-au izbăvit prin credință de dușmani, tot prin credință se pot mântui și cultural: prin ortodoxie "noi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de citate anacronice. De la mesianism național la contingență istorică. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, conștiința istorică românească este insuflată de ideea mesianismului național - convingerea cvasi-religioasă în misiunea politică a poporului român de a răzbi împotriva "teroarei istoriei" și de a-și împlini destinul național (i.e., unitate politică a tuturor românilor în cadrul statului-națiune). După cum au evidențiat numeroși analiști ai istoriei politice, crezul mesianic a însuflețit mișcarea naționalistă pe toate coordonatele geografice pe care aceasta s-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trăisem situații similare și știam că punctele de reper care facilitează călătoria sub ceață sunt linia galbenă ce demarchează marginea șoselei și lumina roșie a farurilor posterioare ale unei mașini care te-a depășit. Galbenul și roșul sunt culori care răzbesc prin ceață și sunt vizibile. Așadar, cum cunoșteam remediul efectiv în situația dată, mi-am permis să conduc mașina cu o viteză rezonabilă, dar bietul Chouraqui, care nu vedea decât ceață peste tot, a prins o frică greu de disimulat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și în condițiile inumane ale detenției. De altfel, rugăciunea cu creația se întrepătrund, dând naștere unor opere minunate, una dintre ele fiind „Rugăciune pentru pace”: Dă-mi și mie pacea inimii, stăpâne Flacără ce nu se zbate-n uragan, Să răzbesc războiul duhului dușman, Căci țărâna trece, sufletul rămâne. Și, fiind la capitolul rugăciunii, am putea să amintim și „Rugăciunea din amurg”, în care simțim, pe de o parte, teologul ortodox, pe de altă parte, o oarecare renunțare sau împăcare cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
trata și slugile atunci când greșeau; biciul și un soi de ironie sarcastică greu de suportat le rezolva pe toate. În mintea lui, copilul trebuie să urmeze exemplul tatălui care, din tinerețe, s-a descurcat cum a putut, luptând singur și răzbind în viață. Numai că Eminovici uita sau nu mai apuca să spună nimic din toate acestea, căci nu mai prididea cu atâtea la câte se înhămăse, comportându-se ca și cum copiii ar fi trebuit să știe toate, întocmai ca atunci când i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
spune Matei, fratele poetului: Tata avea ochi albaștri; caracter foarte violent, dar în schimb foarte bun la suflet 324. Moartea tatălui apare descrisă în aceeași notă a realismului, acum nu mai regăsim lamentația ucigătoare de la moartea mamei, deși suferința omenească răzbește: am stat ce-am stat acasă, până ce-ntr-o zi mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeauna. L-am pus în mormânt alături cu mama (așa cum sunt și astăzi mormintele la Ipotești), am așezat o cruce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i nou în câmpul literaturii. Și scrie. Pentru a publica, încearcă să-și găsească sprijinitori în "fauna literară ieșeană", dar nu-și află mentori pe măsură (ce putea fi mai nepotrivit decât bietul romancier proletcultist Ion Istrati?). Pas cu pas, răzbește... Cartea în discuție poartă precizarea "volumul II". Nu cunosc volumul I, dar nici nu-i neapărat necesar, câtă vreme acum ne stă la dispoziție un întreg raft de opuri semnate de Codreanu: "Eminescu, dialectica stilului" (1984), "Modelul ontologic eminescian" (1992
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
curelușa din jurul gâtului. După mai multe încercări neizbutite, s-a retras și-a rămas în căsuța lui Ursu, facându-se ghem, gemând și plângând ca un copilaș neputincios, vreo două zile și nopți. La vreo câteva zile, într-o după-amiază, obosit, răzbit de foame, Grivei s-a sculat din cușcă, s-a apropiat de tigăița, unde se afla prima sa porție de "friptură", a început să o ronțăie încet și apăsat, ca pe un vânat câștigat; apoi s-a ridicat și s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]