794 matches
-
alte câteva pedepse grele, în ciuda vinovăției relative sau a nevinovăției unora dintre cei condamnați (reamintim că în 1940 URSS-ul anexase Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, iar Bulgaria luase Cadrilaterul, așa încât mareșalul Antonescu, în calitate de „conducător al statului“, declarase război URSS-ului toc mai din cauza acestor anexiuni). 15 iulie 1946 - Noua Lege electorală, conform căreia Regele pierdea dreptul de a dizolva Parlamentul. 27 octombrie 1946 - Ultima atestare cunoscută oficial a ședințelor cenaclului literar „Sburătorul“. 19 noiembrie 1946 - Alegeri parlamentare care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vrea să renunțe să fie gazdele nunții la care au visat dintotdeauna? Sunt unica lor fată. Unicul copil. Deci... cum ies din chestia asta? Mă uit în gol la pagina de hârtie, cu respirația precipitată, lăsându-mi gândurile să se războiască între ele. Caut disperată o soluție, o portiță de scăpare prin care să mă pot strecura. Nu vreau să mă dau bătută până când nu trec în revistă absolut toate posibilitățile. Gândurile mi se răsucesc în minte, iar și iar. Le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care a pus „la umbră” (În temniță) câțiva „bandiți”. În loc ca, la rândul lor, publicațiile moldovenești să se lupte cu prejudecățile populare care generau astfel de Întâmplări tragice, ziariștii de la Albina românească - ziar editat la Iași de Gheorghe Asachi - se războiau, dimpotrivă, cu publiciștii care dădeau În vileag astfel de prejudecăți. Și anume, cu „vânătorii de novitale”, cu „condeiul Încărcat de negreală”, de la „foile transilvane de toate limbi[le]”. „În lipsă de tâmplări sunătoare, de catastrofe și alte asemine picante fapte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două tabere: prima, cu o pondere mică, se decisese să se abată la stânga pentru a Împărți pari, pumni și stâlpi rupți din garduri pe șalele „dușmanilor de clasă”. A doua, cu foarte mulți simpatizanți maniști, titeliști și brătieniști, se războia din greu cu uriașul aparat propagandistic În care trebuie neapărat inclus și postul național de radio, acaparat Încă din august 1944 de către bolșevicii români, cu fundurile bine puse la adăpost În spatele numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de purificare. Lumea l-a acuzat până astăzi pe autor. Chiar și japonezii îl reneagă, le e frică de el. Unii îl acuză de comunism, alții de naționalism. El vede o Japonie care se distruge prin comercialism, americanism. Japonezii se războiesc contra fricii, a lașității, a imposibilității de a face ceva. Filmul japonez Imperiul Simțurilor; Insula. Moarte - eliberare. Nu este un sfârșit. Costumele vor juca un rol foarte important. Toți sunt modele ale unei alte societăți. Muzica - complet occidentală, cu mișcări
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
purceadă la tocmirea oștirii, cea mai teribilă oștire ce s-a pomenit pe fața pământului. El însuși, Luminăția sa în persoană, în fruntea oștirii, va porni la primăvară chiar, cel mai crunt război, "Jihadul", împotriva afurisitei țări, astfel să se războiască, ca piatră pe piatră să nu mai rămână din blestemata Țară a Moldovei! A... a mai pus paie pe foc și Marele Vizir, ce nu mă prea are la inimă, pentru că niciodată nu l-am miluit cu peșcheșul cuvenit "pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în suflet că nu și-a văzut visul cu ochii. Vlad Țepeș Drăculea, "Spaima turcilor", trădat, părăsit, putrezește de zece ani în temnițele Vișegradului de lângă Buda. Uzum-Hassan, șahul Persiei Leul Pustiului înfrânt, își linge rănile la Bagdad. Matei Corvinul se războiește el cu turcii, dar mai mult cu gura... Nu s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai are timp să crească... L-am rugat pe Mateiaș ca pe Dumnezeu l-am rugat să-l slobozească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vreo două și-au pierdut și capul. Dar... dar oastea țării?! strigă Alexandru. Oastea ce păzea?! Ștefan hohotește ca de-o glumă bună: "Oastea țării?!" Care oaste?! Care țară?! Mai avea țara oaste?!... Oaste aveau boierii, "oastea lor personală". Se războiau între ei ridicând sau alungând domnii, își hrăpeau unul altuia moșiile, chiar pentru ibovnice se războiau... Vânătorii de capete încoronate, mercenarii cu simbrie, se vindeau celui care plătea mai mult. Împărțiți în tabere, scoteau săbiile, se încăierau între ei ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ștefan hohotește ca de-o glumă bună: "Oastea țării?!" Care oaste?! Care țară?! Mai avea țara oaste?!... Oaste aveau boierii, "oastea lor personală". Se războiau între ei ridicând sau alungând domnii, își hrăpeau unul altuia moșiile, chiar pentru ibovnice se războiau... Vânătorii de capete încoronate, mercenarii cu simbrie, se vindeau celui care plătea mai mult. Împărțiți în tabere, scoteau săbiile, se încăierau între ei ca orbeții, pustiiau târgurile; vărsările de sânge, jafurile, omorurile se țineau lanț, că bieții oameni ziua-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
E fantastic! Cât am visat clipa aiasta! "Împreună"!... Vlad mi-a cerut ajutor ca să-și recucerească domnia. Îi plătesc astfel o veche datorie, când m-a ajutat el pe mine. Noroc de Vlad! Cât despre Mateiaș, îi e a se război precum câinelui a linge sare; e taman în călduri din cele grozave... spune Duma și rânjește cu subînțeles. Adică? Adică, ia cuvântul Mihail, cu un zâmbet nu mai puțin rânjit, se gătește de nuntă mare și de soi cu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
inepție pe care profesorul nostru de literatură sovietică de la Facultatea de Filologie din București din acei ani n-o putea susține. În ce îl privește, acesta din urmă auzise de Pasternak. Era, oricum, profesor. Ceea ce nu-l împiedica să se războiască și el cu autorul romanului Doctor Jivago, acuzat de la catedră că și-ar fi trădat nu numai patria și literatura, ci și - nu se știe de ce - chiar pe Maiakovski. Pasternak era prezentat ca un fel de jalnic impostor care ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
părut ani întregi zadarnică, fără nicio perspectivă, mai ales dacă se ține seama că și celălalt vechi conducător naționalist, A. C. Cuza, era tot așa de personal, sfârșind prin fărâmița L.A.N.C. în câteva grupuri ce uitaseră de dușmanul comun și se războiau între ele. Vina e desigur tot a spiritului individualist [46] al epocii în care oamenii aceștia își formaseră sufletul, trăind cea mai mare parte a vieții fără să înțeleagă că ambițiile și resentimentele personale nu au ce căuta în conducerea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
gândirii omenești. Abandonat sentimentelor sale, credinciosul pare asemenea artistului care se confundă cu pasiunea lui. Starea rațională e anulată și de la aceasta la intoleranță nu e decât un pas. Câte semne de egalitate se pot pune aici? Nu m-am războit însă niciodată cu religia, ci doar cu felul în care ea este abordată. Cu oricâtă convingere mi s-ar repeta principiul „crede și nu cerceta”, pentru mine el nu-i decât o nerozie. Până la urmă religia rămâne istorie iar principiul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea, pentru că în timp ce ei se războiau pentru autonomie bisericească și apărarea limbii și conștiinței naționale, Guvernul austriac elimină limba română din viața publică, din serviciile publice, din școli și unele biserici. Aproape toată activitatea culturală din Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Skoda era marea firmă furnizoare de armament pentru armata română. Acesta era singurul punct delicat, întrucît era nevoie de anumite reglări, cum ar fi controlul datelor de livrare și a materialului, ceea ce provoca uneori, prin jocul partidelor politice care se războiau sub tot felul de pretexte, dezbateri furtunoase în parlamentul de la București. Pentru că națiunile Europei se înarmau una mai bine decît alta, în pofida gogoriței răsuflate că războiul din 1914-1918 fusese ultimul mare război și în ciuda vorbelor goale despre dezarmarea generală, a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a căzut chiar în extrema cealaltă - în revista lui e plin de scriitori evrei ori de laude la adresa poporului ales... Degeaba mă apăr eu, profesoarele și ceilalți admiratori ai marelui critic se uită la mine cu ochi răi. De când mă războiesc cu directorul României literare nimeni nu-mi mai citește romanele (care oricum nu prea se găsesc prin librării...), iar dacă unii continuă să-mi citească „șotroanele”, aceștia se enervează, vociferează ori, în cel mai bun caz, discută despre mine cu
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Gino Iorgulescu a venit lîngă catafalc. Prieten cu fratele Zoei, Nicu, învins net și fatal în meciul cu băutura. Florentin Marinescu a făcut o figură de karate decenței și s-a alăturat cortegiului. Iar capitalistul George Copos, cel care se războia pînă nu demult, din scaunul de vicepremier, cu Codul Fiscal, a îmbrăcat și el haine cernite, probabil în amintirea anilor în care păstorea pe la UTC și mai ieșea la cîte o agapă tovărășească alături de odraslele cizmarului și ale savantei. Nu
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă simt la mine?... Ce blesteme, Ce patimi fără nopți și fără număr, Mă sbiciuie, mă-nvolbură, mă hărțuiesc, m-apasă, Mă prigonesc să merg, S-alerg, Să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
aceste mistere purtau pe cap această bentiță ca simbol al poporului zămislit de Creator prin neamul arimaspilor, la fel cum se vede la Zamolxe și la martirizatul get Ili de către șleahta de rabini turbați din Ierusalim. Și dacă egiptenii se războiau în draci cu înrăiții filisteni, vin și îi întreb pe ivriții care se fălesc de le-a ajuns gura pînă la urechi: unde era faimosul lor rege Solomon și toată fala lui de o para chioară, dacă izvoarele istorice îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
facă dreptate românilor care au luptat pentru împărat. Din anul 1989 se fură încontinuu, distrugem și pritocim legi peste legi și nu construim nimic valoros și durabil. Viclenia, prostia și defăimarea au înlocuit dictatura comunistă. Pretinșii oameni politici doar se războiesc fără rușine: „Jos cutare! Jos cutare!”, iar din capul lor îngust nu iese o confruntare academică de idei, așa cum e normal. Se împung ca și berbecii. Trăim ca într-o junglă spulberând și puținul rămas din bunul simț. Suntem guvernați
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nu și al meu, Norman Manea.” Știa prea bine cât ironizam provincialele „dezbateri” despre Marele Premiu de Toamnă și cât de puțin valorau premiile, din orice anotimp și orice loc. Știa, de asemenea, prea bine, și cui se adresează. Se războia cu „d’ale carnavalului”, cum mai făcuse. Pronunțase, apăsat, infamele cuvinte, În plină campanie isterică contra celui care, se spunea, Îl crucificase pe Eliade și sfida, de peste ocean, valorile spirituale naționale. Poezia ei, ca și persistenta interogație morală care Îi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ziarului „Adevărul” speră că dezbaterile preconizate ale procesului se vor termina până luni, ceea ce îi bucură, pentru că procesul le ia prea mult spațiu în gazetă. Secretarul de redacție Samson, afirmă următoarele : „E foarte rău că noi, un stat mic, ne războim acum cu America și Anglia, căci în fond tot procesul nu e este decât o răfuială cu anglo-americanii.” Generalul D. Cibuchi, din str. Sf. Constantin nr. 1 face următoarele reflexii cu privire la proces: „Sunt numiți trădători cei care au comunicat englezilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în 1929, este Problema regiunei în noua reformă administrativă, urmat de Politic și economic, Parlamentarii, Iluziile măscăricilor, Plebeul rural, La țară ș.a. Din producția publicistică a acestui încă foarte tânăr combatant s-ar putea aduna un întreg volum. „Chemăriștii” se războiesc sistematic cu liderii Partidului Liberal și cu cei ai Partidului Poporului, cu mareșalul Averescu sau cu O.Goga, în urma unui articol dur care le dă prilejul să verse multă cerneală. Printr-o ședință publică a Tribunalului, Bazil Gruia este achitat
CHEMAREA TINERIMEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286188_a_287517]
-
principiu, trama); filonul alchimic (reprezentat de partitura cocoșatului pitic Sadim); în fine, complotul ocult cu țintă propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]