1,802 matches
-
m în aceiași perioadă și satele Slobozia, Stănișești precum și Tarnița, cu țărani veniți din zona Vatra Dornei, probabil din vechea localitate bucovineană Tarnița, situată la nord de Iacobeni, Pătrăuți și Cașvana. Satul Tarnița, sat de clăcași situat între satele de răzeși Oncești și Făgheni, a început să se dezvolte economic la scurt timp de la înființare. Bejenarii sosiți aici din Bucovina au găsit aici condiții prielnice pentru creșterea animalelor, în special a ovinelor, colinele de aici oferind, pe lângă păduri, pășuni din cele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în zeci de ițe. Costumele populare ale țăranilor din Tarnița, Slobozia și Lunca - Filipeni reprezentau un caz izolat în localitățile băcăuane, diferențiindu-se net de cele ale „cojanilor” La bâlciurile periodice de la Bărboasa, hora dornenilor se distingea de cea a răzeșilor prin portul specific neîntâlnit în celelalte sate cât și prin jocurile lor. Rezultă că portul popular îndeplinește pe lângă funcția estetică și funcția de însemn a unei comunități etnice. Portul femeiesc se definește ca un port de deal și câmpie, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
forma pe care el însuși o dăduse cetății, aceasta era de necucerit și sacrificiul ar fi fost inutil. Era credincios și se îngrijea de bunăstarea supușilor săi. Se ruga lui Dumnezeu pentru ajutor în fața năvălirilor și a evitat să întrerupă răzeșii de la strânsul holdelor. Avea obiceiul de a cerceta țara de la un capăt la altul, fie pentru a pregăti locurile potrivite pentru lupte, fortificațiile și târgurile, fie pentru a lua măsuri de refacere în urma războaielor. A dobândit recunoștința întregului popor care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de dragoste romantică nu era întotdeauna mutuală sau nu se consuma de fiecare dată, deși era mai adecvat să fie prezentată ca reciprocă sau cel puțin compatibilă cu căsătoria.29 Convențiile iubirii curtenești sunt întâlnite la Geoffrey Chaucer în Povestirea răzeșului (Arveragus, pentru a câștiga mâna soției sale, trece prin mai multe probe, în cele din urmă femeia înduioșată îl acceptă; tot pentru a o atrage pe Dorigena, Aurel cântă și dansează, își păstrează tainică dragostea timp de doi ani), a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
apel nu doar la femei pentru a-și delimita mai exact poziția socială, ci îi îndeamnă pe toți cei suprimați pe nedrept în societate să ia o poziție fermă, prin exprimarea directă a voinței și a dorințelor. și în Povestirea răzeșului surprindem dorința femeilor de a fi libere: „Femeile duc jugul anevoie/ și nu se vor robite nimănui/ Cât despre noi bărbații, nu mai spui...”95. Se intră astfel în opoziție cu ceea ce surprinsese economul în istorisirea sa, subliniindu-se ideea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
despre noi bărbații, nu mai spui...”95. Se intră astfel în opoziție cu ceea ce surprinsese economul în istorisirea sa, subliniindu-se ideea că cele două sexe au aspirații comune, sunt asemănătoare din punctul de vedere al emoțiilor trăite.96 Istorisirea răzeșului este plină de optimism, toleranță, exprimă dorința de egalitate umană. Naratorul are o viziune liberală asupra raportului dintre sexe și o admirație vădită pentru femei, este descris ca un „om nou” ce încearcă să răstoarne ierarhia tradițională. Povestirea lui se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 428. 96 Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 97 Ibidem, p. 227. (trad. n.) 42 bărbat rudimentar și răzbunător, femeia este și ea ignobilă, cioara își pierde frumusețea, capacitatea de a cânta și de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța tăcerii, anticipă oarecum sfârșitul istorisirilor. Uneori, claustrarea forțată și privarea de libertate, duce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sau în vrăjitorie este de asemenea prezentă în aceste universuri duale, oscilante între angelic și demonic. Există vrăjitori cu puteri aparte (VIII. 9), care pot face veritabile minuni atunci când sunt plătiți, dar pot fi și generoși (X. 5). În Povestirea răzeșului, din opera chauceriană, un cărturar, fost diac la Orléans, unde a studiat magia, apare în postură de vrăjitor, științele oculte bucurându-se de o apreciere veritabilă, deși erau condamnate de Biserică. Pasiunea lui Geoffrey Chaucer pentru astrologie se resimte puternic
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
promisiunea făcută soțului, devenind un model al soției fidele și iubitoare; Emilia din Il Teseida sau din Povestirea cavalerului, Constanța din Povestirea notarului, Prudenția din Povestirea lui Melibeus, Griselda din X. 10 sau Grizilda din Povestirea diacului, Dorigena din Povestirea răzeșului). Multe din aceste donne angelicate devin simboluri ale virtuților creștine, sunt mai mult alegorii decât personaje verosimile, au însă și defecte, slăbiciuni, inconsecvențe care le umbresc statutul de exemple morale, și asupra unora, pe care le considerăm mai relevante în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o afinitate deosebită. Această specie se distinge prin faptul că acordă personajului feminin o poziție centrală, de asemeni se focalizează pe virtuțile specifice feminității: credința, dragostea, răbdarea în suferință.815 O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii ideale, cu care autorul și-a propus, poate, să rezolve acea << marriage debate >>”817 în care s-au implicat mulți pelerini. Se pleacă în caracterizarea personajelor de la general spre particular. Povestirea răzeșului debutează prin descrierea unui cavaler care și-a dovedit destoinicia prin mult efort și astfel a câștigat mâna alesei sale. Naratorul se referă la personaje doar ca fiind un distins cavaler și o doamnă vrednică de a fi iubită, având
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
În ziarul „Dreptatea” care apărea la Huși, la rubrica „Ziare și reviste primite la redacție” era menționat și ziarul „Dreptatea” de la Bârlad, care era cu activitatea la nr. 6, în anul al III lea de la înființare, informație culeasă din revista „Răzeșul” de la Bârlad, primit de redacția de la Huși. ( Volumul „Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869 2006.) * 53 Drumeții Număr unic, apare în anul 1900. Apare cu ocazia plecării grupului de evrei care purtau numele de „Drumeții” și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
special”, apărută de două zile, nota Naționalul nr. 6 din 15 septembrie 1923. * Foaia Băncei de credit mărunt Foaia Băncei de credit mărunt din Bârlad apare cu numărul 1 în iulie 1926, în perioada în care se edita și revista Răzeșul - 1926 ‐ 1927. * Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame (1904) Foaie populară pentru literatură, umoristică, informații și reclame apare cu acest nume de la 23 aprilie 1904, după ce mai înainte, la întemeiere, în 29 februarie 1904, purtase 63 numele de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
realiza foaia - G. Cațafany. La această redacție de ziar s‐au ridicat și s‐au afirmat în literatura română George Tutoveanu, Corneliu Mo ldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche , Maria de la Banca - pseudonimul literar a fiului de răzeș din Pogonești - Bârlad, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O foarte activă Poștă a redacției
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ULMU, Tristețea veselului Creangă, Dragoș COJOCARU, Despre comparație în Divina comedie, Lucian VASILIU, Ghid, călăuză, vademecum, Violeta ZONTE, Existențialismul în teatru, Ancelin ROSETI, Blues pentru deprovincializarea Mioriței, Cornel GALBEN, Capcanele gândului, Liviu PAPUC, De prin arhive selectate, un documentar al răzeșilor cu G.T. Kirileanu Alex. ȘTEFĂNESCU, Debut rememorat, Ion MURGEANU, Rugăciunea unei regine, Gruia NOVAC, Statornicia grea de ipoteze, Adrian SOLOMON, Orașul medieval. Probleme de terminologie, Andrei HUIBAN, Terorismul și conflictul dintre culturi, Adrian ALUI GHEORGHE, Omul giruetă, Aurel DUMITRAȘCU, Scrisori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Eremia. * Virgil Caraivan a fost membru fondator al Societății Scriitorilor Români, membru în primul ei comitet, unul dintre istoricii de bază ai acestei societăți de breaslă scriitoricească (vezi bibliografia). El a colaborat intens nu n umai la Documente răzășești, Răzeșul, ci și la Viitorul și Veacul nostru. *Despre Virgil Caraivan vezi „Medalion - Sensul pilduitor al unei strădanii” de Constantin Parfene în Vremea nouă Vaslui, nr. 88 din 2 iunie 1968. * 309 Debuturi și tradiții Debuturi și tradiții a fost revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de țară: Depresiunea colinară „Horincea-Elan-Prut". Reuniți în Asociația Culturală „Academia Rurală Elanul", înființată în 321 aprilie 2003, aceștia își aduc contribuția la istoria și cultura zonei, continuând o tradiție mai veche a scriitorului Virgil Caraivan, născut la Șuletea, autorul revistelor „Răzeșul" (1926) și „Documente răzășești" (1932-1934). Cele scrise mai sus de Marin Rotaru, redactorul șef al revistei Elanul trebuie completate cu recomandarea noastră: publicația de la Giurcani, pentru a-și susține identitatea, dar și pentru a i se acorda meritele pe care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Simionov, L. Te odor, Maxim. La revista „George Lazăr” a colaborat și Constantin Hamangiu, fost elev al Liceului „Codreanu”, promoția 1889, ulterior academician, ministru de justiție, cetățean de onoare a municipiului Bârlad, născut la Pogonești - Bârlad într‐ o familie de răzeși. Redactorul principal al revistei a fost Solomon M. Haliță, dascăl ardelean care, alături de G. Ghimbășanu au scos un ziar conservator cu numele Bârladul, dar activitatea sa culturală de seamă a fost concentrată către revista George L azăr, sursa ei de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gheorghe Clapa, Bârlad, în mai 2003; Vasluienii, bârlădenii și hușenii în războiul de independență, de col(r) Constantin Chiper din Solești-Vaslui, în mai 2002; Unireaact de dreptate morală și iunie 2003 etc. Materiale cu titlurile: “Vinețești - un vechi sat de răzeși din ținutul Fălciului” de Gh. Clapa; “Schiturile și mânăstirile din Eparhia Hușilor” de preot Anton Popescu; Cercetările sociologice de la Dodești (1935-1939) de Marin Rotaru; “Contribuții la istoricul bisericii “Sfântul Nicolae” din Cotu Ghermănești de Costin Clit ș.a. constituie surse de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tablouri reușite, ceea ce dovedește că autorul este o natură sensibilă, dotată cu imaginație.” Revista face parte din seria „acelorași apărute „1907” a lui Vlahuță, a lui Cerna și a lui Caragiale” (Ziarul Zorile din 5 410 februarie 1908 nr.9). * Răzeșul, revistă culturală lunară, dar și cu serioase preocupări istorice și folclorice, o publicație a Moldovei de mijloc, scoasă de povestitorul Virgil Caraivan, având colaborator apropiat pe At. Mândru. A ființat în perioada 1926 - 1927. La rubrica „Însemnări” „Răzeșul” îl prezintă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nr.9). * Răzeșul, revistă culturală lunară, dar și cu serioase preocupări istorice și folclorice, o publicație a Moldovei de mijloc, scoasă de povestitorul Virgil Caraivan, având colaborator apropiat pe At. Mândru. A ființat în perioada 1926 - 1927. La rubrica „Însemnări” „Răzeșul” îl prezintă „p e distinsul și învățatul profesor de drept internațional de la Universitatea din Iași dl. N. Dașcovici, doctor în drept și ș tiințe economice de la Universitatea din Paris care „cu începere de azi se numără printre colaboratorii revistei”; că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și snoave, Editura Socec; „Movila roșie” ‐ povestiri, schițe și amintiri, 1913, și că vor apare în curând „Povești de pretutindeni”, traducere din folclorul lumii, ilustrații de pictorul Stoica, Ediția a III‐a, Editura Socec S.A., București, Calea Victoriei. Numărul 8 din Răzeșul este realizat la Atelierele grafice Nicolae P. Peiu Bârlad „care execută cu acuratețe și promptitudine orice lucrări atingătoare de acea stă artă” * ...” Dimitrie Fărcășanu, inginer agronom și povestitor, membru al Academiei Bârlădene, colaborator asiduu și la Scrisul nostru, sinucis în urma
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o bună distanță, 413 un alt sat, ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comuna natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: „Răzeșul” Virgil Damaschin din „Victor Ion Popa, ‐ Take Ianke și Cadâr, trei figuri reale în Bârladul de altădată” (Bârladul - odinioară și astăzi) * Iată‐ l pe Virgil Caraivan văzut de pr. Dumitru Dumbr avă, consătean al scriitorului... ...” Îi admiram înfățișarea impunătoare, fruntea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Nedelea (membrii), V. Caraivan, G. Tutoveanu și I. Beldiman (membrii de onoare).” * Dar iată și o epigramă de G. Nedelea care pune sub semnul întrebării durata de viață a revistei „R ăzeșul”: Scriitorului Virgil Caraivan: „Universul” vestește reapariția revistei „Răzeșul” (ziarele) ‐ „Ce e val ca valul trece” ‐ O credeam acum un an... Dar apare iar „Răzeșul”, Și cu dânsul... Caraivan!... 1929 * Sunt în fața a trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I. Negoiță din documentarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o epigramă de G. Nedelea care pune sub semnul întrebării durata de viață a revistei „R ăzeșul”: Scriitorului Virgil Caraivan: „Universul” vestește reapariția revistei „Răzeșul” (ziarele) ‐ „Ce e val ca valul trece” ‐ O credeam acum un an... Dar apare iar „Răzeșul”, Și cu dânsul... Caraivan!... 1929 * Sunt în fața a trei ipostaze. Una culeasă din R ăzeșul nr.8 - septembrie 1926, de la I. Negoiță din documentarul „Cultul mamei”: ... Cum se explică oare grija bisericii noastre de maternitate?” - se întreabă scriitorul. Și documentează
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]