1,215 matches
-
cerut bani de la ea. Și a venit legea și i-au luat tot din casă dnei Elisabeta Maxim pentru datorie și i-a lăsat doar un pat cu o plapumă și dna Elisabeta Costică Maxim cea frumoasă ca un gând răzleț, de supărare s-a îmbolnăvit și a murit în cea mai neagră mizerie. Iaca răsplata facerii de bine! Mi-a scris să mă duc la Fălticeni să mă mai vadă odată. Dar eu i-am răspuns că nu mă pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
proiectând sau cernând asupra lor lumina din interior. Copilăria renăscută face apele de argint, întunecă „povârnișul viei” într-un „praf de soare”, albește livezile cu „pulbere de lună”, ridică din hornul fiecărei case „un crin înalt de fum”, preschimbă „căsuțele răzlețe din satul Izvorani” în „mici capre cățărate pe-o râpă de lumină”. Dacă Pe Argeș în sus este cartea cărților lui P. și una dintre capodoperele poeziei românești, în versurile din Satul meu (1925) poetul își devine propriul epigon. Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
și superior mediului; a doua însușire singură nu-l constituie ca atare. Acuma, această fire deosebită, care se cheamă artist, formează o societate nouă prin acțiunea sa, o societate asemănătoare cu dânsul singur. El e un sâmbure în jurul căruia individualități răzlețe din acele corpuri sociale ca și din al său se adună pentru a face un corp nou." ăsubl. aut.). În același articol, redactat concomitent cu acela despre Creangă, teoria hennéquiană îi pare înrudită, dacă nu cumva sugerată de teoria eroilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
urma leuluiu/ Și-o luai și o aflaiu,/ Colea-ncoaci, colea-n coleare,/ Colea-n vârful munțiloru,/ Sub poalele braziloru./ Găsii leul adormitu,/ Adormit, nepomenitu” Urcușul neofitului este implicit și presupune aici o „citire a semnelor” sacrului în profan. Urma leului, răzleață, obligă pe flăcău să se rupă de lume și să ajungă într-un spațiu de frontieră între dimensiunea universului și cea a neantului, caracterizat de amorțire precosmogonică. Repetiția adverbului de loc are sonorități de incantație care rupe dimensiunea concretă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zile). Din clipa în care am intrat în vizorul criticii și al festivalurilor internaționale, a fost un efect de genul bulgărelui de zăpadă Sigur că este și o chestie conjuncturală : România lipsea de pe harta cinematografică a lumii în ciuda câtorva succese răzlețe ale cineaștilor deja menționați din generația peste 60 de ani. Dar în ultimii doi ani a fost un adevărat desant românesc în marile festivaluri. Există o explicație, ca să zic așa, sociologică (decrețeii au ajuns la maturitate) și există tot ceea ce
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
francezii la începutul secolului al XVIII-lea, noi și nemții am scăpat de tiranul nostru doar târziu, în ultima jumătate de secol. Nu am alăturat întâmplător nația noastră de cea germană; și ea a fost împărțită, în secole, în ducate răzlețe, conduse de principi autoritari și absoluți, celebra istorică Hannah Arendt explică la rându-i „misterul” dictaturii hitleriste, ca și pasivitatea, paralizia unui stat întreg ce a dat atâtea capete luminate și o cultură comparabilă cu cea a grecilor tocmai printr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
semnale de regrupare către rudele sau prietenii de la alt capăt al curții, se vorbește, se împinge, se trăiește agitat, pragmatic, ca la gară sau ca la piață. (Trec peste precaritățile tehnice ale organizării, cu difuzoare șubrede, efecte de microfonie, fire răzlețe ale stației de amplificare etc.) Nu poți să nu te gândești că toate acestea sunt, între altele, și efectul unei secularizări neinteligente, propagandistice, incapabile să-și evalueze matur efectele. Se vorbește cu atâta incult parapon despre religie, încât nu e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
târcoale până și amorului (Gelozie), semnalează un presentiment. În Sonete postume (1925), ceea ce precumpănește este starea de melancolie, cu înlăcrimate aduceri-aminte și cu replieri într-o solitudine aburită de dezamăgirea iubirii care trece și a visurilor care se sting. Există, răzleț, și strofe cu un nerv caustic. Ca epigramist, P. nu s-a bucurat de succesul de care a avut parte fratele său, cu toate că unii (Al. T. Stamatiad, printre ei) îl socoteau mai bun decât pe Cincinat. A contat, poate, și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
Ion Câmpineanu, Mihail Ferikide, Gheorghe Chițu, Nicolae Fleva, Petre Grădișteanu, Gheorghe Cantili, Tache Giani, C. Nacu, Anastase Stolojan, În plus, câțiva bărbați cu notorietate și auto ritate: generalul Gheorghe Lecca, generalul Haralambie etc. Alături de partidul liberal brătiano-rosettist erau și liberalii răzleți: Gheorghe Vernescu, Constantin Bosianu, Pache Protopopescu, Nicolae Blaremberg. Aceștia, însă - excepție făcând pentru Constantin Bosianu, eminentul jurisconsult - s-au despărțit repede de partidul liberal și s-au răzlețit. Bătrânii liberali erau cunoscuți: Ion Brătianu având, cu marele lui dar de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
special de cei care au avut o viață de familie îndestulată, cu o funcție importantă și care s-au conservat ajutați și de natură dar și de împrejurările vieții. Îmi vin în minte locurile copilăriei, pe dealurile noastre erau căsuțe răzlețe din chirpici, învelite cu paie, focul îl făceau la vatra din casă pe pirostrii - că nu aveau cărămidă să-și facă sobe - poate nici meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prieteni. - Da, așa este, mi-aduc aminte. Pungeștiul, desigur, nu a prea fost afectat de război. În mod direct. Îmi aduc aminte că în toată acea perioadă au căzut peste localitatea noastră doar câteva bombe, pierdute, probabil, de niște avioane răzlețe, nemțești sau rusești, nu se știe, explodând în preajma morii boierului Jak Marcopol, situată la ieșirea din târg spre Siliștea-Armășoaia. Marele bombardament s-a soldat doar cu câteva cratere minuscule, rămase mult timp ca piese de muzeu. Încolo, cum știi, dragă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
orașul Soroca. Asigurăm senatul Universității Al. I. Cuza de Întreaga noastră considerație. Președinte Vlad Bejan Secretar Dr. Ing. Ionel Humiță CAPITOLUL VI 1994 Aromânii Răspândiți pe Întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau macedoromânii mai dăinuie și astăzi În grupări răzlețe sub denumirile date de populația majoritară din țările balcanice aromânii cuțovlahi, fârșeroți, rumeri, vlahi, etc. Știri despre existența lor Încep cu aproape 1000 de ani În urmă, când feudalul bizantin Kekaumenos aduce prima atestare scrisă asupra aromânilor pe teritoriul Greciei
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Amintiri (18481891), cu prefață și note explicative de Ioan Șiadbei (Craiova, 1941). Desigur, există mai multe motive care explică, prin biografie și personalitate, redactarea volumelor de memorialistică (alături de publicistică) în ultima parte a vieții prozatorului junimist, concretizată în volumele: Pagini răzlețe (1901), Zile trăite (1903), Păcate mărturisite (1904) și Spice (1909), toate apărute la Iași. În afară de menționata ediție din 1941 și de reproducerea textului Amintiri din timpurile "Unirei" în volumul Cântarea României, E.P.L. (ediția a doua), 1967, doar ediția noastră critică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
important, dar modest, educat, bonom, omenos, prețuit și chiar iubit (aproape de toți!), așa cum l-au cunoscut numeroși contemporani ai săi. Cu un caracter eterogen, situat la granița dintre autobiografie și publicistica ocazională, poate fi considerat, în mod cert, volumul Pagini răzlețe, care, pe lângă unele povestiri cu caracter anecdotic (Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu), include și un text de referință pentru viața și activitatea lui Gane: Amintiri din timpurile "Unirei" (reprodusă și în broșură, la Iași, în 1909
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vasile Alecsandri, S. Pastia, I. Negruzzi ca membru al comitetului de inițiativă), la solemnitatea inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare (operă a sculptorului francez Em. Frémiet), în fața palatului administrativ din Iași, și rostește o entuziastă alocuțiune, reprodusă în volumul Pagini răzlețe, 1901. La banchetul dedicat celei de a XX-a aniversări a societății "Junimea", Gane organizează, la 26 octombrie, împreună cu P. Missir, un interesant joc de păpuși care imitau ședințele literare ale societății, ținute în casa lui Vasile Pogor. Din acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care aparțin lui N. Gane, dar și unele erori de transcriere sau greșeli de tipar. 1900. În volumul omagial Lui Titu Maiorescu, Gane semnează scrisoarea Cercului Convorbirilor literare, reprodusă în Pagini răzlețe. 1901. La 16 februarie Gane este numit prefect al județului Iași, în locul lui Dim. Grecianu, demisionat (cf. Arhivele Statului Iași, Prefectura județului Iași, nr. 78/1901). În Analele Academiei Române, seria a II-a, tom XXIII, 1900-1901, fasc. 2, 1901, pp.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Gane stă, după Vulcan, în aspectul lor moralizator: "Sunt de model. Nicăieri, nici un rând care ar jigni simțământul bunei-cuviințe" (textul a fost reprodus în Familia, XXXVII, nr. 21, 27 mai/9 iunie). La Iași, editura "Librăriei nouă" tipărește volumul Pagini răzlețe (206 p.), însumând o parte din publicistica nuvelistului: Amintiri din timpurile "Unirei", Zi-i patimă și te mântuie, Jalbă la Dumnezeu, Slănicul de ieri și de azi, Mărțișor, Cercului Convorbiri literare, Lettre ouverte à M. Anatole France, An nou, veac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și bibliografie de Ilie Dan), București, Editura "Minerva", 1979. În absența manuscriselor (cu excepția povestirii Catrintaș, care se păstrează la Galeria oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care l-am folosit), textele din prezenta ediție au la bază următoarele volume: Pagini răzlețe, Iași, Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1901; Zile trăite, Iași,Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1903; Păcate mărturisite, Iași,Editura Librăriei nouă, P.Iliescu & D.Grossu, 1904. În afară de ordinea cronologică a apariției volumelor, s-a respectat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
străine au fost traduse în subsolul paginii și tot aici au fost glosate elementele lexicale arhaice sau regionale, care sunt numerotate. Notele autorului din text poartă mențiunea: (n.a.). Greșelile de tipar (numeroase!) au fost corectate în mod tacit. I.D. PAGINI RĂZLEȚE (1901) AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" I Nu am intențiunea să fac o descriere istorică amănunțită a tuturor împrejurărilor prin care a trecut țara cu ocaziunea luptelor pentru Unire. Mi-ar trebui volume pentru aceasta și îmi lipsește în mare parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui spre viitor. El, de-ar fi vroit, se alegea domn. Și ce bine a făcut că a rămas poet! Domnia peste oameni era să-i răpească domnia peste lumea visurilor omenești. El retrăgându-se, toate voturile lui au rămas răzlețe. Atunci un număr de deputați, Alecu Grigoriu-Văsescu, Neculai Pisoschi, Panaite Cazimir, neștiind încotro să se orienteze, deoarece ei doreau să aleagă un domn care să nu fie tocmai din așa-numita aristocrație de pe vremea aceea, puse înainte numele colonelului Alecu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
întruni majoritatea absolută a voturilor, cu hotărârea luată de mai înainte ca minoritatea să se supuie majorităței. La primul scrutin colonelul Alecu Cuza întruni o slabă minoritate compusă din deputații cari luaseră inițiativa alegerei lui și alți câțiva dintre partizanii răzleți a lui Alecsandri; iar celelalte voturi se împărțiră între Lascar Catargi, Petru Mavroghene și Costache Negri. La al doilea scrutin, renunțând Costache Negri, colonelul Alecu Cuza întruni majoritatea absolută a voturilor. Imediat se încheie un proces-verbal de rezultatul acestei alegeri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
voi intra în amănuntele luptei pe viață și pe moarte ce s-a dat pentru realizarea Unirei, căci acea epocă glorioasă, eroică, unică în istoria neamului nostru, am descris-o altădată într-un articol publicat în fruntea cărței mele: Pagini Răzlețe. Dar voi zice că astăzi, după 43 de ani de la data îndoitei alegeri a Principelui Cuza, când am văzut, în ziua de 24 ianuarie 1902, aniversarea acelei celebre date, mulțimea de lume adunată în curtea Mitropoliei din Iași pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din Iași a lui Nicolae Gane (Corp A) Centru de muzeologie literară (din anul 1992). Bust Nicolae Gane. Iași, Cimitirul "Eternitatea". Autor: Ioan C. Dimitriu-Bârlad (1923, bronz). CUPRINS MEMORIALISTICA LUI GANE 5 TABEL CRONOLOGIC 13 NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI 24 PAGINI RĂZLEȚE (1901) 27 AMINTIRI DIN TIMPURILE "UNIREI" 29 I 29 II 32 III 35 ZILE TRĂITE (1903) 41 I 43 II 48 III 53 IV 61 V 65 VI 72 VII 77 PĂCATE MĂRTURISITE (1904) 103 CATRINȚAȘ 105 BOALĂ CU LEAC
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se sacrifică guvernul, președinția, P.D.-L.-ul cu aliații și independenții pentru binele general. Vezi, domnule Boc, dacă ai lipsit de la orele de istorie? Ca ardelean bățos, era bine dacăl citeai pe „poetul pătimirii noastre”, ca să nu rătăcești pe căile răzlețe ale guvernării, „să fii rămas fecior la plug/să fi rămas la coasă”, iar, dacă ți-ai pus ceva în plan pentru anul 2014, ar fi bine să ții cont de ce-a zis alt ardelean, Beniuc: „Nimenea nu știe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-ul trimis de nepotul meu cel leneș la scris ca și mama sa. Am gata Împachetate cam 30 lucrări (nu le-am numărat) de-ale mele, pe care le trimit Muzeului, care mi le-a cerut . Am trimis și numere răzlețe din „Înmuguriri”, „Săptămâna” etc. relative la activitatea culturală din Flt., ai cărei exponenți sunteți acum Dl. Prof. V. Popa și matale. Am trimis și unele fotografii În legătură cu același lucru. Sper că nu vor mai mucegăi În beci, ca pe timpul directoratului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]