1,302 matches
-
o "condamnare" a acestuia, prin punerea sa la zid alături de alți termeni a căror "intensitate" a fost exacerbată de raționalismul iluminist de care filosoful american încearcă să se rupă. Inutilitatea de care vorbește Rorty atunci când se referă la noțiuni proprii raționalismului iluminist și pe care le raportează la aspectele societății contemporane așa cum sunt cele de "adevăr", "obiectivitate" sau "raționalitate" pare să se regăsească și în cazul conceptului de ideologie, care, conform tradiției gândirii occidentale, a fost pus în relație cu ele
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
negativ". Dincolo de asta, ceea ce am numit "argumentul utopiei" servește pentru a combate pretenția rortyană potrivit căreia conceptul de ideologie este unul "inutil". Respingerea, de către gânditor, a ideologiei, pe considerentul că termenul e abordat, de regulă, prin raportare la concepte proprii raționalismului iluminist, precum cele de obiectivitate (înțeleasă drept corespondență cu realitatea) sau raționalitate (înțeleasă ca aplicare riguroasă a metodei științifice), nu se susține, din moment ce termenului de "utopie" i s-ar putea aduce aceleași reproșuri. Spre exemplu, așa cum apare la Mannheim, "o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
imaginarului social Studiile consacrate imaginarului în teoria socială și politică sunt nevoite să plece de la un paradox care, în mod inevitabil, se extinde ulterior și asupra componentelor acestora. Paradoxul e dat de faptul că, în pofida permanentei recuzări peiorative a ceea ce raționalismul modernității a calificat drept "nereprezentativitatea imaginilor" în raport cu realul (obiect de studiu al științei pozitive), tocmai progresul științei a făcut posibilă dezvoltarea unor tehnologii în care "imaginile" au ajuns să joace un rol central. Așa cum subliniază Gilbert Durand, "Occidentul, adică civilizația
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
relațiilor dintr-o comunitate. Considerând critica utopiei drept unul dintre pilonii pe care se poate întemeia pozitivarea ideologiei, este necesar să iau în discuție modul în care aceasta a fost exercitată. În acest sens, apreciez că analiza întreprinsă, de pe pozițiile raționalismului critic, de către Karl Popper la adresa utopianismului poate fi lămuritoare 262. Incluzând gândirea de tip utopic a unor gânditori marcanți din spațiul filosofiei într-un curent pe care îl numește "istoricism", Popper urmărește să "deconstruiască", printr-o atitudine rațională, logică, marile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
să "deconstruiască", printr-o atitudine rațională, logică, marile utopii prezente în istoria gândirii social-politice, pe care el le consideră a fi cele aparținând lui Platon, Hegel și Marx. Deși este un autor apropiat de mediul analitic, iar concepția sa epistemologică, raționalismul critic, se dezvoltă cu precădere în zona de influență a filosofiei anglo-saxone care refuză sistemismul specific filosofiei continentale (cea germană, prin excelență) -, Karl Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aplicare a proiecțiilor lor să eșueze în chip lamentabil și, mai grav, să devină condamnabile din punct de vedere moral-politic. Pe de altă parte, gânditorii și teoreticienii politici care au subliniat failibilitatea cunoașterii umane au susținut, în subsidiar, și critica "raționalismului în politică". Un exemplu expresiv în acest sens este gânditorul britanic Michael Oakeshott, pentru care teoriile raționaliste cu privire la politică sunt produse ale unei inginerii sociale ce presupune aplicarea unor algoritmi de natură tehnică asupra realității sociale. Chiar dacă, potrivit lui Oakeshott, proiecțiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
and Political Attitudes, Wiley, New York, 1974. NETTL, J. P., Political Mobilization. A sociological Analysis of Methods and Concepts, Basic Books, New York, 1967. OAKES, Penelope J.; HASLAM, S. Alexander; TURNER, John C., Stereotyping and Social Reality, Blackwell, Oxford, 1994. OAKESHOTT, Michael, Raționalismul în politică, Editura All, București, 1995. OSBORNE, Thomas, Aspects of Enlightenment: Social Theory and the Ethics of Truth. Londra: UCL Press, 1998. PETTIT, Philip, "Consecințialismul", în Peter Singer, Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006. POPPER, Karl, Logica cercetării, Editura
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
218, 309 pragmatic, 228, 253 pragmatism, 97 privat, 98, 159, 162, 164, 176, 218 proletariat, 15, 65, 66, 146 proprietate, 51, 177 putere, 23, 59, 67, 92, 140, 176, 187, 196, 208, 209, 240, 270, 276, 279, 284, 286 R raționalism, 76, 80, 81, 100, 106, 116, 142, 224 raționalitate, 24, 62, 64, 72, 79, 84, 95, 97, 103, 107, 119, 120, 122, 140, 190, 191, 222-224, 229, 232, 265 realism, 49, 99, 290, 307 relativism, 37, 63, 77, 81, 88
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
spus, adecvarea manifestărilor în raport cu principiul necontradicției. Modelul empirist are, evident, în vedere adecvarea opiniilor și conduitelor la experiență, în timp ce modelul utilitarist vizează adecvarea la scopurile urmărite sau la cerințele de amplificare a câștigului și reducere a pierderilor". 412 Michael Oakeshott, Raționalismul în politică, Editura All, București, 1995, p. 13. 413 Idem, p. 15. 414 Adrian-Paul Iliescu, Conservatorismul anglo-saxon, Editura All, București, 1994, pp. 82-156. 415 Adrian Miroiu, op. cit., pp. 34-35. Legată de problema etic-axiologică referitoare la scopuri, se poate considera că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
țării în alternanță cu Partidul Conservator. Aplicarea modelului liberal a asigurat dezvoltarea și modernizarea societății prin susținerea liberei inițiative și o largă participare a cetățenilor la viața publică. b) Conservatorismul -ideologia conservatoare a apărut ca o critică la violența și raționalismul Revoluției Franceze; -susținea că modernizarea societății nu se putea realiza prin schimbarea bruscă a instituțiilor existente ci prin reforme lente, progresive, inițiate de autoritățile politice legitime; -esența ideologiei se afla în dictonul contelui Falkland „atunci când nu este necesar să schimbi
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
într-o mereu înnoită în-toarcere „la alternări periodice de năzuinți metafizice”. Nu-i de neglijat aderența la această „năzuință” a religiei și încercarea de-a lungul veacurilor a unei armonizări între cunoaștere și credință.Dincolo de elaborarea de tip raționalist a raționalismului modern - „Dieu de la métaphysique” - Immanuel Kant argumentaideea unei religii numai prin „rațiune” (blosse Vernunft), o instanțăîntre „rațiunea teoretică” și „rațiunea practică”. A devenit demult decirculație formula kantiană: „Ich musste also das Wissen aufheben,um zum Glauben Platz zu bekommen” („A
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
K. Galbraith, În lucrarea sa Noul stat industrial (1967), reflectă În fapt tendințele actuale de dezvoltare industrială. Originalitatea conceptelor lui Galbraith și-au găsit reflectare obiectivă În cadrul transformărilor la care au fost supuse majoritatea Întreprinderilor mari care urmăresc trinomul: competitivitate, raționalism și eficiență. Întreprinderile mari apărute astăzi sunt rezultatul combinației celor mai avansate tehnologii și al unor capitaluri antreprenoriale uriașe, care pot fi dirijate de oamenii cu cunoștințe vaste, de adevăratele talente specializate În domeniile tehnic, economic și organizatoric. Aceste talente
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Cărțile sale „Cetatea lui Dumnezeu“, „Destăinuirile“ și „Tratatul despre grație“ circulă cu tulburătoarea și instructiva sa biografie spirituală. De efortul său ideatic vor beneficia, peste secole, și Avicena (n. 980 d.Chr.) în încercarea de împăcare a dogmei coranice cu raționalismul aristotelic, nuanțat de platonism, ca și Averroes (sec. XII) care căuta să concilieze Rațiunea cu Revelația și peste un secol, Sf. Toma d’Aquino prin armonizarea Rațiunii cu Credința, adică raționalismul aristotelic cu credința creștină, adevărul științific cu cel religios
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Chr.) în încercarea de împăcare a dogmei coranice cu raționalismul aristotelic, nuanțat de platonism, ca și Averroes (sec. XII) care căuta să concilieze Rațiunea cu Revelația și peste un secol, Sf. Toma d’Aquino prin armonizarea Rațiunii cu Credința, adică raționalismul aristotelic cu credința creștină, adevărul științific cu cel religios prin „iubirea unificatoare, realizatoare de armonie în om și omenire“. Teologia, filosofia, religia creștină și medicina Evului Mediu nu-și propuneau să ignore cultura și medicina de până atunci, ci să
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
scoarței arborilor peruan și indonezian, intrate în Europa în 1640, nu este eficientă în toate stările febrile. Spiritele misterioase carteziene care „circulă prin sânge“ sunt mai degrabă malefice. Când alimentația și igiena sunt paupere, sănătatea se clatină. Îmbinarea empirismului cu raționalismul, propusă de filosoful matematician Leibniz (1646 - 1716) și de ceilalți sensualiști ai secolului, nu este a toate făcătoare. Mașinile de calculat ale lui Leibniz și Blaise Pascal (1623 - 1662), expresie a progresului matematicilor și fizicii vor duce în principiu, la
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul cristalizează senzațiile în idei și se situează deasupra existenței tangibile. Acest debut al secolului arată complexitatea sa și poziția distinctă și laborioasă a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
IDEI A SECOLULUI XVIII AL LUMINILOR Sec. XVIII, este un secol dinamic și contradictoriu. Filosoful René Descartes (1596 - 1650) vorbise de idei înnăscute. Emmanuel Kant (1724 - 1804) vorbește de idei din și de dincolo de experiență, numindu-le aposteorice și apriorice. Raționalismul secolului se nuanțează. Medicul olandez, Jean-Adrian Helvetius (1661 - 1727) este ca timpul său: raționalist, materialist, mecanicist, senzualist. Materia este realitate prin natura ei. Mișcarea o caracterizează. Senzațiile o comunică. Acestea se convertesc în percepții, reprezentări, concepte, judecăți, teorii, sisteme conceptuale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Etienne Condillac (1715 - 1780) dă un exemplu în Traité des sensations (1754), însă Helvetius mai afirmă un principiu esențial nu numai pentru medicină, că omul este produs al mediului și circumstanțelor. Un alt medic, La Mettrie (1709 - 1754) își concretizează raționalismul mecanicist în L’Homme machine (1748). Descartes comparase animalele cu mașinile. La Metrie, apropiat de evoluționism și senzualism, se referă direct la om, căci asupra omului se concentrează privirile secolului. Dar La Mettrie îi ia sufletul, prin negare. El este
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
monumentalei Histoire naturelle —44 de tomuri în care anticipează paleontologia, mineralogia, geografia zoologică. Buffon afirmă principiile unității lumii , evoluției organice și anorganice prin adaptare, deschizând calea evoluționismului și a selecției naturale din secolul următor. El încearcă să traducă în biologie raționalismul fizicii newtoniene. Cum secolul are pasiunea clasificărilor și a sistematizărilor, Buffon clasifică și el animalele în funcție de utilitatea lor în raport cu omul. El folosește și proceduri cuantificabile ca biometria longitudinală, privind creșterea copiilor. între numeroasele sale observații se înscriu și cele referitoare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
formării statelor naționale și al marilor curente științifice și artistice, este și secolul medicinei moderne. La confluența dintre secolele XVIII și XIX, doi mari filosofi își au contribuția lor: E. Kant luminează gândirea și F. Hegel o dinamizează. Amândoi limitează raționalismul dogmatic, întăresc rolul științei, al libertății spiritului creator în asigurarea progresului intelectual și social. În 1890 Kant publică a doua sa operă fundamentală, Critica rațiunii practice, făcând din experiența practică suportul științei. în 1807, Hegel scoate Fenomenologia spiritului dezvăluind resursele
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În Entretiens sur "Le Fils naturel" (Convorbiri despre "Fiul nelegitim"), Diderot adoptă forma dialogului filosofic, punând față în față, așa cum va face mai târziu în Le Paradoxe sur le comédien, doi interlocutori dotați cu personalități diferite, "Moi", personaj care încarnează raționalismul Iluminismului, și Dorval, erou melancolic și sumbru cu sensibilitate preromantică. Discursul despre poezia dramatică (Discours sur la poésie dramatique) este în schimb un tratat în toată regula. Apărut în 1758, după Tatăl de familie (Le Père de famille), el a
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în scriitura sa, în special în primele sale poeme, curat suprarealiste. A exercitat chiar el un rol de prim-plan în sânul mișcării. Mai multe texte, semnate de Suprarealiști pe la 1925, în care este de recunoscut chemarea spre Orient contra raționalismului occidental, îi poartă amprenta. Dacă o rupe destul de repede cu grupul, o face din rațiuni politice, căci refuză aservirea artei unor scopuri non estetice. 27 Artaud a mai putut corecta șpalturile pentru Teatrul și dublul său la întoarcerea din Mexic
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
E regretabil că această eroare a avut totuși, în anumite medii intelectuale, un rol decisiv. La răspândirea și consolidarea ei au contribuit mai cu seamă sistemele didactice de vulgarizare (mai demult manualele școlare și o anumită folcloristică, mai târziu excesele raționalismului, propaganda ateistă, jurnalistica periferică ș.a.), toate acestea făcând ca noțiunea de mit să fie identificată adesea cu noțiunea de născocire năstrușnică, în ultima instanță, cu noțiunea de minciună, deși de fapt rădăcina erorii se afla încă în conotațiile grecești ale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că din secolul al XIX-lea "Occidentul a intrat într-o zonă de înaltă tensiune imaginară", ca reacție la revoluția industrială, prin inflorescența romantică și ulterior simbolistă, care a explodat apoi în secolul XX în mijloacele audio-vizuale (efect pervers al raționalismului matematic, care excomunica imaginea, și care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane", începând cu fotografia).264 Pozitivismul însuși s-a instaurat în mod similar mitului (și încă un mit progresist care pozează în distrugător de mituri) și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exista o teorie științifică a dezvoltării sociale care să stea la baza predicției istorice", credința în destinul istoric reprezentând o superstiție pură, fiind imposibil a se face predicții asupra cursului istoriei umane prin metode științifice sau orice alte metode raționale. Raționalismul critic pe care îl propune presupune autocritica, învățarea permanentă, corectarea greșelilor la timp, ceea ce nu mai reprezintă doar o dovadă de înțelepciune, ci chiar o obligație morală.274 Cea mai importantă diferență dintre științele naturii și cele sociale o constituie
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]