908 matches
-
tratate (care au creat-o), ci un suflet, o ființă elementară, aproape mistică"169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață sau de conținut spiritual? Sau prin cea a sufletului național, care reprezintă adevărul?" Adăugînd că "aceasta este limita care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a adus sfîrșitul. Autorul i-a citat adesea pe dr. Samuel Johnson, pe Bismarck și pe Charles de Gaulle. Ei nu au fost aleși întîmplător, deoarece constituie criteriile și servesc uneori drept poli opuși. Primul dintre ei este încarnarea gîndirii raționaliste a secolului al XVIII-lea, iar cel de al doilea este arhitectul "politicii realiste". În sfîrșit, De Gaulle a fost un naționalist romantic, dar de o specie rară: un visător naționalist realist. Sancho Panza nu i-a venit în ajutor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
explicarea mecanică a naturii după Newton și anume, originea sistemului nostru solar. Între 1760-1770 se simte asupra sa o pronunțată înclinare spre empirismul englez, mai precis spre așa-zisul „scepticism” a lui Hume, fără a renunța total la convingerile sale raționaliste dinainte. Între 1770-1781, pregătindu-și dizertația de profesor, dă la iveală „Critica rațiunii pure”, care apoi este dezvoltată și generalizată în „Critica rațiunii practice” (1788), „Critica judecății” (1790) și „Religia în limitele rațiunii” (1793) etc. De asemenea, „Critica și teoria
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aducă de la sine și suprema fericire. Kant arată că ceea ce unește libertatea cu necesitatea este sentimentul sau „rațiunea afectivă”. Alături de sentimentul frumosului, trebuie pus și sublimul care este o formă a sentimentalului pur. Înrâurirea criticismului a zguduit pe păstrătorii tradițiilor raționaliste sau empirice, a entuziasmat pe cei nemulțumiți de tradiția filosofică, adversarii văzând în criticism o simplă prefacere a idealismului lui Berkeley, în timp ce adepții săi îl socoteau pe Kant un fel de Mesia al filosofiei iar criticismul o nouă religie, o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu Rădulescu-Motru... Ei nu numai că provin din medii diferite, dar au, după mine, și orientări diferite... Avem vreo trei orientări aci. Este orientarea care de la Maiorescu și de la Centrul Junimea merge prin RădulescuMotru, Petrovici, cumva și Vianu, este linia raționalistă, criticistă, mai mult kantiană, este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
spiritual al celor mai diferite popoare din cele mai diferite zone ale globului pământesc. în privința originii meșteșugului părerile diferă, cele mai multe plecând de la explicații materialiste, care se înscriu în orizontul euhemerist de la numele gânditorului grec Euhemeres caracterizat prin explicații așa-zis raționaliste, în esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de nuiele, printr-o întâmplare unul dintre acestea a fost apropiat de foc, s-a întărit, etc. Povestea am auzit-o în școala primară și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cuprinsă în scrierile Sfinților Apostoli. Sectanții, care și-au făcut religia lor, redusă la discursuri/predici și la cântări, coruri proprii, lecturi, au imprimat credinței un caracter laic, renunțând la toate dogmele Bisericii creștine. Ei au deviat creștinismul spre „caracterul raționalist, neduhovnicesc lipsit de prezența reală a lui Hristos în oameni și în lume”. În Epistolele Sf. Apostol Pavel, trimise de el către Bisericile pe care le-a întemeiat în timpul călătoriilor misionare în diferite orașe, se vorbește despre asemenea „rătăciți” de la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bani va fi acela inventat de Thomas Kuhn și care se cheamă "dezvoltare prin acumulare"12. 3. Dezbaterea este purtată în afara "ipotezei lui Dumnezeu", așa cum se exprima Marchizul de Laplace într-o discuție cu Napoleon 13. Abordarea este una științifică, raționalistă, bazată pe argumente și susțineri logice ale dezbaterii. Acolo unde am considerat, am adus în dezbatere clasici ai economiei, fără a ține cont, în citarea lor, de orientarea doctrinară pe care au avut-o. Nu doctrina este, până la urmă, foarte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
memoriei colective pe baza categoriilor timpului și pentru a face o critică a teoriei bergsoniene a memoriei, dintr-o nouă perspectivă, pornind de la teoria duratei pure. În cel de-al doilea manuscris, exigența epistemologică se impune ca o nouă luptă raționalistă pentru lege și pentru cauzalitate, în contra scepticismului și a spiritualismului antiștiințific. Bergson este ilustrul reprezentant al acestora, dar nu același Bergson din Materie și memorie, ci acela din Durată și simultaneitate. După cum știm, Bergson se referă în această carte la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
evidență de unitatea căutată a volumului. Problematica unității căutate în Memoria colectivă Sinteza operei se transformă neîncetat odată cu rescrierea Memoriei. Care sînt datele pentru această căutare a unității cărții? Putem distinge, între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
între 1938 și 1944, trei momente: un prim moment raționalist, exprimat în "Memoria colectivă la muzicieni" și Topografia legendară a Evangheliilor. Termenii-cheie ai articolului despre muzicieni sînt: memoria îndemînării, cod, metalimbaj (notație), grup (muzicienii) care deține monopolul acestei științe. Momentul raționalist se prelungește în Topografia legendară a Evangheliilor, care nu este doar o experimentare asupra memoriei colective religioase, ci și o operă în care Halbwachs răspunde, fără s-o spună explicit, obiecțiilor aduse de Marc Bloch în 1925: istoricul îi reproșa
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a înlocui topografia reală cu una imaginară. Așadar, finalitatea credinței pelerinului este cea pusă aici în valoare și cea care are ca rezultat legi specifice, și nu cauzele obiective precum cele evidențiate de istorici. De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
De la "Muzicieni" pînă la Topografia, opțiunea raționalistă urmează tendința dintotdeauna a lui Halbwachs, aflată, din punct de vedere politic, în centrul conflictului ideologic în care raționalismul antifasciștilor de după Congresul Descartes din 1937 se opune iraționalismului ideologiilor naziste. Dar aici opțiunea raționalistă este dublu direcționată, ca memorie politică și, totodată, ca memorie a disputei epistemologice în jurul memoriei colective. Doar memoria colectivă este concretă, doar ea este o realitate, și o realitate finalizantă, spre deosebire de universul artificial al reconstrucției de tip cauzal care nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Aici apare importanta inovație (care a trecut, de altfel, total neobservată în mulțimea de subtitluri inutile din edițiile anterioare) a dublei naturi a timpului, ca prezent etern al faptului trăit și ca istoricitate socială a timpului gîndirii. Momentului de optimist raționalist, prelungire a luptei dintre 1935 și 1938 pentru lege și cauză, îi urmează anii întunecați 1941-1943, cînd ontologia timpului va confirma o teorie metafizică anterioară (pur ecou leibnizian), privind eternitatea memoriei colective. Dubla natură a timpului permite atît demonstrarea superiorității
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
este chiar o a doua sociologie a memoriei. Astfel, timpul devine centrul Memoriei colective în 1941-1943, chiar dacă știm că încă din anii 1930 Halbwachs recitise Durată și simultaneitate, me-ditînd asupra timpului. Principiile ultime de unificare a Memoriei colective După faza raționalistă, după faza filozofiei timpului din anii întunecați, după momentul lucrului la un cadru, apoi la celălalt și conștientizarea transformării Memoriei colective într-o operă, cînd fiecare cadru este regîndit ca posibil centru al memoriei, redactarea finală este întreruptă de deportarea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
mai evidentă în postmodernism decât în oricare altă epocă literară. Ihab Hassan identifica, printre modificările de perspectivă pe care le propune postmodernismul, chiar "renunțarea artistului la certitudine și la perfecțiune"243, la originea acestei renunțări aflându-se dezamăgirea în fața lumii raționaliste. Faptul se datorează, altfel spus, inclusiv schimbărilor ontologice pe care le aducea secolul al XX-lea, unul care se caracterizează prin acceptarea caracterului caduc al științelor (nu se mai vorbește de o Știință care să dețină controlul absolut), primul pas
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nr. 61/21 februarie 1944, p. 2. 200 "Cartierul - un platou de lumini și umbre, pe unde civilizația a venit cu bacilii ei cu foame și cu uzine, cu boli sociale, picioare desculțe și femei denaturate, de unde viața începe amenințătoare, raționalistă, implacabilă (...). Cartierul - odiseea câinilor vagabonzi, a copiilor fără părinți, patria cenușie a circurilor naufragiate, a oamenilor respinși de intemperii în propriile lor suflete, a piraților autohtoni.", Ion Caraion, "Cartierul", în Ecoul, an II, nr. 51/11 februarie 1944, p. 2
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
continent. E o paradigmă a civilizației și democrației occidentale, influentă și paradoxală, puternică și nesigură, unică în felul ei. Una dintre cele mai expresive descrieri ale acestei paradigme, care m-a intrigat și provocat tocmai pentru că venea de la un intelectual raționalist, este aceea a lui Adrian Marino, cel care vedea Europa ca fiind "elină în adâncime, romană în extensie și creștină în înălțime". În prag de sărbători pascale, poate nu ar strica să medităm puțin asupra sensului profund al acestei definiții
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
factor al expansiunii puterii raționalității în domeniul vizualului, noile tehnologii ale vizualului sunt valorizate în măsura în care furnizează cât mai multe resurse pentru aproprierea, manipularea și controlul vizual al lumii. Kevin Robins propune, însă, o critică a idealismului triumfalist, tehnocratic, progresist și raționalist, legat de noile tehnologii. Interesat să dezvolte unele perspective și agende alternative, Robins caută să exploreze diferite modalități de a ne raporta la cultura imaginii contemporane, iar preocuparea pentru medierea și folosirea imaginilor, dincolo de câmpul de acțiune al tehno-culturii, vizează
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
K.M. Fierke caracterizează constructivismul convențional prin faptul că nu respinge asumpțiile pozitiviste și a cărui dispută cu raționaliștii se poartă în domeniul ontologic, dar nu epistemologic. Acest tip de constructivism a mai fost definit "de mijloc", făcând legătura între abordările raționaliste și cele poststructuraliste.54 Maja Zehfuss este de părere că acest constructivism convențional este important nu doar pentru că este considerat reprezentativ, central, ci și datorită posibilității de a fi lansat strategic pentru a exclude abordările mult mai radicale de la a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
genealogice pentru a identifica factorii contingenți. Apelează la comparații structurale pentru a înțelege mai bine condițiile în care normele difuzează de la un context la altul. Folosesc inclusiv simulări pe computer pentru a modela proprietățile emergente ale politicii mondiale. Constructiviștii și raționaliștii s-au angajat într-un dialog, dar chestiuni legate de metodă nu s-au aflat pe agenda de discuții. Există diferențe de viziune în privința școlilor constructiviste, unele nu văd o diferență metodologică fundamentală în comparație cu cea adoptată de paradigmele principale ale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pe care Wendt vrea să o explice.88 Wendt țintește către construirea unui pod între tradiția liberală și cea constructivistă, prin intermediul "învățării complexe" și, ca o consecință, între dezbaterile realism liberalism și raționalism reflectivism. Autorul își poziționează abordarea între abordările raționaliste și reflectiviste și vorbește de găsirea unei căi de mijloc (via media) între curentele principale și abordările poststructuraliste.89 Wendt propune o teorie structurală stato-centrică.90 Cu toate că Alexander Wendt este de acord cu neorealiștii că sistemul internațional este caracterizat prin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
prin examinarea faptelor, printr-o metodologie empirică.149 La sfârșitul anilor 80 s-a remarcat tendința de a fi puse sub semnul întrebării aceste asumpții teoretice și de a fi criticate abordările pozitiviste. Orice abordare care punea la îndoială asumpțiile raționaliste a faptelor neschimbătoare se considera că se subsumează categoriei constructiviste întrucât mulți constructiviști au criticat abordările raționaliste. Prezentăm în continuare câteva diferențe de abordare dintre abordările constructiviste și cele raționaliste în ceea ce privește unele teme centrale ale relațiilor internaționale. 1.3.1
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a fi puse sub semnul întrebării aceste asumpții teoretice și de a fi criticate abordările pozitiviste. Orice abordare care punea la îndoială asumpțiile raționaliste a faptelor neschimbătoare se considera că se subsumează categoriei constructiviste întrucât mulți constructiviști au criticat abordările raționaliste. Prezentăm în continuare câteva diferențe de abordare dintre abordările constructiviste și cele raționaliste în ceea ce privește unele teme centrale ale relațiilor internaționale. 1.3.1. Ființa socială Teoriile raționaliste din relațiile internaționale sunt subscrise unei ontologii individualiste, unitatea de bază pentru analiză
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
se considera că se subsumează categoriei constructiviste întrucât mulți constructiviști au criticat abordările raționaliste. Prezentăm în continuare câteva diferențe de abordare dintre abordările constructiviste și cele raționaliste în ceea ce privește unele teme centrale ale relațiilor internaționale. 1.3.1. Ființa socială Teoriile raționaliste din relațiile internaționale sunt subscrise unei ontologii individualiste, unitatea de bază pentru analiză este individualul (înțeles ca stat, dar și ca individ uman). Teoria neorealistă, spre exemplu, abordează statele ca fiind similare oamenilor care încearcă să își maximizeze șansele supraviețuirii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]