22,519 matches
-
în "închiderea" vechilor evrei într-un "ev fără istorie", cum îl numește Olender. Antisemitismul lui, dacă termenul nu e cumva exagerat, este lipsit de stridentele unei uri rasiale explicite, ci ține mai curînd de o ostilitate controlată și deghizata că rațiune științifică, ca obiectivă interpretare a istoriei. Dar oare nu e acesta însuși fundamentul antisemitismului cel mai periculos, cel care nu îndeamnă la exterminări, nu urăște și nu alunga, ci pe un ton perfect calm și aproape împăciuitor promite să iți
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
Pavel Șușară În sala ronda a Galeriilor Etaj 3/4, soții Vasilica și Panaite Chifu au expus împreună pictură și sculptură. Fără a fi o practică obișnuită, manifestările artistice în familie au o anumita frecvență în arta noastră contemporană. Din rațiuni foarte diverse, care se întind pe o largă plajă de motivații - de la asocierea unuia la autoritatea celuilalt și pînă la înfruntarea solidara a tot felul de piedici economico-administrative, pe care orice expoziție trebuie să le depășească -, cuplurile de artiști, uneori
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
pe artistă în vecinătatea creatorilor de arhitecturi cromatice din categoria lui Teodor Moraru. Dar spre deosebire de acesta, care lucrează cu materie grea și cu derivatele unor erupții telurice, Vasilica Chifu rămîne permanent în orizontul celest și creează forme a caror unică rațiune este starea de levitație. În această magma diafana, saturata de tensiuni interioare și pîndita etern de riscurile dezintegrării și ale resorbției în adîncă beznă inițială, se regăsesc, asemenea vieții în virtualitatea seminala, toate formele posibile ale unei lumi greu de
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
să o spună. Pompiliu Constantinescu găsea neizbutita eroina românului iar celelalte personaje perfect artificiale. În Istoria... Călinescu aprecia: "Că orice teza neabsorbita în fapte, predică această pentru Magdalena răspîndește în juru-i un aer glacial și, de altfel, nici nu convinge rațiunea, căci dacă iertarea și speranța în mizericordia divină șunt îndreptățite, motive de ordin sanitar și eugenie ne împiedică să ne însoțim cu prostituată și să admitem promiscuitatea". Verdict îndreptățit. Dar, e, negreșit, bine că aceste române eșuate sînt restituite într-
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
o găletușa pentru a aduna molozul patriei. Alienarea, forma stranie de nebunie care i-a cuprins pe admnistratorii țării, setea nevrotica de căpătuiala explică multe, dar nu explică totul. Pe langă astfel de evidente boli, mai există ceva care scapă rațiunii: astăzi, în România, se confruntă fără menajamente două tabere, inegal distribuite, care se luptă, disprețuind orice regulă, pe trupul muribund al unei societăți putrefacte. Unii sunt mânați de obsesia supraviețuirii de pe azi pe mâine. Ceilalți, de patimă bolnăvicioasa a îmbuibării
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
lui Milosz din Polonia, nu și-a pierdut deloc frumusețea și puterea de convingere. Pare a avea vîrstă cărților lui Havel sau Michnik din deceniile 8 și 9. Contemporaneitatea ei ne șochează, la zece ani de la revoluțiile anticomuniste. Din aceste rațiuni, merita o discuție amplă. O voi face eu insumi într-o anumită împrejurare, nu peste mult timp. în aceste însemnări, mi-am propus să relev un singur aspect. Referindu-se, pe urmele ciudatului român al lui Witkiewicz, la cauzele convertirii
Cine l-a creat pe Murti-Bing by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18019_a_19344]
-
1957, cînd poetul "reabilitat" a fost întrebat de ce scrie în presa doar articole scurte, ar fi răspuns: "fiecare face pisălăul cît are"). Excepționale sînt notațiile despre înmormîntarea lui Camil (cu preot, după propria dorința) și a lui Bacovia (fără, din rațiuni oportuniste ale familiei), si despre prietenul iubit, Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
acest nivel se operează, și tot aici apar problemele cele mai spinoase, cu atat mai mult cu cât rezolvarea lor nu depinde de competență și abilitatea tălmăcitorului, ci mai ales de nivelul obiectiv de dezvoltare a limbii-tintă că limba literară. Rațiunea constă în faptul că ămacro-stilisticaă e mai puțin o stilistica a ăstiluluiă și mai degrabă una a ăscriituriiă; în eseul Variațiuni pe tema textului am arătat că trebuie distins între cele două concepte: unul este un fapt individual (Le style
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
indelebil în caracterul sau mereu clătinat, de a trădă... * Aici, anume, citatul din Henri Michaux: "Adevăr al visului. Nimeni nu vede limpede de unde poate veni trădarea, de unde îl scrutează ochiul trădătorului lăuntric." * * * "Nebun nu este cel ce și-a pierdut rațiunea. Nebun este cel ce a pierdut totul, în afară rațiunii." (Chesterton) * Un mort care nu se lasă, care nu se dă bătut, întrebînd de dedesubt: - O mai fi ningînd pe pămînt?...
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
anume, citatul din Henri Michaux: "Adevăr al visului. Nimeni nu vede limpede de unde poate veni trădarea, de unde îl scrutează ochiul trădătorului lăuntric." * * * "Nebun nu este cel ce și-a pierdut rațiunea. Nebun este cel ce a pierdut totul, în afară rațiunii." (Chesterton) * Un mort care nu se lasă, care nu se dă bătut, întrebînd de dedesubt: - O mai fi ningînd pe pămînt?...
Ochiul interior al trădării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18058_a_19383]
-
sînt două subiecte la modă în discursul intelectual occidental. Am început prin această precizare și explicație totodată, pentru că ea ne dă, cred eu, capacitatea de a înțelege în ce stă valoarea și, în același timp, originalitatea cărții lui Jean-Claude Schmitt, Rațiunea gesturilor, publicată în traducerea Doinei Marian și cu o prefață a profesorului Alexandru Duțu de Editură Meridiane. Schmitt, pe scurt, combină ambele chestiuni, pe cea a corpului și pe cea a retoricii comportamentale, descoperind și problematizînd de fapt în studiul
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
lui Schmitt nu este de a crea o tipologie a gesturilor; de altfel, nimic mai neinteresant decît o istorie constatativa a ritualurilor comportamentale. Nu este nici aceea de a zăbovi asupra unui singur gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață de Alexandru Duțu, Editura Meridiane, București, 1998, 403 pagini, preț nemenționat.
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre rațiunile acestei deșchideri, despre formele ei de manifestare, dar și despre cărțile sale în general, domnia-sa a avut amabilitatea să ne vorbească de curînd, cînd ne-a primit cu căldură, în apartamentul său din Paris, situat nu departe de Muzeul
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
Irina Coroiu Un flirt adolescentin nu se poate oficializă pentru că băiatul face parte din aristocrația Veneției și trebuie să se însoare conform rațiunilor de stat. Din rațiuni existențiale, fata va fi inițiată în meseria de curtezana de chiar mama ei care a practicat-o cu voluptate și o preda cu elegantă: de la savurarea unui strugure și diferite alte stratageme de seducție pînă la
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
Irina Coroiu Un flirt adolescentin nu se poate oficializă pentru că băiatul face parte din aristocrația Veneției și trebuie să se însoare conform rațiunilor de stat. Din rațiuni existențiale, fata va fi inițiată în meseria de curtezana de chiar mama ei care a practicat-o cu voluptate și o preda cu elegantă: de la savurarea unui strugure și diferite alte stratageme de seducție pînă la studiul în biblioteca, fiindcă
Ars Amandi, dar nu numai by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18090_a_19415]
-
să citești mai apoi ceva din dialogurile lui Platon și știi destul." Și știi destul trebuie înțeles prin prisma frazelor următoare: "Fiindcă nu știam destul de bine nici nemțește, nici franțuzește, am citit împreună mai întâi Despre rădăcina pătrată a principiului rațiunii suficiente apoi în franțuzește traducerea Dialoagelor lui Platon și din L^Orient pittoresque despre budism și confucianism." Nu trebuie să ne inducă în eroare deplasarea către Platon sau confucianism. Maestrul rămâne Schopenhauer: "Abia-n urmă am citit singur celelalte scrieri
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
de prestigiu, unde semnează o rubrică de comentarii - indiciu de considerație înaltă care nu se acordă decît unor aleși. Acolo pledează pentru apropierea de Apus, pentru lipsa de echivoc în opțiunile de integrare și democratizare, pentru respect față de adevăr și rațiune în demersul cetățenesc. Îmi vin în minte puțini experți din țară care s-ar putea mîndri că rivalizează cu spiritul ei de pătrundere, cu discernerea rece a mișcărilor pe eșichierul coliziunilor interne. Nu mă pot abține să nu compar. La
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
de lovitură de stat al Revoluției din decembrie 1989 a devenit evident, răcind entuziasmul multora, creând psihoza unei necontenite conspirații, repulsie față de politică și justificând retragerea în sine a fiecărui ins ce se socotea lipsit de apărare. Nu fără oarecare rațiune: coaliția care a venit la putere în noiembrie 1996 nu s-a putut atinge de mână armata a P.D.S.R.-ului, a P.R.M.-ului. O precară situație economică moștenita, înrăutățita în timp prin practică de timide improvizații a noilor guvernanți, fascinați
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
asocia geniul cu demonia (Daimonion, 1926), socotind că dacă există demonic fără geniu, nu poate exista geniu fără demonic. Goethe atribuia geniului trăsăturile contradictorii ale umanului potentat, exaltat, inconvertibil, acel ceva "ce nu se poate istovi cu intelectul și cu rațiunea". Demonicul nu e opus divinității, căci prin forță să creatoare nu e decît o înfățișare a acesteia, capabilă a se reintegra în matcă. Distrugător, dar și creator de forme, daimonul se află în opoziție cu satanicul, exclusiv negator, steril. Atît
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
concepția să despre o mașină a lumii, alcătuită în așa fel, încît lucrurile celeste să aibă pe pămînt o condiție terestră și, la fel, lucrurile pămîntești să aibă în ceruri o demnitate celesta. În viață oculta a lumii și în rațiune (mens), regina a lumii (regina mundi), există lucruri înzestrate cu proprietăți vitale și intelectuale, bucurîndu-se de excelență. În plus, aceasta confirmă principiul magiei, care îngăduie oamenilor să atragă spre ei prezentele celeste, prin lucrurile inferioare, folosite în momente prielnice și
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
cea a interlocutorului sau. Amândoi își continuă viața în modul lor propriu de a fi. Primul n-a reușit să-i fie util celui de al doilea. Al doilea așteptase poate să se producă ceva, o minune, o minune a rațiunii. Nu s-a întâmplat!! Rațiunea, terenul obiectiv, al tuturor nu oferă din păcate soluții pentru fiecare în parte ci numai pentru toți la un loc. Această parte a ta îndreptată spre lume, fizionomia este o bizară îmbinare, expresie a unor
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
își continuă viața în modul lor propriu de a fi. Primul n-a reușit să-i fie util celui de al doilea. Al doilea așteptase poate să se producă ceva, o minune, o minune a rațiunii. Nu s-a întâmplat!! Rațiunea, terenul obiectiv, al tuturor nu oferă din păcate soluții pentru fiecare în parte ci numai pentru toți la un loc. Această parte a ta îndreptată spre lume, fizionomia este o bizară îmbinare, expresie a unor porniri contrarii. Pe de o
Despre fizionomie by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17450_a_18775]
-
-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei mai adânci, dincolo de aspectele discutabile și fisurile ei" (op. cît., pag. 32-33). Pe de altă parte, nu trebuie să ignorăm interesul cu totul special pe care al acorda autoarea "Istoriei civilizației române moderne", lucrare fundamentală, neglijată multă vreme și
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
promovarea și descalificarea unor curente de gandire ar reflecta modul an care funcționează comunitatea științifică, o comunitate ănteleasă mai curand an sens retoric și foucauldian contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că pantheon al rațiunii, unde din cand an cand strălucește orbitor astrul cunoașterii, pe care numai dacă nu ai ochi nu al vezi. Pe scurt, Kuhn neagă privilegiul științei de a avea o istorie strict rațională, ăn care ideile se substituie reciproc pentru că una
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]