1,949 matches
-
cu cercei de aur în urechi, bună la biliard. Hatsumi mi-a zâmbit, fericită. — Este cel mai drăguț lucru pe care l-am auzit în ultimul an, crede-mă. Tot ce-mi doresc, am spus eu, înroșindu-mă ca un rac, este ca tu să fii fericită. Mi se pare cumplit de ciudat că te-ai agățat tocmai de Nagasawa, când poți să fii la fel de fericită cu oricine altcineva. — Sunt lucruri pe care nu le poți controla, e o forță exterioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
poala mea, deoarece el nu e, în nici un caz, în măsură să mă judece pentru pliurile de pe burtă. — Am râs, nu glumă! încerc să spun, în timp ce mă șterg la ochi. Ce trebuia să facem, de fapt? întreabă Jennifer, roșie ca racul de atâta râs. Daisy se declară foarte mulțumită. Scopul meu a fost să vă fac să râdeți și iată că l-am atins! —Nemaipomenit! exclamă Ben, trecându-și mâna prin păr. În timpul jocului nostru de înveselit oamenii și-a scos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu miros urât. Sunt mai recunoscătoare decât pot spune. Destul de ciudat, în vreme ce eu nu sunt deloc jenată de contactul fizic - trebuie să spun că la mai multe din orele de yoga am lucrat cu un partener - Finn se înroșește ca racul. Ridică mâinile spre mine, conform indicațiilor, iar eu îmi trec degetele printre ale lui, strângându-i-le, apoi mă împing, în timp ce Finn începe să-și întindă picioarele, ridicându-mă de la pământ, până când plutesc deasupra lui, în echilibru pe tălpile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
istorie, Înregistrată pe Întinderea unui deșert, a urmelor lăsate de nesfârșite caravane rătăcitoare. O poveste despre lente și milenare migrații, poate așa se mișcaseră atlanții continentului Mu, Într-o peregrinare tenace și posesivă, din Tasmania până În Groenlanda, de la Capricorn până la Rac, din insula prințului Eduard până În Svalbard. Vârful repeta, nara din nou Într-un timp contractat ceea ce făcuseră ei de la o glaciațiune la alta și poate mai făceau și acum, ajunși mesageri ai Stăpânilor - poate pe traiectul dintre Samoa și Novaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și depus la ușa lui nu scria o iotă. L XLV Eram în pragul vacanței de iarnă. Răscoala minerilor fusese zdrobită. Începuse vânătoarea de vinovați - se studiau casetele cu înregistrări de la locul faptei. Talpa piciorului se făcuse roșie ca un rac, se umfla. Mi-am zis că cel mai bine ar fi fost să-mi iau tălpășița. Am burdușit o valiză cu țoale și cărți - la fundul ei am înghesuit blugii contaminați -, m-am parfumat din belșug cu Prada, am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
un diavol, hăituit și hăituitor. Cu îmbrăcămintea tăvălită, sfâșiată și plină de praf și cu o rană urâtă în creștet, de unde sângele șiroise crâncen către fruntea patibulară, teșită și către urechile clăpăuge, coagulându-se în cruste oribile extinse, de culoarea racilor fierți și răsfierți, în ulei clocotit. În mâna dreaptă, strânge șișul. Bine-nțeles! Și rânjește. "Muștele, muștele, muștele, muștele! Și vulpoiul șorecit..." Iată-l! Dar, pe unde-s rățuștele? clipește Fratele. BEELZEBUB IV Printre picioarele rășchirate ale Șobolanului, se strecoară
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ar fi încăput într-o cutie de chibrituri: chihlimbarii, semitransparenți, doar cu o dungă neagră-verzuie străvăzîndu-se prin crusta de opal: drumul otravei, care străbătea segmentele cozii și ajungea la ghimpele din capăt. Cleștii mari nu provocau oroare, erau cleștii inofensivului rac. Am trecut repede, ca și când oprirea la păianjeni ar fi fost excesivă și ne-am fi aflat în întîrziere, pe lângă crustacei (un homar cât un iepure de câmp, crilul roșu într-un borcan), miriapode și scolopendre, am zăbovit puțin să admirăm
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un geniu nu arată a fi ceea ce este în ochii lacheului său, care desigur îl vede în posturi neconvenabile. Proverbul (sau maxima) doar enunță, nu cade în vulgarități pentru a explicita. Așa că terminaseși masa, peștele fusese bun, idem pilaful de raci, varza cu carne nepotrivită cu căldura, te lăcomiseși, știind din prima clipă că avea să-ți cadă greu mai târziu. Trecuseși apoi pe la cafenea, pentru scurtă vreme, și nehotărât : să ajungi sau nu mai devreme ? Unul dintre principiile tale (de la
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în trecut. — Da, s-a stins și ea. — Să nu-mi spui: „În curând va veni și rândul nostru“. — Ție nu ți-aș spune una ca asta. — Mie poți să-mi spui orice, Hai să mergem, mă simț ca un rac fiert. Urcară scările, ținându-se vârtos de bara de oțel și ieșiră în aerul rece, trecând din abur în lumina soarelui. — Uite-l pe preot, spuse Eastcote. Câțiva metri mai încolo, părintele Bernard, care încă nu plonjase, contempla apa. Făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ți-am spus că am acceptat și acum te înfurii când îți spun că n-am acceptat de-adevăratelea. L-ai înșelat, l-ai mințit? Acum ești de partea lui? Mă întorc la Londra! Emma se opri locului, roșu ca racul la față, și izbi din picior, în trotuar. Haide, Emma, încetează, nu trebuie să ne certăm din pricina asta. Ți-am spus că am să mă duc s-o văd. De ce nu? Mi s-a părut că-i distractiv. Distractiv? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în fond, la Cambridge fusese rugbist și avea un bust bine dezvoltat, îmblănit într-o puzderie de firicele de păr roșu, creț. (Din păcate, însă, Anthea nu se ivise încă.) Se scăldase în „oalele cu aburi“ și arăta ca un rac fiert, dar se ferea să se observe că era un înotător foarte mediocru. Acum, în timp ce privea cu îngrijorare în jur, ca să n-o scape pe Anthea, dârdâia de frig. Emma îl stârnise să discute subiectul afectiv - devenit astfel prin accentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ceea ce el nu mai putea să simtă... Ce ieșea oare s-a întrebat Ducu cu sufletul la gură din legăturica cu pești ce zăcea în subterana scaunelor? Ceea ce s-a ivit acolo n-a fost un pește. A fost un rac. Un rac pipernicit pe care l-a văzut târându-se cu cleștii îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
nu mai putea să simtă... Ce ieșea oare s-a întrebat Ducu cu sufletul la gură din legăturica cu pești ce zăcea în subterana scaunelor? Ceea ce s-a ivit acolo n-a fost un pește. A fost un rac. Un rac pipernicit pe care l-a văzut târându-se cu cleștii îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
subterana scaunelor? Ceea ce s-a ivit acolo n-a fost un pește. A fost un rac. Un rac pipernicit pe care l-a văzut târându-se cu cleștii îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
îndreptați către piciorul său desculț. A dat să-și ridice piciorul, dar racul și-a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
a schimbat direcția de înaintare făcând un ocol fără noimă. Ducu a încercat să-l împiedice cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cu piciorul, ferindu-se de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două sau trei rânduri înaintea sa, l-a văzut pe un spectator tresărind
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de clești, să se îndepărteze, dar racul se târa cu o încăpățânare țintită. N-a reușit să-l împiedice. Și racul s-a făcut nevăzut pe sub șirul de scaune din fața sa. Apoi a ieșit încă un rac, și încă unul. Racii ieșeau unul după altul și bocceluța toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două sau trei rânduri înaintea sa, l-a văzut pe un spectator tresărind violent și uitându-se
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
toată fremăta fără încetare. Dumnezeule! Câți urmau să mai iasă? Pe un scaun din față, cu vreo două sau trei rânduri înaintea sa, l-a văzut pe un spectator tresărind violent și uitându-se în jos speriat. Încă puțin și racii aveau să se răspândească prin toată sala, provocând tresăriri și strigăte. S-a trezit când lumina era aprinsă și spectatorii se ridicau și ieșeau dintre rânduri. A ridicat de jos legăturica cu pești și a ieșit în hol. Ochii i-
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doctrine este de maximă importanță: Macrobius, după ce descrie ordo a căderii prin Porțile Cerului care reprezintă de fapt o topografie celestă: sufletele își încep coborârea (I, 12, 1-3) din locul în care Calea Lactee se intersectează cu Zodiacul 46, adică la Rac și Capricorn, evidențiază primul moment esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
întreb dacă am avut vreodată prieteni. Într-o vreme am crezut. Acum mă îndoiesc. După aceea, am vrut să mă fac judecător. Dar și aici m-am lovit de destinul meu sucit. Pentru că, domnilor, eu m-am născut în zodia Racului, dar, ca să încurce de tot lucrurile, ursitoarele mi-au dat pasiuni puternice, răstignindu-mă între ele și tendința racilor de a da înapoi. Ceea ce a fost un adevărat blestem pe capul meu deoarece m-a împiedicat totdeauna să ajung la
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mă fac judecător. Dar și aici m-am lovit de destinul meu sucit. Pentru că, domnilor, eu m-am născut în zodia Racului, dar, ca să încurce de tot lucrurile, ursitoarele mi-au dat pasiuni puternice, răstignindu-mă între ele și tendința racilor de a da înapoi. Ceea ce a fost un adevărat blestem pe capul meu deoarece m-a împiedicat totdeauna să ajung la țintă. Aplecat asupra cărților mele de drept, vroiam o dreptate pe care s-o împart singur, fără ajutorul nimănui
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ea. Într-o lume în care chiar dreptatea e ratată, îmi puteam îngădui și eu să fiu un ratat. La drept vorbind, toată viața mea e un șir de pasiuni eșuate. Mereu am luat-o de la început. Ca un adevărat rac ce sânt Dar o să mă înțelegeți mai bine din exemple, care mă reprezintă, cred, chiar dincolo de ceea ce spun dicționarele despre pasiuni. În copilărie, mi-am dorit foarte mult o bicicletă. N-am avut-o și jinduiam după ea. În ziua
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
făcut o nouă pasiune, ca aceea cu șahul, dar m-a iritat un amănunt. Mi-am zis că zodiacele uzează de o șmecherie cam ieftină când, ca să ne gâdile vanitatea, ne pun alături de nume cu rezonanță. În zodia mea, zodia Racului, s-au născut Proust, Rousseau, Kafka, Rembrandt, Pirandello, Lolobrigida. Ceea ce m-a făcut să și râd. Ce pot avea comun Proust și Lolobrigida? Și pe urmă câți imbecili și câți netrebnici se vor fi născut în aceeași zodie cu mine
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
s-au născut în aceeași zodie cu dumneavoastră. Nu-i plăcut să te simți un fir de praf. Gîndiți-vă și la cei care vă vor purifica de complexe... Și, în definitiv, ce aveam de aflat din zodia mea? Că un rac dă o enormă importanță amintirilor? Că e susceptibil și încăpățînat? Toate astea le știam eu mai bine. După cum știam că nimeni nu poate fi pironit de o singură mână. Ar fi inestetic să atârni într-o parte pe cruce. O
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]