1,520 matches
-
policelui (distal); - acoperă mușchiul scurt extensor radial al carpului și osul radius. Acțiunea este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
scurt extensor radial al carpului și osul radius. Acțiunea este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este de: - extensor al mâinii pe antebraț, - supinator al mâinii, - flexor al antebrațului față de braț, - contribuie la mișcarea de supineție a antebrațului. Inervația este realizată prin nervul radial MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI Origine: - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Inserția terminală este pe baza metacarpianului al treilea. Raporturi: - este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; - acoperă osul radius; - distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și scurt, lung abductor. Acțiunea: - extensor al mâinii pe antebraț, - abductor al mâinii. Inervația este realizată de nervul radial prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin ramura sa profundă. MUȘCHIUL SUPINATOR (m. supmton Origine: - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - ligamentul colateral radial, - ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ligamentul inelar, - epicondilul humeral lateral. Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpian prin care trec spre palmă, tendoanele mușchilor flexori ai degetelor și nervul median. De la nivelul feței profunde se desprinde un sept fibros ce are inserția pe trapezoid, osul mare și navicular și ce formează un canal lateralpentru tendonul flexorului radial al carpuluiși altul medial, prin care trec nervul median și tendoanele flexorilor. Anterior față de retinacul trec vasele și nervul ulnar. Retinaculul extensorilor este sub formă dreptughiulară, așezat posterior și foarte subțire. De pe fața profundă se desprind septuri ce se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fibroase. La nivelul degetelor ll-IV tendoanele mușchilor flexori sunt învelite în tecile sinoviale digitale. Tecile sinoviale acoper\ tendoanele musculaturii degetelor pentru a facilita alunecarea Tecile sinoviale sunt pentru: - mușchiul palmar lung al carpului (vagina tendinis musculi flexoris longi); - mușchiului flexor radial al carpului (vagina synovialis m. flexoris carpi radialis); - teaca sinovial\ comun\ a mușchilor flexori (vagina synovialis communis mm. flexorum). Datorit\ modului de formare, policele și auricularul au teci digito-carpiene ce ajung anterior de mușchiul pătrat pronator în timp ce celelalte degete au
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
teci sinoviale este legată de tendoanele mușchilor flexori prin frâuri tendinoase. Tecile sinoviale ale mușchilor extensori sunt localizate pe fa]a posterioară a mâinii și depășesc retinaculul. Ele sunt pentru: - mușchii lung abductor și extensor scurt al policelui; - mușchii extensori radiali ai carpului; mușchiul lung extensor al policelui; - mușchii extensori ai degetelor și al indexului; - mușchiul extensor al degetului mic; - mușchiul extensor ulnar al carpului. MUȘCHII MÂINII (musculi manus) Mușchii mâinii se grupează în trei loje: eminen]a tenară (ce corespunde
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ii proximale a primei falange. Ac]iunea este de abductor al policelui. Inervația este dată de nervul median. MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL POLICELUI (m. flexor pollicis brevis) Originea este pe: - retinaculul flexorilor - capul superficial, - trapez, pe teaca fibroasă a flexorului radial al carpului, trapezoid, osul capitatum - capul profund. Inserția terminală este la baza falangei proximale a policelui. Acțiunea este de: - rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia anteromedian; - secundar, este abductor al policelui. Inervația provine
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vocale la palpare; - ascultația murmurului vezicular. În continuare, bolnavul este culcat pe spate, trecându-se la examinarea sistemului cardio- vascular: - se palpează vârful cordului; - se asculta inima la vârf, în focarul pulmonar și aortic, palpându- se simultan pulsul la artera radială; - se examinează pulsațiile aortei și pulsațiile venei jugulare. - Examenul abdomenului - se efectuează inspecția abdomenului, notându-se modificările cutanate, distensia, mișcările spontane: peristaltism, pulsații. - se palpează regiunile abdominale, căutându-se formațiuni tumorale sau mase ganglionare, puncte dureroase. - se caută marginea inferioară
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
gros la nivelul venelor femurale sau subclavii, a căror cateterizare prelungită (mai multe zile sau săptămâni) presupune un risc suplimentar de infecție locală cu potențial de generalizare. Accesul vascular permanent pentru hemodializă (obținut prin șuntul sau fistula arterio-venoasă între artera radială și vena cefalică), se poate și el complica cu infecții locale sau generale. Cel mai frecvent implicați sunt stafilococul auriu și germenii gram-negativi. Dializa peritoneală ambulatorie (cronică) este folosită la circa jumătate dintre diabeticii cu insuficiență renală cronică care necesită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
sări” vreo arteră importantă a anumitului segment. Palparea pulsului arterial pentru membrul inferior se face la nivelul următoarelor artere: artera pedioasă, artera tibială posterioară, artera tibială anterioară, artera poplitee, artera femurală comună, iar la nivelul membrului superior se palpează artera radială, ulnară, artera humerală și artera subclavie. Palparea arterelor se va termina obligatoriu cu palparea arterei carotidei comune și/sau a glomusului carotidian. Posibilitatea de a palpa pulsul arterei depinde de: 1. mărimea (diametrul) arterei; 2. localizarea sa superficială; 3. raportul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pacientului, iar cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu vârfurile degetelor, în șanțul bicipital medial traiectul arterei brahiale. 7. Artera ulnară se palpează deasupra articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru a palpa artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului bolnavului, iar cu degetele II-IV înconjoară radiusul pentru a palpa artera radială. Absența pulsului la arterele antebrațului denotă o ocluzie la nivelul arterei humerale omolaterale deasupra bifurcației, iar lipsa pulsațiilor la doar una din artere, este întâlnită în: trombangeita obliterantă, arterite reumatismale, rickettsiene, boala Takayasu etc. 9. Aorta abdominală se palpează cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
anatomice: în regiunea suprascapulară, inerscapulovertebrală, în spațiile intercostale superioare, în coarctația aortei. În practica medicală sunt utilizate teste de provocare sau diminuare a ischemiei pentru evidențierea anumitor tulburări circulatorii: 1. Manevra Adson este utilizată pentru obținerea diminuării sau dispariției pulsului radial în sindroamele de compresiune neurovasculară la nivelul membrului superior: sindromul de coastă cervicală, sindromul de apertură toracică superioară, sindromul scalenic. Bolnavul se află în inspir profund cu capul în hiperextensie și rotit lateral. Proba este pozitivă atunci când de partea înspre
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
nivelul membrului superior: sindromul de coastă cervicală, sindromul de apertură toracică superioară, sindromul scalenic. Bolnavul se află în inspir profund cu capul în hiperextensie și rotit lateral. Proba este pozitivă atunci când de partea înspre care se face rotația capului, pulsul radial este diminuat sau dispărut; prin accentuarea compresiei între mușchiul scalen anterior și elementele osoase în timpul manevrei menționate mai sus se percepe un tril și un suflu sistolic. 2. Testul Allen explorează permeabilitatea arcadei arteriale palmare și este utilizat când se
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
accentuarea compresiei între mușchiul scalen anterior și elementele osoase în timpul manevrei menționate mai sus se percepe un tril și un suflu sistolic. 2. Testul Allen explorează permeabilitatea arcadei arteriale palmare și este utilizat când se suspicionează o ocluzie a arterei radiale sau ulnare sub articulația radiocarpiană, iar celelalte metode clinice indică relații normale. Bolnavul își strânge pumnul pentru a elimina sângele din palmă, iar examinatorul comprimă utilizând ambele mâini, atât artera radială cât și cea ulnară. În acest moment pacientul își
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
este utilizat când se suspicionează o ocluzie a arterei radiale sau ulnare sub articulația radiocarpiană, iar celelalte metode clinice indică relații normale. Bolnavul își strânge pumnul pentru a elimina sângele din palmă, iar examinatorul comprimă utilizând ambele mâini, atât artera radială cât și cea ulnară. În acest moment pacientul își deschide brusc palma, examinatorul continuând să exercite compresie alternativ pe câte una din cele două artere, radială și ulnară. Testul este considerat negativ când paloarea este înlocuită prin colorație normală sau
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
pentru a elimina sângele din palmă, iar examinatorul comprimă utilizând ambele mâini, atât artera radială cât și cea ulnară. În acest moment pacientul își deschide brusc palma, examinatorul continuând să exercite compresie alternativ pe câte una din cele două artere, radială și ulnară. Testul este considerat negativ când paloarea este înlocuită prin colorație normală sau chiar mai intensă în teritoriul arterei comprimate. Lipsa recolorării palmei în teritoriul palmar al arterei comprimate, deci a reperfuziei denotă o incompletă arcadă palmară și faptul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
în evoluția trombusului apariția de fisuri, tendință de recanalizare. Deoarece inițial sunt afectate arterele mici și mijlocii, ischemia este gravă și necroza distal de obstrucție progresează rapid. Localizarea principală este la nivelul vaselor mici și mijlocii a brațelor incluzând arterele radială, ulnară, arcadele palmare și arterele digitale, respectiv corespondentele acestora la nivelul membrelor inferioare. Uneori extensia procesului trombangeitic afectează arterele cerebrale, coronare, renale, mezenterice, aorta, arterele iliace și pulmonare. Etiopatogenie Etiopatogenia bolii von Winiwarter-Buerger este parțial necunoscută, totuși au fost identificați
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
se dovedește conductul ideal pentru chirurgia coronară, menținând o permeabilitate de 10-20 de ani. Revascularizarea coronară totală arterială apărută în anii din urmă, se poate dovedi cea mai promițătoare utilizându-se ambele artere mamare interne și alte conducte arteriale (artera radială, gastro-epiploică sau alte artere) ca grefe libere anastomozate proximal la arterele mamare, aorta ascendentă sau cu origine proprie. Au fost precizate de asemenea indicațiile ideale pentru revascularizarea chirurgicală: stenoze de trunchi coronar stâng, leziuni coronare multiple, disfuncție de VS de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
spre o arteră de dimensiuni mici timp mai îndelungat - 15-20 de ani. O clasificare sumară a conductelor utilizate descrie: - vene safene autologe sau homologe, - artere autologe (în ordinea frecvenței utilizării): - artera mamară internă stângă și dreaptă (de origine somatică) - artera radială (stângă sau dreaptă - origine - membre) - artera gastoepiploică (de origine viscerală), - artera epigastrică inferioară (de origine somatică) - artere periferice de origine heterologă (xenogrefe) conservate - au fost utilizate în special arterele toracice interne de bovine, - conducte vasculare din pericard heterolog conservat, - artere
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]