703 matches
-
a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde s-a și stabilit. Debutează în literatura la revista „Steaua”, iar editorial cu placheta de versuri Manuscris în colecția „Luceafărul”. A fost redactor la revista "Tribuna" (1957-1970), redactor și director adjunct al Studioului de Radioteleviziune Cluj (1970-1983), redactor la Editură Tineretului, redactor-șef la "Renașterea Română" (1994-1995) și redactor-șef adjunct la "Cetatea culturală". Colaborează la numeroase reviste, iar opera îi este tradusă în limbile franceză, germană, engleză, rusă, maghiară, sârbo-croată. Manuscris - versuri, București 1962
Miron Scorobete () [Corola-website/Science/322250_a_323579]
-
Cocea și a lui Fernoagă. "„Am crezut atât de mult în ceea ce făcusem și am interpretat atât de pătimaș încât i-am convins”", a afirmat compozitoarea. Dinu Cocea a insistat ca muzica filmului să fie interpretată de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Iosif Conta. Dirijorul se afla în Italia, dar a venit imediat când l-au chemat. El a rugat-o pe compozitoare să oprească din sală orchestra, atunci când auzea o notă greșită. Deoarece muzica de film trebuia imprimată
Stejar – extremă urgență (film) () [Corola-website/Science/327665_a_328994]
-
în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Copia standard a fost finalizată la 11 decembrie 1976. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.491.000 lei. Coloana sonoră conține piese muzicale interpretate de Orchestra de jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Filmul "Roșcovanul" a fost vizionat de 3.315.499 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31
Roșcovanul (film) () [Corola-website/Science/327039_a_328368]
-
A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1971) și doctorantura la Institutul de literatură universală „A.M. Gorki” al Academiei de Științe din Moscova (1975). A fost redactor la Departamentul pentru copii al Comitetului de Stat pentru Radioteleviziune din Chișinău (1971-1972), apoi cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Moldova (1975-1990). Este deputat în primul Parlament democratic al R. Moldova, ales pe circumscripția Rezeni (1990-1993) și consilier al Președintelui R. Moldova (1992
Andrei Țurcanu () [Corola-website/Science/327265_a_328594]
-
Au existat mai multe încercări nereușite a unor țări să participe la Concursul muzical Eurovision. Pentru că o țară să poată debuta în concurs, radioteleviziunea ei trebuie să se înregistreze intenția lor de a concura înainte de termenul prevăzut în normele de desfășurare a evenimentelor. Fiecare radiotelevisiune plătește o taxă pentru organizarea concursului. În cazul în care o țară se retrage din concurs după termenul limită
Țările care nu au reușit să debuteze în concursul muzical Eurovision () [Corola-website/Science/327293_a_328622]
-
pentru organizarea concursului. În cazul în care o țară se retrage din concurs după termenul limită, ei vor trebui în continuare să plătească pentru organizare, se pot obține și unle penalizări. Kosovo nu a reușit să participe niciodată la concurs.Radioteleviziunea națională a aplicat pentru aderarea la EBU însă nu a fost aceptată ca membru cu drepturi depline. După ce Kosovo a obținut indepentența în anul 2008 , aceasta a încercat să aplice pentru aderarea EBU , pentru a putea participa la Concursul Muzical
Țările care nu au reușit să debuteze în concursul muzical Eurovision () [Corola-website/Science/327293_a_328622]
-
ridicat la suma de 3.117.000 lei. Pe lângă actorii profesioniști în film apar și doi scenariști: Dumitru Radu Popescu și Petre Sălcudeanu, pe post de pescari la Mamaia. Muzica din film a fost interpretată de Orchestra de estradă a Radioteleviziunii Române, dirijată de Sile Dinicu. Versurile cântecelor au fost scrise de Flavia Buref și puse pe muzică de compozitorul Temistocle Popa. Coregrafia a fost coordonată de Cornel Patrichi. Filmul "Eu, tu, și... Ovidiu" a avut parte de un mare succes
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
care îi va schimba viața, ca elev și prieten al celebrului toboșar de la care învață și „fură meserie”. În 1999 va participa la „Visul Toboșarului”, creația lui Ovidiu Lipan Țăndărică, alături de Corneliu Stroe, Nicolae Voiculeț, Dumitru Fărcaș, Camerata Valahica a Radioteleviziunii Române, Fanfara 10 Prăjini. Deși este alături de Țăndărică la mai toate concertele și aparițiile publice ale acestuia, John intră în 2000 în formația Talisman cu care merge în turneul din USA din același an. Înregistrează, de asemenea, alături de Talisman cele
Ionuț Micu () [Corola-website/Science/330575_a_331904]
-
știință și cultură „Limba Română”, director al Casei Limbii Române „Nichita Stănescu”. Fiul lui Nichita Bantoș și al Agafiei (născută Bâlici). Absolvent al Universității de Stat din Moldova, Facultatea de filologie (1973). Colaborator și conducător al unor subdiviziuni redacționale la: Radioteleviziunea Moldovenească (1973-1981), Editura Cartea Moldovenească (1981-1982), ziarul „Tinerimea Moldovei” (1982-1986), revista „Moldova” (1986-1990). În 1991, împreună cu Nicolae Mătcaș și Ion Dumeniuk, fondează revista de știință și cultură „Limba Română”, prima publicație din istoria Basarabiei ce poartă în titulatură numele corect
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]
-
După absolvirea facultății, este reparizat că economist la U.J.C.C. Brașov, unde activează aproape un an. La scurt timp, în urma unui concurs, este angajat la ziarul România Liberă unde publică articole și reportaje. În 1970 , activitatea să se extinde la Radioteleviziunea Română, unde parcurge toate etapele pentru desăvârșirea funcției de realizator și producător de emisiuni- reporter, redactor, redactor de rubrică, dar și prezentator la Radio matinal sau al Emisiunii De la 1 la 3. Remarcabile sunt și relatările pe care le-a
Teofil Octavian Cepraga () [Corola-website/Science/335546_a_336875]
-
festivalul fiind programat să aibă loc în luna octombrie. Richard Oschanitzky, Mihai Berindei, Marius Popp, Aura Urziceanu, Johnny Răducanu, Eugen Gondi, Mircea Tiberian, Liviu Butoi, Andrei Colompar, Virgil Popescu, Post Scriptum, Transfer, Titel Popovici Band, VJQ, Gramofon, Big Band-ul Radioteleviziunii Române, Big Band Gaio, Decebal Bădilă, Ovidiu Bădilă, Silex, Reflex, Sesiune Prelungită, Dan Ionescu, Toni Kuhn, Nicolae Simion, Garbis Dedeian, Puiu Pascu, Romeo Cosma, Prefix 924.
Festivalul de jazz Sibiu () [Corola-website/Science/332028_a_333357]
-
fost abandonate. În 1992, prin Hotărârea nr. Nr. 571 din 22 septembrie 1992, Guvernul Theodor Stolojan a transmis «imobilul situat în str. Știrbei Vodă, sector 6 București, având denumirea „Muzeul Național”, [..], împreună cu terenul aferent, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Radioteleviziunii române, în scopul asigurării unui nou sediu pentru Radiodifuziunea Română (Casa Radio)». Din acest moment, clădirea a rămas cunoscută în spațiul public sub numele de „Casa Radio”. Lucrările de finalizare a construcției nu au fost reluate nici în anii următori
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
fost Lidia Slavu și Iorgos Ghindidis, iar asistent de regie Mircea Plîngău. La realizarea filmului au fost folosiți următorii consilieri: col. Ion Baciu, col. Tudor Stănică și dr. ing. Todiriță Giosanu. Muzica a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Rolul personajului principal (Bachus) a fost gândit special pentru actorul Ștefan Mihăilescu-Brăila. „Rolurile au fost adaptate, mulabile, însă nu aș fi găsit un actor care să intre atât de bine în pielea acestui personaj așa cum
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
emisiuni de radio pe Programul III al Radio România, înainte de 1990. În 1965 a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, după care a lucrat scurt timp la revista "Luceafărul". În decembrie 1966 se angajează la Redacția Copii-Tineret a Radioteleviziunii Române unde timp de peste două decenii a fost reporter și realizator de emisiuni. În prima perioadă a realizat emisiuni precum „Caravana fanteziei”, „La frontierele cunoașterii”, „Club T” și „Laboratoarele performanței”. Pentru o vreme, între 1975 și 1982, este detașat la
Dan Ursuleanu () [Corola-website/Science/333861_a_335190]
-
populară «Veselia» (dirijor — Petre Neamțu), totodată fiind și profesor de muzică la școala din Ruseștii Noi, Ialoveni. Între 1979-1986 cântă acompaniat de orchestra Ansamblului Folcloric «Miorița» (dirijor — Vasile Goia). Timp de un an, 1986-1987, fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii de Stat. Între anii 1987 — 1989 a fost solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chișinău (dirijor — Ion Dascălu). Din anul 1989 până în 2012a fost solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu) a Companiei de Stat «TeleRadio
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
războaiele din anii 1912-1918 i-au acordat Milunkăi Savić, în prezența copiilor și nepoților, titlul de membru de onoare. Există străzi Milunka Savić în mai multe orașe, cum ar fi , Zrenjanin, , , , , , Niš, Šabac, Stepanovičevo și Jošanička Banja. În octombrie 2013, Radioteleviziunea Sârbă a difuzat pe postul public de televiziune documentarul biografic despre Milunka Savić realizat de Slađana Zarić și Ivana Stevens. Muzeul Militar din Belgrad a deschis o expozitie multimedia dedicată militarilor, în lunile septembrie-octombrie 2013. În 28 ianuarie 2014, Milenko
Milunka Savić () [Corola-website/Science/334683_a_336012]
-
al lui Nikos Alivizatos, iar în 1996 și-a înființat propriul său cabinet. A fost consilier juridic al mai multor societăți comerciale și instituții, membru al consiliului de administrație al Fundației Culturale Grecești și vicepreședinte al consiliului de administrație al Radioteleviziunii Elene. În 2003, ca urmare a noilor reglementări referitoare la incompatibilitatea funcției de parlamentar cu exercitarea unor profesiuni liberale, s-a retras din activitatea de avocatură, dedicându-se exclusiv celei didactice și politice. E căsătorit cu Vlasia Pavlopoulou-Peltsemi și au
Prokopis Pavlopoulos () [Corola-website/Science/333910_a_335239]
-
prăbușit. Am ajutat să fie transportați cinci morți, cu picioarele distruse, ca și când bomba ar fi venit de la un bagaj', le-a declarat el reporterilor, cu mâinile pline de sânge. 'E de la oamenii pe care i-am cărat', a explicat martorul. Radioteleviziunea VRT a relatat că 81 de persoane au fost rănite pe aeroport, multe dintre ele la picioare, ceea ce sugerează că a fost vorba despre o bombă ascunsă într-un bagaj aflat pe podea. Procurorul federal belgian a afirmat, într-o
EXPLOZII pe aeroportul din BRUXELLES. ALERTĂ MAXIMĂ-VIDEO by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104299_a_105591]
-
8 martie, întreaga rețea de învățământ și-a reluat activitatea. Prin decret prezidențial, începând cu data de 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate instituită pe teritoriul țării, cu excepția municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Printr-un nou decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Imaginile rămase în istorie În memoria oamenilor au rămas întipărite
CUTREMUR, 4 martie 1977. Imagini tulburătoare rămase în istorie by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102548_a_103840]
-
municipiului București, precum și a unităților sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Printr-un nou decret prezidențial, începând cu data de 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat și în municipiul București, precum și în unitățile sistemului de telecomunicații și al Radioteleviziunii. Imaginile rămase în istorie În memoria oamenilor au rămas întipărite episoadele salvării a unor supraviețuitori: Floarea Iordache, scoasă de sub ruinele blocului ''Scala'' după 65 de ore de la producerea seismului; fetița Gabriela Corduneanu, scoasă de sub ruinele blocului din str. Ion Ghica
CUTREMUR, 4 martie 1977. Imagini tulburătoare rămase în istorie by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102548_a_103840]
-
după care a fost dus la sediul DNA Brașov pentru audieri. Anchetatorii au percheziționat biroul primarului George Scripcaru, biroul șefului Serviciu Investiții, biroului șefului executiv adjunct al Direcției Tehnice, domiciliul primarului și sediilor unor societăți comerciale, printre care și SC Radioteleviziunea Transilvania SRL. Potrivit unor surse juridice, procurorii vizează fapte de abuz în serviciu, în legătură cu încheierea unor contracte de vânzare-cumpărare sau prestări servicii de către SC CET SA Brașov sau SC Tetkron SRL, societăți deținute de UAT Municipiul Brașov, cu SC BEPCO
George Scripcaru, primarul Brașovului, reținut de DNA. Vezi acuzațiile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103532_a_104824]
-
tânără. Prezentatorul belgian a studiat filologie germană la Universitatea Catolică din Leuven. Ulterior, Van Gils a predat la Seminarul Minor din Hoogstraten, unde el însuși a fost elev. În 1987, Van Gils a trecut examenul de regizor de transmisiuni la radioteleviziunea flamandă, pe atunci numită BRT, și a început să lucreze în acest domeniu în radiodifuziune. În timp ce-și satisfăcea serviciul militar obligatoriu, Van Gils a lucrat în orele sale libere în redacția sportivă a radiodifuziunii, condusă de Jan Wauters
Lieven Van Gils () [Corola-website/Science/336221_a_337550]
-
la Chișinău și activează în calitate de maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, condus de Vladimir Curbet 1962-1965: acordeonist și naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare” a Academiei de Muzică „Gavriil Musicescu" 2000-2003: șef al Centrului de Conservare și Valorificare a Creației Populare. A editat culegerile de
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
A scris articole în ziare pentru o anumită perioadă de timp. Nuvelele sale au fost tipărite de către Inkılap Yayınları sub titlul "Babalar ve Kızları" ("Tați și fiice"), în 2005. Piesa radiofonică, "Çalınan Tez" (Teza furată) a primit un premiu din partea Radioteleviziunii turce (TRT). În plus, el s-a aventurat și pe tărâmul ficțiunii pentru tineret cu "Güzelçamlı ' nın Kayıp Panteri" (Pantera pierdută a lui Güzelçamlı), care a fost publicată în 2006 de Can Yayınları. Piesa radiofonică "Tașhan" a fost difuzată pe
Hikmet Temel Akarsu () [Corola-website/Science/337196_a_338525]
-
Silistra (până în 1937), Târgu Mureș (1937-1940), București (1940-1958). Între 1949-1964 este cercetător principal la Institutul de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]