19,627 matches
-
serie de date, mai mult sau mai puțin relevante activității organizației. 1. Am creat și am menținut Linia Fierbinte Anti-trafic 0 800 77777 care a înregistrat în total 87.967 de apeluri. Asta e ca și cum fiecare locuitor, de exemplu, al raionului Drochia, de la mic la mare, din toate cele 40 de localități, ar fi sunat cel puțin o dată pentru ajutor la Linia Fierbinte și ar fi primit consiliere și sprijin; 2. Am lansat Telefonul de Încredere pentru Femei 0 8008 8008
ANASTASIA CUCURUZ [Corola-blog/BlogPost/370710_a_372039]
-
serie de date, mai mult sau mai puțin relevante activității organizației.1. Am creat și am menținut Linia Fierbinte Anti-trafic 0 800 77777 care a înregistrat în total 87.967 de apeluri. Asta e ca și cum fiecare locuitor, de exemplu, al raionului Drochia, de la mic la mare, din toate cele 40 de localități, ar fi sunat cel puțin o dată pentru ajutor la Linia Fierbinte și ar fi primit consiliere și sprijin;2. Am lansat Telefonul de Încredere pentru Femei 0 8008 8008
ANASTASIA CUCURUZ [Corola-blog/BlogPost/370710_a_372039]
-
a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de „batjocurile“ sistematice la care este supus primul personaj (Ilarion), «brigadierul de câmp, de două ori fruntaș pe raion» (p. 21), de către secundul (Gavrea), „conducătorul ales al C. A. P.-ului (al „colhozului“ / „colectivului“): «Ilarion Bujdea a fost decorat. Adică, așa i-a spus Gavrea, aseară, când se întorcea de la câmp. - Cioroiule, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap. Decorație ! Mâine
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Gavrea), „conducătorul ales al C. A. P.-ului (al „colhozului“ / „colectivului“): «Ilarion Bujdea a fost decorat. Adică, așa i-a spus Gavrea, aseară, când se întorcea de la câmp. - Cioroiule, ți-a pus Dumnezeu mâna în cap. Decorație ! Mâine ți-o lipește președintele raionului pe frunte ! - Gavrea, tu râzi de mine... - Râd că ești prost!» (p. 17). Nicolae Țic din orizontul anului 1958, în ciuda stalinismului / proletcultismului, dovedește și prin această schiță că și-a însușit „lecția onomastic-valahă“ privitoare la „autenticitatea de nume a personajelor
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
bujdi, „a năvăli / țâșni“ - DEX-75, 102), amintind și faptul că Ilarion Bujdea, pe când „avea vreo doisprezece ani“, «umbla cu șatra din sat în sat» (p. 20), apoi, ca „soț al Glafirei“, a devenit, grație „transformărilor socialist-colhoznice“ și „agricultor fruntaș pe raion“. Se poate spune că Bujdea este „un țigan integrat colectivității sătești, cinstit, muncitor“. Onomasticul valah, Gavrea - ține loc în schița lui N. Țic și de prenume, și de nume - și trimite la gavră „urs“, ori la gavrilă, „urs mare“, cu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
o fiică mai înstărită a satului“, dar nu neapărat „până la a fi chiabur“, cum se lasă impresia, Ilarion începe stresanta-i pregătire pentru a merge „a doua zi“ - de la sediul C. A. P.-ului (cu Gavrea), în „căruța gospodăriei“ - la reședința de raion, spre a i se înmâna decorația. Este remarcabilă la tânărul prozator Nicolae Țic din orizontul anului 1958 - an de apogeu al proletcultismului - o aleasă „artă“ / „gradație“ psihologică a trăirilor complexe ale personajului bine construit, Ilarion Bujdea, în antiteză cu Gavrea
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
serie de date, mai mult sau mai puțin relevante activității organizației. 1. Am creat și am menținut Linia Fierbinte Anti-trafic 0 800 77777 care a înregistrat în total 87.967 de apeluri. Asta e ca și cum fiecare locuitor, de exemplu, al raionului Drochia, de la mic la mare, din toate cele 40 de localități, ar fi sunat cel puțin o dată pentru ajutor la Linia Fierbinte și ar fi primit consiliere și sprijin; 2. Am lansat Telefonul de Încredere pentru Femei 0 8008 8008
„LA STRADA” – 15 ANI ÎN 15 CIFRE de ANASTASIA CUCURUZ în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370709_a_372038]
-
a deschide ușa. În final a reușit, iar eu, fiind cel mai apropiat de el, am încasat o scatoalcă. Replica mea a fost promptă: „Neamțu’ dracului, du-te în Nemția, la tine!” Numai biata mama, care muncea ca îngrijitoare la Raionul de partid, știe cât a avut de tras, din pricina remarcii mele, în urma reclamației neamțului. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: CANDOAREA COPILĂRIEI / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1669, Anul V, 27 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan
CANDOAREA COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369776_a_371105]
-
fmilia Rotaru, de pădureni ai Lețcanei de lângă Buhuși, fie spre fabrica de postav din oraș, fie spre toate zările, întru găsirea rostului vieții fiecăruia. Mâinii destinului acestuia i se atribuie probabila plecare, apoi statornicire a tatălui Sofiei Rotaru, la Marșenița, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, din Ucraina. Aici s-a născut, pe 7 august, Sofia, al doilea copil dintre cei șase (Zina, Lida, Sofia, Aurica, Eugen, Anatol), ai brigadierului silvic și cîntărețului bisericesc din sat. „Am locuit într-o casă mică
SOFIA ROTARU. CÂNTECUL RĂMÂNE CU EA ... ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362529_a_363858]
-
a artistului plastic Valeriu Herța din Republica Moldova. În deschiderea vernisajului a vorbit criticul de artă, doamna prof.dr. Maria Stoica și directorul Muzeului Brăilei Carol I, domnul prof.univ.dr. Ionel Cândea. Valeriu Herța este născut la 9 septembrie 1960 în satul Bardar, raionul Ialoveni. Domnia Sa, este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din Republica Moldova. A studiat la Institutul Politehnic ( 1977-1982 ) din Chișinău, Facultatea de Arhitectură Urbanistă. În perioada 1987 - 1997, este director al Școlii de Arte Plastice pentru copii în orașul Hăncești. Din
VALERIU HERȚA, CU O PERSONALĂ DE GRAFICĂ LA BRĂILA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362652_a_363981]
-
lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau să bea vin, cei mai importanți oameni ai comunei și ai raionului, aceștia din urmă veneau doar când aveau treburi “administrative” de rezolvat prin localitate și erau aduși de oficiali ai comunei. De asemenea, era și un pescar de ocazie, care ne vizita să facă trocul cu tata, să-i dea pește
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
și regionale de partid încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când a venit acasă, apoi l-au dus în beciul miliției, unde a fost bătut de milițianul Foca și activistul de partid de la Raion. Cum era printre ultimii din comună care nu se înscrisese “de bună voie” în colectiv, nu a avut altă alternativă decât să cedeze după trei zile de beci și bătaie și să semneze cererea de intrare. A fost mare tragedie
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
o face într-o mai bună rânduială), acest modest gest al meu, ca astfel osârdia mea să fie timidul dar de cititor oferit autorului în preajma zilei de 26 februarie, corespondentul unei date identice din anul 1948, când în satul Risipeni, raionul Bălți se năștea un copil căruia destinul i-a hărăzit să ajungă ceea ce e azi, un redutabil Povestitor în domeniul prozei, dramaturgiei și eseisticii, “...un prozator extrem de viu, cu un stil alert și captivant.” (Theodor Codreanu) Așadar, distinse și dragă
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
număr extins până la 3200, cu țăranii mai înstăriți, putem deduce că cei mai mulți dintre culaci (autorul nu a găit liste complete) au luat drumul Siberiei, doar observând listele cu cei propuși pentru deportare de comitetele raionale (către comitetele regionale) numai din raioanele Grigoropol, Tiraspol, Slobozia - 481 de familii (apar în statistică încă 100 de persoane, pentru încălcarea fâșiei de frontieră). Printre deportați, o pondere mare o ocupă învățătorimea, care s-a opus bolșevizării și a solidarizat cu țăranii, participând la mișcările lor
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
loc”. Căci, cui îi trebuia limbă moldovenească, fie ea și una “nouă”, dacă observăm numai, doar ca un eșantion relevant, că numărului de 58-59 de ștabi ruși și ucraineni din comitetele executive ale organizațiilor și departamentelor raionale Slobozia și Dubăsari, raioane cu populație exclusiv moldovenească, îi corespundea un număr doar de 5-9 tovarăși moldoveni. În concluzia acestei mult prea sumare aprecieri asupra cărții cercetătorului-arhivar Alexei Memei (autoreactivat ca istoric de formație, conform studiilor, după pensionarea din alte domenii), se poate afirma
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
dacă nu apar fantomele, depășite de mult de vremurile actuale. Se poate trăi, spun și eu, care am trăit în acest climat inter-etnic, de înțelegere socială civilizată primii douăzeci și patru de ani la Timișoara, trei ani medic în Maramureș, doi în Raionul Satu Mare, doi ani medic secundar la Cluj și încă zece ani în Bistrița de Năsăud, ca medic specialist. Până la plecarea din România în 1980, am avut bune relații, deschise și de ajutor reciproc cu toți ungurii, de la colegii de școală
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când erau cazați la camera de oaspeți. Examinarea în „săptămâna patimilor”, cum o denumise în glumă directorul școlii, a decurs conform instrucțiunilor primite de la secția de învățământ a regiunii: „Niciun analfabet sau fără opt clase în comună!”. Așa că
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
tată în fiu. Printre invitații președintelui desigur că se aflau și eroii noștri, familia Axinte, Săndica, inginerul-șef cu soția, reprezentantul Secției de Învățământ Constanța care a fost Președintele comisiei de examinare în timpul testelor de diferență, instructorul de partid de la Raion, care venise special pentru acest eveniment și, desigur, contabilul-șef cu soția, persoană foarte importantă, în gestionarea cheltuielilor evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
destul de plăcută și relaxantă. - Nu cred că se va întâmpla așa, deoarece acești săteni se întâlnesc cu noi și a doua zi și, cum suntem împreună aproape zilnic, au un oarecare respect, mai ales că sunt aici atât activistul de la Raion, cât și președintele de C.A.P., dar cine mai știe? - Și timpul liber cum ți-l petreci, Săndica? Bănuiesc că există și așa ceva în activitatea unui fermier. - A... eu nu sunt fermier. Fermier este doamna din fața directorului tău. Ea îmi
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari. Acum însă motivul era altul... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența unui balaur, din care cauză nimeni nu mai ieșea pe câmp, multe fete
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
ordin ca toți piloții să poarte ochelari, peste satul lor, Cochirleanca, nu căzuse nici o bombă. Așa de tare se speriaseră toți dușmanii de curajul lui că nici rușii, mai târziu, nu intraseră în sat, ci le trimiseseră câțiva activiști de la raion care au făcut mai mult prăpăd decât dacă ar fi venit vestiții tătari.Acum însă motivul era altul... De la o vreme, prin sat mergea vorba despre existența unui balaur, din care cauză nimeni nu mai ieșea pe câmp, multe fete
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
în care îmi fac cumpărăturile pentru week-end. Fiind singur, mă învârteam printre tarabele din piață, căutând o salată creață pe care doream s-o pregătesc lângă o friptură din carne de oaie, halcă de carne pe care o cumpărasem de la raionul special de cărnuri. N-am găsit salata mea preferată, așa că m-am ghidat către o salată obișnuită. Doar gustul diferea. Femeia era în spatele meu și am simțit un miros de parfum (ulterior am aflat că folosea unul extrem de rar și
ŢIPĂTUL DE CUCUVEA DIN NOAPTEA DAMEI DE PICĂ NEAGRĂ (PARTEA A ZECEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352682_a_354011]
-
sentimentelor profund umane și patriotice ale țăranului român de pe timpuri. Găsim aici o povestioară emoționantă despre o băbuță din Nehoiu, invitată de fiică-sa în America. Suntem în plină eră comunistă. Plecarea este precedată de îndoieli și temeri. Tovarășii de la raion, care au auzit de „aventura” proiectată, vin și anchetează, nu le este pe plac ideea unei deplasări peste mări și țări. Își spun părerea, caută să explice că este periculos și deloc recomandabil ca un cetățean al României socialiste să
CLIPE DE REFLECŢIE – PIATRA ŞI DORUL de HARRY ROSS în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354088_a_355417]
-
Deși a doua zi erau alegerile, în segmentele vizitate de noi nu am observat niciun fel de agitație care uneori însoțește astfel de evenimente. Ne-am continuat drumul în Transnistria pentru a vizita Mânăstirea „Noul Neamț” din localitatea Chițcani din raionul Slobozia, la o distanță de aproximativ 11 km. de Tighina și 77 km. de Chișinău. Bazele mânăstirii au fost puse în secolul al XVII-lea de un grup de călugări care au plecat de la Mânăstirea Neamț din Moldova ca armare
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
a doua zi ne-am îndreptat spre casă, reușind să vizităm în drumul nostru mânăstirile Suruceni, Căpriana și Hâncu. Mânăstirea Suruceni cu hramul „Sfântul Gheorghe” se află la o distanță de 25 km. de Chișinău, la marginea localității Suruceni, din raionul Ialoveni. În anul 1785 din inițiativa ieromonahului Iosif din Muntenegru, boierul Casian Suruceanu a construit pe moșia sa un schit de călugări. Construcția care era din lemn a fost ulterior demolată și pe locul ei s-a construit o Biserică
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]