1,534 matches
-
7); zîmbet (5); minune (4); skitlles (4); color (3); șapte culori (3); dorință (3); fenomen (3); mare (3); minunat (3); natură (3); după ploaie (3); roz (3); apă (2); colorit (2); multe culori (2); diversitate (2); legămînt (2); pace (2); raritate (2); roșu (2); spectru (2); violet (2); zugrav (2); adevărat; admirare; aer; aripă; armonie; berbec; brusc; bucurii; bună dispoziție; bunăstare; capricorn; pe cerul gurii; cele șapte culori; ciupercă; combinație; comoară; creativitate; cu; în culori; culori multe; culori vii; culorile vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesiguranță; neștiut; niciodată; nou; oarecum; oboseală; ocazional; om; oportunitate; or; organizare; parîmă; pătăranie; pățit; a păți ceva; pentru; pesimist; a ne petrece; petreci; petrecu; planifica; plimbare; posibilitate; o poveste; povestea; povesti; povestire; pozne; primejdie; problema; problemă; probleme; se produce; rar; raritate; rău; reacționa; a realiza; realiză; realizare; relata; rezultat; rușine; săvîrșire; schimbare; scoală; scop; sfîrși; o situație; soarta; sortit; spaimă; speranță; spontan; stradă; stres; succede; a surprinde; surprinzător; a surveni; ști; știință; termină; tragic; trăit; trăsnaie; trei; unde; uneori; o vacanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
binecuvîntare (4); cer (4); divinitate (4); dragoste (4); mama (4); rar (4); religie (4); timp (4); wow (4); Adi (3); așteptare (3); cadou (3); copii (3); dumnezeiască (3); fantastic (3); imposibilitate (3); incredibil (3); ireal (3); împlinire (3); mirare (3); raritate (3); apariție (2); bine (2); cerească (2); Crăciun (2); deosebit (2); eu (2); fapt (2); fenomen (2); frumoasă (2); har (2); holograf (2); inexistență (2); încîntare (2); înger (2); Înviere (2); minciună (2); mister (2); neașteptare (2); neașteptat (2); neașteptată
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoie; noi; noțiune; nu; nuntă; oameni dragi; oferi; ok; un om respectuos; onoare; a onora; onomastică; orice; pa; partener; părere; părinte; persoană dragă; perversitate; piață; plăcea; plăceri; plăcut; plecăciune; popor; populație; prețui; prieten; prietenie; primi; profesor; profesorilor; proști; punte; puțin; raritate; răscumpăra; a răscumpăra; a răspunde; răspuns; reale; a recompensa; a recunoaște; refuza; rele; reușite; a respecta; revanșă; rînjit; rudelor; rugăciune; satisfacții; satisfăcător; sărac; săruta; serviciu; sfătuire; simpatie; social; sponsoriza; stadion; stare de bine; străini; strîngere de mînă; sufletește; sufocare; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu; nu eu; nu există noroc; nu-i; nu la toți; număr; O, Fortuna; oameni; oriunde; pace; parcuri; pariu; participare; păcăneli; pe viață; pesimism; peste ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă; privet; prost; providență; puțin; puțin noroc, mai mult efort; raritate; responsabilitate; salutare; sănătatea; și sănătate; scăpare; scîrbă; scop; serie; sigur; singurătate; soartă bună; soroc; stare de bine; stea în frunte; strănut; SUA; super bingo; superstiție; surpriză; șanse; șapte; taină; teamă; timișoreana; timp; tot; trudă; țigan; urare; valoare; valoros; vesel; veselie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
hram; importantă; împlinire; înmormîntare; joc; lene; leneveală; liberă; libertate; lucrătoare; lucruri; lumină; lumini; lungă; magic; majorat; manifestare; masă; mămica; mîine; naștere; națională; neașteptată; negru; nemurire; nouă; oameni; obicei; omagiere; pauză; păr; pedeapsă; Pentecost; petreceri; plăcere; pom; pregătire; prilej; primăvară; o raritate; rece; repaos; reuniune; rom; Sf. Gheorghe; Sf. Ioan; sfințenie; stai; stat; șampanie; știre; tristă; udare; valoare; vesel; vreme; zahăr; zi de odihnă; zi festivă; zi onomastică; zi sfîntă; zile mari; ziua; zîmbete (1); 813/176/60/116/0 sărută: iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dintre abordări, care precizează că aceleași obiecte constituie valori pentru cine știe să le folosească, iar pentru cine nu știe să le folosească ele nu sunt valori (Economicul, I, 10); Abordarea fiziocraților, care considerau că valoarea este expresia utilității și rarității. Turgot preciza că valoarea este expresia gradului de stimă pe care omul o dă diferitelor obiecte ale dorințelor sale; Abordarea marginaliștilor, conform cărora obținerea valorii, capitalul și munca au un rol echilibrat, simetric. Saltul calitativ al acestei teorii este reprezentat
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
bun sau a unui serviciu, care-i este atribuită acestuia ca urmare a estimărilor și calculelor. Această calitate există în sine, dar ea nu poate fi exprimată, exteriorizată, decât printr-o apreciere teoretică, bazată pe conceptele de valoare de întrebuințare, raritate sau valoare de schimb, realizată de evaluator sau investitor.” Conceptul de valoare este diferit de cel de preț. Prețul este rezultatul unei negocieri pe piață, în timp ce valoarea este diferită în funcție de calitatea de cumpărător sau vânzător. Valoarea este o opinie, având
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
la nivelul implementării legilor, normelor sau procedurilor. Corupția se poate manifesta și la nivelul formulării legilor și politicilor publice. Scott (1969) vede corupția drept un mijloc alternativ de articulare a intereselor. Acesta sugerează că, în anumite circumstanțe (dominația loialităților primare, raritatea abilităților organizaționale, formalitatea legislației, discriminarea minorităților), este mai eficient (mai puțin costisitor) să-ți urmărești interesele în faza de implementare decât în cea de dezbatere parlamentară și guvernamentală. Dacă antreprenorii, de pildă, nu pot influența legislația datorită slăbiciunii structurilor asociativecare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
termodinamica. Au-torul enunța "principiul negentropiei", stabilind echivalența între cantitatea de informații și variația entropiei fizice. Funcția H a lui Shannon, ce definea măsura informației, corespunde unei definiții matematice independente de substratul fizic vehiculat de informație, o definiție statistică bazată pe raritate: dacă o situație este rară, ea conține o informație, oricare ar fi "valoarea" acesteia. Generalizarea teoriei informației a constat în a asimila un ansamblu de evenimente unui șir de simboluri luate dintr-un limbaj și constituind un mesaj. Aplicarea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
unor concepte științifice riguroase: noțiunea de simbioză, spre exemplu, nu se folosește oricum. B.C. Bănuiesc că ați intervenit în nume-roase rînduri cu privire la definiția cuvintelor. M.S. Făceam asta foarte des în Grupul celor Zece. Informația, spre exemplu, e o funcție a rarității, sensul nu intervine, deci domeniul de aplicare devine mai restrîns. Încercam de fiecare dată să redefinesc termenii. Ce îmi plăcea la grup era partea sa umană. Veneam din provincie, nu intrasem niciodată într-un apartament din arondismentul 17. Se mînca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prima echipă își continua cercetările despre fundamentele economiei și des-pre raporturile acesteia cu filosofia morală și politică; despre structura formală a modelelor de "criză" (echilibre cu prețuri fixe, curentul anticipărilor raționale, relectura lui Keynes de către neoclasici); despre emergența categoriei de raritate; despre autonomia socialului. André Boyer coordo-na o reflecție despre supozițiile epistemologice, precum principiul de raționalitate și de individualism metodologic. Membrii CREA au înmulțit de asemenea numărul traducerilor din autorii americani: Pascal Engel i-a introdus și tradus în Franța pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
social-politică sau pe parcursul mai multor generații, Foucault și-a îndreptat atenția spre semnificații ce "pot fi comune unei întregi epoci"156. Deoarece enunțurile cu valoare certă sunt rare, sunt evenimente de discurs, Foucault s-a pronunțat pentru identificarea legii de raritate cu scopul explicării "principiului conform căruia au putut să apară exclusiv acele ansambluri semnificante care au fost enunțate"157. Ceea ce nu a fost spus și ceea ce ar putea fi spus în acord cu o evidență dată sunt tehnici discursive moderne
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a descrierii și a prezentării unor evidențe inconfundabile a faptelor cu adevărat esențiale prezente într-un anumit sector social sau de cunoaștere. Pentru Foucault, pe lângă faptele rezultate din acțiuni umane, mai sunt și fapte de discurs, evenimentele de limbaj, adică rarități ale spusului, ceea ce face "ca realul și ficțiunea să se echivaleze"195. Faptele de discurs și evenimentele de limbaj sunt semnele unei noi arheologii istorice pentru tratarea spusului istoric. Concepția lui Foucault despre istorie destramă iluzia ricoeriană, și anume că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
animale. Singura diferență substanțială se întrevede la moșii, și robii țigani dați pe nume, familii, meserii. De la începutul secolului și până la 1800, moda variază foarte puțin. Ici-colo câte un ceasornic, câte o umbrelă, câte un obiect care să surprindă prin raritatea și modernitatea sa. Ple când de la un mo del folosit de nenumărate ori, de la o foaie de zestre pe care a avut-o bunica, mama, sora, boierul știe ce are de făcut. El scrie, ajutat probabil de soție, semnează singur
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cost și avantaj din diferențierea produselor” Figura 2.3. Formarea unui avantaj de cost Pentru menținerea acestor standarde înalte de calitate oferită este nevoie de o experiență susținută și de o serie de resurse diversificate care să fie caracterizate prin raritate, imposibilitate de imitare sau substituire. Dacă firma are în posesie unor astfel de resurse și experiență, atunci are un avantaj concurențial valoros ce o va menține în mediul de afaceri, cu condiția că va trebui să își dezvolte și cel
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
către Parlament, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor, intitulată "O piață unică pentru Europa secolului XXI" surprinde, prin excelență, acest imperativ). Deși conceptul de economie a cunoașterii prezintă importanță mai mare pentru națiunile în care vorbim despre o raritate a resurselor naturale, acesta nu trebuie neglijat nici atunci când ar fi cazul unei abundențe a acelorași resurse. Economia cunoașterii este, de fapt, viitorul. Transformarea oricărei economii într-una bazată pe cunoaștere presupune aplicarea unei politici inovaționale corespunzătoare, alăturată unui program
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
crispate dușmănos de înfrîngerile pe plan social, exaltate sau inhibate datorită faptului că sînt deviate de la sarcina esențială (formarea armonioasă a caracterului) spre sarcini exaltate de tot felul (pseudo-religioase, pseudo-artistice, politice etc). Cauza frecventă a acestui fapt esle confuzia dintre raritatea elanului autentic și diversitatea talentelor fie ele reale sau pur imaginare prea des bazate pe motive false legate de arivism, datorită autosatisfacției excesive pe care le-o acordă convenția socială. Oricît de frumos ar fi un talent susținut de elan
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
decît să lași piața să-și facă treaba, promovînd-o în toate aspectele vieții cotidiene. Ei spun că economia are un caracter amoral. Ei au rețete pentru orice, ca și colectiviștii, numai că pe dos. Din păcate, este imposibil să ignori raritatea și incertitudinea. Socialiștii, keynesiștii, neoclasicii și austriecii nu pot să aibă dreptate toți deodată. Justețea unei teorii implică necesarmente excluderea altora. Sistemul democratic propagă concepția absurdă că toate ideile sunt bune. Sistemul economic nu face apel la credință, dar impune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care maximizează suma utilităților individuale. Utilitatea poate fi măsurată și scade pe măsură ce cresc cantitățile consumate din bunul respectiv, de unde ideea că valoarea e dată de utilitatea marginală, adică de cea procurată de ultima tranșă consumată din bunul respectiv. Aceasta, alături de raritate, explică de ce prețul apei, de maximă utilitate, este mult mai mic decît cel al diamantelor, de utilitate neglijabilă (desigur, nu pentru toată lumea). Rolul pieței este de a echilibra cererea cu oferta, prin intermediul concurenței, și de a armoniza eforturile agenților. Teoria
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
este adevărat că rațiunea de a fi a economiei ar dispărea". Această concepție este una analitică; ea însă nu clasifică tipuri de comportament, ci privilegiază unul din aspectele sale particulare, și anume "forma pe care o ia comportamentul sub influența rarității" (L. Robbins). Cînd această concepție este împinsă la implicațiile sale extreme, ea ajunge la a defini economia ca un demers, o formă de comportament ce constă în a economisi mijloace. Principiul acesta al economicității nu conduce spre o concepție prea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
interesului individual obligă la regîndirea integrală a modului de funcționare a societății din punct de vedere economic. Apare necesitatea unor concepte noi. Economia nu mai este una domestică, ci se deplasează din sfera sub-zistenței spre cea a îmbogățirii. Se impune raritatea, ca o nouă caracteristică a bunurilor. Economiștii nu consideră ca bunuri economice decît pe cele care sunt rare. În societățile tradiționale, raritatea este girată social. Ea nu este deci o proprietate inerentă a lucrurilor în sensul în care să poată
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Economia nu mai este una domestică, ci se deplasează din sfera sub-zistenței spre cea a îmbogățirii. Se impune raritatea, ca o nouă caracteristică a bunurilor. Economiștii nu consideră ca bunuri economice decît pe cele care sunt rare. În societățile tradiționale, raritatea este girată social. Ea nu este deci o proprietate inerentă a lucrurilor în sensul în care să poată fi depășită prin solidaritatea dintre indivizi. Raritatea este un dat social, ea nu există deci de la natură, în stadiul brut al bunurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Economiștii nu consideră ca bunuri economice decît pe cele care sunt rare. În societățile tradiționale, raritatea este girată social. Ea nu este deci o proprietate inerentă a lucrurilor în sensul în care să poată fi depășită prin solidaritatea dintre indivizi. Raritatea este un dat social, ea nu există deci de la natură, în stadiul brut al bunurilor economice. Ea devine ce este abia după ce respectivele bunuri au fost transformate de către oameni. Noțiune fundamentală, raritatea ne duce către noțiunea de producție și către
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
să poată fi depășită prin solidaritatea dintre indivizi. Raritatea este un dat social, ea nu există deci de la natură, în stadiul brut al bunurilor economice. Ea devine ce este abia după ce respectivele bunuri au fost transformate de către oameni. Noțiune fundamentală, raritatea ne duce către noțiunea de producție și către cea de investiție. Primii care au abordat producția de bu-nuri sunt fiziocrații. Plasînd chestiunea bogăției în agricultură, ei descriu activitatea proprietarilor de teren ca o producere de bogăție. De unde opoziția față de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]