1,382 matches
-
Lawrence, tânăr britanic ucis la Londra În 1993, a reluat această noțiune pentru a atrage atenția asupra sistemelor stabile de discriminare a „minorităților etnice”, afirmând că instituțiile, prin Însăși funcționarea lor, nu sunt decât o reflectare a unei societăți intrinsec rasiste. De unde ideea unei responsabilități colective, care implică extinderea domeniului de aplicare a legislației existente la serviciile poliției și justiției, sănătății publice, educației și armatei (Abdallah, 1999). Să amintim că MacPherson, În raportul său, definește astfel ceea ce el numește rasism instituțional
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
brutal, revendicat, ofensiv) căruia tinde să i se substituie, este mai apoi interpretat și caracterizat de către teoreticienii „rasismului simbolic” (Davis Sears, În primul rând) ca produs al unei Îmbinări, al unei Încrucișări sau al unei fuziuni Între prejudecăți sau stereotipuri rasiste „clasice”, pe de o parte, și, pe de altă parte, valorile individualiste, care constituie cele mai Înalte valori În imaginarul nord-american. În 1981, Sears și Kinder pornesc de laconstatarea că „America albă a devenit, cel puțin În principiu, egalitară din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Dacă urmăm linia propusă de acești teoreticieni, americanii „albi” opun rezistență În fața ideii de egalitate Între rase, precum și În fața practicilor sociale care ilustrează ideea normativă de tratament egal În special În numele valorilor și normelor individualiste. Desigur, acest conglomerat de prejudecăți rasiste și de valori individualiste trebuie interpretat și evaluat: acestea din urmă funcționează oare doar ca mod de legitimare, ca dispozitiv prin care rasismul clasic devine cultural acceptabil sau, mai profund, ca „o componentă În adevăratul sensal cuvântului a noilor forme
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adevăratul sensal cuvântului a noilor forme de rasism” (Sniderman și Carmines, 1997)? Pe scurt, individualismul este aici instrumental, sau constitutiv? Și, În al doilea caz, cum pot fi explicate și Înțelese operațiunile care au permis convertirea valorilor individualiste În credințe rasiste? Răspunsul lui David Sears este clar, dacă nu Întru totul convingător: rasismul simbolic este rezultatul „celei mai Înalte și mai frumoase dintre valorile americane” (Sears, 1988, p. 54), ceea ce ne permite să Înțelegem de ce rasismul, „profund Înrădăcinat În cultura occidentală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține de o psihologie genetică inspirată În bună măsură de psihanaliză, prezintă defectele tuturor modelelor mono-cauzale. Cercetătorul, sociolog sau psihosociolog, crede astfel că deține „cheia” care Îi permite să explice, prin origini și geneză, un tip de comportament social considerat „rasist”. El nu face Însă decât să ilustreze tendința permanentă Înspre reducționism În explicarea formelor comportamentului uman, un reducționism favorizat de diviziunea și concurența dintre școli sau bisericuțe În domeniul științelor sociale, fiecare Încercând să-și impună propria paradigmă explicativă sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și neorasistă) li se adaugă, În mediile intelectuale, precum și În numeroase studii savante (care transformă pe nesimțite În postulate metodologice o serie de presupoziții ideologic antirasiste), o altă componentă, care ține de zona de ambiguitate ce face posibilă reunirea pozițiilor rasiste și antirasiste și În care se pot recunoaște fără dificultăți tezele atât de dragi teoreticienilor „rasismului instituțional”, mai precis: albii ă sau „societatea albă” În general ă sunt considerați, În Statele Unite, responsabili pentru situația negrilor (Mayer, 1996, p. 427). În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În care se pot recunoaște fără dificultăți tezele atât de dragi teoreticienilor „rasismului instituțional”, mai precis: albii ă sau „societatea albă” În general ă sunt considerați, În Statele Unite, responsabili pentru situația negrilor (Mayer, 1996, p. 427). În același mod, „Franța rasistă” este stigmatizată pentru că ar produce, prin Însăși funcționarea sa socială (adesea interpretată ca rezultat al unei istorii specifice), un rasism anti-imigranți și o discriminare În funcție de originea sau de apartenența presupuse. Pe scurt, victimele rasismului sunt percepute În acest caz ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
produse În mod mecanic de funcționarea socială sau psihosocială generală. Această imputare care tinde să generalizeze funcționează, În anumite cazuri, ca o denunțare sau o stigmatizare Întru totul rasiste, proclamând că orice alb, fiindcă e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
e alb, este În mod natural rasist și că numai albii, ca unii ce sunt albi, sunt rasiști. Așa-numiții WASP (White Anglo-Saxon Protestant) În Statele Unite sau „franțujii” Întruchipați În Franța de „Dupont-la-joie”1 pot fi astfel percepuți ca intrinsec rasiști și respinși ca atare. Ei sunt În acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest fel esențializați de victimele lor (reale sau potențiale) sau de purtătorii de cuvânt ai acestora. Slăbiciunea teoriei „rasismului simbolic” este de același tip ca și cea a teoriei „personalității autoritare” și constă În esențializarea atitudinilor atribuite indivizilor, fie ele rasiste sau nu, neglijând În egală măsură factorii de situație și pe cei care țin de pluralitatea mizelor (Pettigrew și Meertens, 1993; Jackson et alii, 1993), ceea ce implică mai cu seamă faptul că există nu una, ci mai multe chestiuni rasiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o totalitate analizabilă doar prin raportare la ea Însăși, nu putem evita următoarea consecință dăunătoare: indivizii provenind din culturi diferite trăiesc În universuri incomensurabile. Această consecință readuce În discuție ideea unității neamului omenesc. În mod paradoxal, ea autorizează o teoretizare rasistă Împotriva căreia s-a constituit relativismul cultural. Nu putem accepta să ne asumăm un asemenea risc, cu atât mai mult cu cât argumentele Împotriva relativismului radical sunt decisive. Cum s-a ajuns la absolutizarea diferenței colective? În anii ’60 ai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
maimuțe capitulante mâncătoare de brânză”. Un ziarist de la Wall Street Journal Îl califică pe Jacques Chirac drept „șobolan urlător” și „proxenet al lui Saddam”, iar un alt ziar Îl numește pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe francezi de „antisemitism” (Le Monde, 12 februarie 2003, pp. 3 și 16). Bineînțeles, nu este vorba decât despre niște reacții temperamentale, prietenia franco-americană având În urmă mai bine de două secole
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 2003 În Collèges de France, Paris, Fayard)? Se știe că anatema este folosită cu ușurință În anumite medii care-și spun „alternative” sau „libertare”. Delictul de rasism se pedepsește. N-am putea include printre actele de delincvență și insulta „rasist” sau „fascist”, adresatăpentru un „da” sau un „nu” În anumite situații din viața cotidiană unui comerciant sau unui profesor care doresc să impună respectarea unor reguli elementare În tranzacțiile financiare sau În viața școlară? S-a Încercat, ca urmare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
10). Noțiunea de rasă este un exemplu. ν Ni se pare important să propunem o evaluare corectă a acestui concept, pentru a ne elibera În același timp de convingerea că ar putea exista un discurs rasial legitim (opus unui discurs rasist ilegitim) și de iluzia creată de pseudo-terapia care constă În purificarea lexicului În vederea eradicării lucrului numit (cf. Taguieff, 1988, pp. 100-102). Convingere și iluzie care fac eroarea de a purta doar pe terenul biologiei discuția teoretică privitoare la rasă. Aceasta
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
inepuizabil de evidențe comune, dincolo de clivajele dintre rasiști și antirasiști”. Rasa, continuă el, „rămâne o categorie operațională a judecății comune, permițând introducerea unei ordini elementare În diversitatea umană” (Taguieff, 1988, p. 67). De altfel, Întrebuințarea ei este anterioară apariției teoriilor rasiste clasice. Orice societate creează diferențe Între indivizi și tinde să le perceapă ca și cum ar face parte dintr-o ordine naturală intangibilă. Modul nostru de a gândi renunță greu la legătura dintre aspectul fizic și producțiile culturale. Se spera că procesul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
abuzului de limbaj prin care, din ce În ce mai mult, ajungem să confundăm rasismul În sens strict cu atitudini normale, legitime chiar și, În orice caz, inevitabile” (ibidem). Știm că aceste atitudini și Înclinații pe care nu trebuie să le mai identificăm drept „rasiste” și pe care etnologul le consideră „legitime” țin de ceea ce obișnuim să numim etnocentrism sau xenofobie, fenomene care implică forme de intoleranță față de moduri de viață diferite sau străine. Or, În axiologia pluralismului cultural radical, apărat de Lévi-Strauss, norma necondiționată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasiale din 26 septembrie 1967, care enunță Încă o dată vestea cea bună În articolul 3, prin care fenomenul este redus la o paranteză istorică ce ține de patologia cunoașterii: „Experții reuniți la Paris, În septembrie 1967, au recunoscut că doctrinele rasiste sunt lipsite de orice bază științifică” (citat de Salmon, 1980, p. 183). „Rasismul științific” apare așadar ca o contradicție În termeni (Banton, 1970, p. 28). Respingerea științifică pare deci să fi avut loc. Dar a defini atât de strict rasismul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau chiar ca specii distincte. O dată descalificată ca neștiințifică sau preștiințifică, teza monoteistă a creării, de către un Dumnezeu unic, a unui cuplu unic din care ar proveni Întreaga omenire (doctrina monogenistă) nu se mai putea opune seducției crescânde a gândirii rasiste (Taguieff, 1997, pp. 21-22). Chiar dacă s-a născut la Începutul modernității și În mai multe locuri, rasismul nu a devenit concepție despre lume, metafizică a istoriei și ideologie politică ă pe scurt, rasialism ă decât pe la mijlocul secolului al XIX-lea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel „indezirabili”, „necivilizabili”, „irecuperabili”, „neasimilabili”, pe scurt, oameni de prisos, oameni-sclavi, sub-oameni, chiar non-oameni cu față umană. În toate aspectele sale observabile, gândirea rasistă apare ca o ilustrare paradigmatică a gândirii esențialiste: ea implică În același timp „esențializarea somato-biologică a celui diferit” și „comportamentul segregaționist pus sub semnul permanenței” (Guillaumin, 1972, pp. 77-78). Clasificările rasiale elaborate de naturaliști (Linné, Buffon, Blumenbach etc.) În secolul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În a doua jumătate a secolului XX, pentru a justifica, de exemplu, constituirea unor state-națiune, pentru a legitima războaie identitare În care se recurgea la „curățire” ori la „purificare” sau, În sfârșit, pentru a raționaliza anumite sisteme de discriminare. „Gândirea rasistă” implică așadar efectuarea a trei operații cognitive: esențializarea indivizilor sau a grupurilor; excluderea simbolică a unor categorii de populații (stigmatizare, de la animalizare la diabolizare); „barbarizarea” altora, considerate imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și sociologi specializați În reprezentări, În principal În studiile asupra originii atitudinilor, prejudecăților și discriminărilor (conduite depreciative, persecutorii) față de minorități (nebuni, bolnavi, purtători de SIDA, handicapați, homosexuali, imigranți etc.), asupra stereotipurilor, relațiilor intergrupuri sau lingvistice, asupra formării și dezvoltării ideologiei rasiste și a xenofobiei, asupra activării atitudinilor prosociale sau tolerante ori a comunicării cu „normalizații”. Integrarea acestor tematici În abordarea interculturalității cere o anumită distanțare și o relativă prudență, pentru că aceste cercetări constituie sectoare Întregi ale psihologiei sociale, mai multe capitole
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
al atributelor etniei de referință; iar pe de altă parte, o apreciere exagerat sau exclusiv negativă a celor specifice altor medii. Trecem astfel de la o judecată impregnată de etnocentrism (pozitiv În ceea ce privește comunitatea proprie, dar negativ În rest) la o judecată rasistă, ostilă sau devalorizantă față de tot ceea ce este străin. Există o mare confuzie cu privire la definirea xenofobiei și a trăsăturilor sale caracteristice. Autorii sunt În general de acord să considere „naturală” și inevitabilă atitudinea etnocentristă care, Într-adevăr, este universală. Cei mai mulți cred
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
echilibru precar (de exemplu, În timpul decolonizării sau al crizelor economice) servește drept catalizator pentru o serie de divergențe de opinii rămase până atunci ascunse. În sfârșit, se pare că este necesar să facem distincție Între atitudinile „xenofobe” și celelalte atitudini rasiste prin sentimentul pe care Îl Încearcă cei care le Împărtășesc, și anume acela de a fi „invadați” de „străini” pe un teritoriu care le aparține fie prin moștenire directă, fie prin cucerire „legitimă”. Astfel, alături de perceperea unei neplăceri sau a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
va permite să cânte măcar prima mișcare din Concertul lui Brahms. Tatăl meu a fost cel care a scris o scrisoare redactorului-șef de la «Völkischer Beobachter» școtidianul nazist al epocii; n.m. VEȚ, ca răspuns la o cronică muzicală superficială și rasistă, subliniind că Brahms și-a dedicat «imortalul său concert german de vioară lui Joseph Joachim, un evreu»“. Nu vă voi povesti, firește, conținutul romanului ce trebuie citit și care, în partea sa esențială, se petrece într-un lagăr de concentrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
jandarmeriei. ... (2) În cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, comisiile de avizare pot să modifice unele elemente cuprinse în declarația prealabilă a acestora. ... Articolul 9 Sunt interzise adunările publice prin care se urmărește: a) propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, șovină sau ale oricăror organizații terorist-diversioniste, defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la ură națională sau religioasă, incitarea la discriminare, la violență publică și la manifestări obscene, contrare bunelor moravuri; ... b) organizarea unei lovituri de stat sau altei acțiuni contrare
LEGE nr. 60 din 23 septembrie 1991 (*republicată*) privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107584_a_108913]