2,533 matches
-
greu de controlat grupuri mari de oameni care nu se găseau în situații de dificultate pot deveni vulnerabili, căzând în sărăcie, intrând într-un ciclu al dificultăților fără ieșire. Cazul tipic îl reprezintă ieșirea în șomaj cu șanse mici de reîncadrare. Persoanele care își pierd locul de muncă în zone prăbușite economic sau care nu au calificarea/capacitatea necesară reintegrării facile pe piața muncii cunosc un rapid proces de prăbușire social-economică. Datorită procesului de erodare a pensiilor pensionarii cu pensii mici
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
ridicat al ocupării și adaptării forței de muncă la cerințele pieței muncii. Articolul 3 Măsurile prevăzute de prezenta lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe piața muncii: a) prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia; ... b) încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă; ... c) sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației; ... d) asigurarea egalității șanselor pe piața muncii; ... e) stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă; ... f) stimularea angajatorilor pentru
LEGE nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147132_a_148461]
-
după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție. ----------- Alin. (7) al art. 89 a fost modificat de pct. 3 al art. 33 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Cadrele militare condamnate prin hotărâre judecătorească
LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 (*actualizată*) privind statutul cadrelor militare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112201_a_113530]
-
prin ordin de către secretarul general, în condițiile legii. Pentru funcțiile de șef de departament și director general, numirea și eliberarea din funcție se fac cu acordul prealabil al Biroului permanent. Articolul 4 La aplicarea prezenței hotărâri se va proceda la reîncadrarea personalului în funcții și, după caz, în grade și trepte profesionale, precum și pe gradații, tinindu-se seama de competență profesională reflectată în rezultatele obținute până la data încadrării și de nivelul de pregătire a fiecăruia. Articolul 5 Prezenta hotărâre intra în vigoare
HOTĂRÎRE Nr. 10 din 21 martie 1995 privind structura serviciilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111782_a_113111]
-
în grade și trepte profesionale, precum și pe gradații, tinindu-se seama de competență profesională reflectată în rezultatele obținute până la data încadrării și de nivelul de pregătire a fiecăruia. Articolul 5 Prezenta hotărâre intra în vigoare la data aprobării statului de funcții. Reîncadrarea personalului în funcții se va efectua în termen de 30 de zile de la aprobarea statului de funcții. Articolul 6 Hotărârea Adunării Deputaților nr. 13/1990 privind structura organizatorică a aparatului Adunării Deputaților, precum și prevederile referitoare la structura serviciilor Camerei Deputaților
HOTĂRÎRE Nr. 10 din 21 martie 1995 privind structura serviciilor Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111782_a_113111]
-
bucurii. Principiile psihoterapiei Există numeroși autori (Stekel, Appelt, Adler, Heese) care folosesc în exclusivitate psihoterapia. Elementele de bază ale psihoterapiei sunt: a) Stabilirea contactului. E necesar să câștigăm încrederea copilului încă de la prima ședință. b) Destinderea. Scopul activității constă în reîncadrarea bolnavului în societate, în a-i explica sensurile ei unde fiecare trebuie să știe să se subordoneze anumitor cerințe comune. Uneori situația copilului în familie este precară. Bâlbâitul simte deja o ușurare când se convinge că este înțeles și că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
excelentă colaborare cu doctorii: Gheorghe Andreescu, Petru Severin și Ioan Ovanez. A coordonat secția maternitate, după construirea blocului materno infantil, în calitate de șef secție până în anul 1957, an în care va fi succedată de dr. Vasile Sepeniuc. După pensionare, a solicitat reîncadrarea mai departe în mod onorific, contribuind la asigurarea asistenței medicale, într-o perioadă de tranziție extrem de dificilă pentru sistemul sanitar și societate. A decedat în 1978 la vârsta 88 ani. În perioada 1918-1950, activitatea medico-sanitară era coordonată de medicii șefi
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
folosință îndelungată și de mare valoare; ● asigurarea unei surse secundare de venit care să acopere necesitățile financiare în ipoteza pierderii locului principal de muncă și a venitului lunar constant; ● reluarea sau continuarea procesului educațional pentru asigurarea unei șanse sporite de reîncadrare în muncă. Cei din activitatea economică și, în special, din domeniul producției bunurilor de consum și al prestărilor de servicii, se pot proteja împotriva efectelor negative ale unei deflații pe următoarele căi: ● crearea unor planuri alternative de protejare împotriva deflației
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
sfârșitul anilor '40. Era și cazul academicianului Constantin Motaș, fost director al Muzeului de Istorie Naturală "Grigore Antipa", care fusese arestat în 1949. Petru Groza solicita într-o scrisoare adresată lui Iosif Chișinevschi, în aprilie 1954, lămurirea situației profesorului și reîncadrarea acestuia în activitățile de cercetare și predare. Reabilitarea avea să se producă abia în aprilie 1956. Stenograma publicată în Intelectuali români în arhivele comunismului..., pp. 211-222. Pentru demersul lui dr. Petru Groza vezi Mioara Anton, Laurențiu Constantiniu (eds.), Guvernați și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din câmpul idiomatic al FURIEI / 205 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI / 215 4. Dimensiunea culturală a textemelor / 227 Capitolul V: Textemele din perspectiva lingvisticii textului / 235 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" / 235 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la LUP din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte două categorii de texteme (diasemice și diatropice), urmărindu-le funcționarea în planul "individual" al vorbirii, cu precădere în cadrul discursului "informativ", exemplificat prin reîncadrarea și reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public românesc de după 2000. Capitolul VI se ocupă de comportamentul tuturor celor trei categorii de texteme în discursul "poetic", fenomen ilustrat printr-un studiu de caz desfășurat pe romanul sadovenian Creanga de aur (1933
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o cunoaștere") este una destul de restrictivă, deoarece chiar determinarea simbolicului "cade sub incidența unui concept mai amplu": cognitivul. Prin urmare, "limbajul este în mod esențial activitate cognitivă: activitate de cunoaștere care se realizează prin simboluri (sau semne simbolice)"199. Această reîncadrare a limbajului se justifică și prin faptul că, spre deosebire de Cassirer, Coșeriu nu reduce aspectul cognitiv al limbajului la momentul "primar" al creării "simbolului": "simbolurile - precizează fondatorul integralismului - se re-creează în fiecare act concret de vorbire și, pe de altă parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discurs (dimpotrivă, el se poate manifesta și sub forma unei ocurențe parțiale, unde partea prezentă evocă prin simpla ei apariție partea "absentă"); pe de altă parte, eficiența testului comutării e de multe ori anulată atunci când avem de-a face cu reîncadrarea și/sau reconfigurarea discursivă a textemelor. b) Principiul opoziției e înlocuit, în cazul semanticii configurative, de principiul asocierii. Spre deosebire de lexeme, în cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
impropriu să descriem "reluarea" textemelor diasemice dintr-un discurs în altul în termeni de "actualizare" sau "determinare", de vreme ce ele au fost deja actualizate/determinate în textul originar. Mai potrivit ar fi să folosim, pentru a denumi acest proces, termenul de reîncadrare, care desemnează astfel operația prin care un textem diasemic este importat într-un text "nou", fără ca acest proces să-i altereze configurația semantică. Dacă, însă, această configurație suportă modificări, atunci operația aferentă poate fi calificată, ca și în cazul transformării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
proces să-i altereze configurația semantică. Dacă, însă, această configurație suportă modificări, atunci operația aferentă poate fi calificată, ca și în cazul transformării celorlalte tipuri de texteme, drept reconfigurare. Prin urmare, ne vom organiza investigația în funcție de această opoziție de bază (reîncadrare vs. reconfigurare 386), urmând ca, în cazul fiecărui tip de transformări, să reliefăm subtipurile corespunzătoare și, totodată, să evidențiem procedeele "expresive" asociate tipurilor respective (cu mențiunea că procedeele în cauză doar semnalează, nu realizează ele însele creația de sens). 2
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
vs. reconfigurare 386), urmând ca, în cazul fiecărui tip de transformări, să reliefăm subtipurile corespunzătoare și, totodată, să evidențiem procedeele "expresive" asociate tipurilor respective (cu mențiunea că procedeele în cauză doar semnalează, nu realizează ele însele creația de sens). 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene în discursul public actual 2.1. În secvența de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mențiunea că procedeele în cauză doar semnalează, nu realizează ele însele creația de sens). 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene în discursul public actual 2.1. În secvența de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor caragialiene în discursul public actual 2.1. În secvența de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
actual 2.1. În secvența de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe care un autor l-a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
1. În secvența de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe care un autor l-a asociat unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de față, ne vom referi la primul dintre cele două tipuri de operații menționate: reîncadrarea. În funcție de gradul de interferență dintre un textem și coreferenții săi, putem distinge trei subtipuri de reîncadrare a unităților "discursului repetat": reîncadrarea "slabă", reîncadrarea "forte" și reîncadrarea absolută. La acestea se adaugă, însă, o situație specială, și anume topicalizarea. Vom și începe cu aceasta din urmă. 2.2. Topicalizarea desemnează procesul prin care un anumit sens, pe care un autor l-a asociat unei forme deja existente
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mică, după buget (v. Marius Daea, "Familii numeroase, renumerații după bugetul afacerii", în Ghimpele de Iași, http://iasi.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&ziarul=45&id=10324). Vom detalia în continuare funcționarea acestui tip de "repetări". 2.3. Astfel, reîncadrarea "slabă" este cea mai răspândită operație de "reluare" a textemelor diasemice. Ea constă în corelarea unui textem cu un alt segment de discurs (care devine astfel coreferențial "citatului celebru"), fără ca prin aceasta să se modifice în vreun fel configurația semantico-sintactică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
astfel coreferențial "citatului celebru"), fără ca prin aceasta să se modifice în vreun fel configurația semantico-sintactică a textemului însuși. Totuși, raportul de coreferențialitate poate fi marcat prin diverse procedee sintactice. În funcție de maniera de indicare a relației, putem delimita trei subdiviziuni ale reîncadrării "slabe", pe care le vom ilustra prin utilizarea textemului Ce căuta neamțul în Bulgaria? (Pampon, în D'ale carnavalului...). 2.3.1. Prima dintre acestea este reîncadrarea "slabă" marcată neutru (sau nemarcată "expresiv"), adică simpla juxtapunere a textemului și a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
procedee sintactice. În funcție de maniera de indicare a relației, putem delimita trei subdiviziuni ale reîncadrării "slabe", pe care le vom ilustra prin utilizarea textemului Ce căuta neamțul în Bulgaria? (Pampon, în D'ale carnavalului...). 2.3.1. Prima dintre acestea este reîncadrarea "slabă" marcată neutru (sau nemarcată "expresiv"), adică simpla juxtapunere a textemului și a coreferentului său, fără vreun indiciu textual care să semnaleze punerea lor în relație: "Mai mortală e aia de pe HotNews, Blăjan etc., că are un nume lung, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să vorbească peste jumate de oră. Și culmea, domnița asta Blăjan dădea asta ca [pe] o corespondență din... Stockholm. Ce căuta neamțul în Bulgaria?" (userul "johnnybravo", 28.11.2009, http://www.mediafax.ro/politic/ barroso-indignat-de-intrebarea-unui-jurnalist-roman-pe-tema-nominalizarii-lui-ciolos-la-agricultura-5137616) 2.3.2. Există, apoi, reîncadrarea "slabă" marcată implicit, cu ajutorul unor indicii textuale care, deși nu semnalează nemijlocit natura relației dintre textem și coreferentul său, denotă, cel puțin, existența unei asemenea relații. Printre mijloacele de reliefare a acestui tip de coreferențialitate sunt de menționat: a) intonația
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]