1,317 matches
-
copii la cunoștințele vehiculate În școală. Este necesar ca și copiii și părinții acestora să fie pregătiți să fie integrați pentru pregătire prin consiliere psihopedagogică pentru a-i motiva În frecventarea școlii, pentru a-și spori capacitatea de efort și receptivitate În fața intervențiilor educațional-instructive. Programele recuperative se realizează prin: 1. Învațare 2. Psihoterapie 3. Terapie ocupațională Ținând cont de principiul pedagogic al Însușirii cunoștințelor de la ușor la greu, de la simplu la complex și respectând particularitățile de vârsta biologică și vârstă mintală
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2158]
-
Los Angeles (1995). Proiectul s-a bazat pe o metodologie complexă: analiza de conținut a unui eșantion de 2.500 ore de programe (ficțiuni, reality show-uri, clipuri muzicale); analize ale impactului (anchete, focus grupuri) programelor violente asupra tinerilor; măsurarea receptivității și eficienței sistemelor de avertizare (a signaleticii antiviolență); receptarea acțiunilor sociale și educative antiviolență; analiza statisticilor privind violența din orașele și comunitățile americane (între 15-24 de ani, omuciderea este a doua cauză a mortalității la această vârstă în SUA; pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
deplasându-mi interesul spre o cuprindere mai adâncă, mai intimă a atmosferei de bază, a caracteristicilor spiritului medieval din etapa finală. După mărturia autorului, „Nouă, celor care vedem aceste două culturi ca două complexe net distincte, ne face impresia că receptivitatea pentru tinerețea veșnică a anticilor și repudierea întregului aparat răsuflat al expresiei gândirii medievale trebuie să fi venit ca o revelație. Ca și cum mințile obosite de alegorie și de flamboiantism, trebuie să fi înțeles brusc: nu, nu asta, ci cealaltă? Ca și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Planificare. Din păcate, memoriile lui xe "Gaston"Gaston 5 sunt lipsite de obiectivitate; el Îi acordă credit fără limită lui Dej. Ne-am fi așteptat ca cel ce fusese În tinerețe militant al organizației sioniste Habonim să aibă o anumită receptivitate pentru problema evreiască. Nu Întâlnim În Memoriile Înaltului demnitar astfel de amintiri, nimic despre frământările populației evreiești, despre procesele activiștilor sioniști. Într-o mai mult decât scurtă oprire asupra problemei evreiești, el amintește de emigrare și declară, cu multă siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
opere de artă scrise constă în prezentarea obiectului fizic, în timp ce percepția începe odată cu procesul de citire. Limbajul scris are, așadar, un mod individual de apariție și intră în opoziție cu aparența: conținutul unui roman sau a unei poezii ține de receptivitatea cititorului. Primatul percepției depinde de stilul operei, iar aparența sa de interpretarea simbolului. Prin urmare, percepția este o dimensiune constitutivă apariției obiectului de artă. Ceea ce elimină percepția este autonomia obiectului experimentat, cu toate că prezintă o natură idependentă de subiect. Înțelegerea dublării
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
respirator, eruptiv, adenomegalic. Terenul biologic al pacientului, pe care evoluează boala infecțioasă, se referă la morbiditățile asociate și poate fi evidențiat anamnestic și în urma examenului obiectiv. Criterii epidemiologice de diagnostic în bolile infecțioase Criteriile epidemiologice sunt reprezentate de: Starea de receptivitate față de o boală infecțioasă, apreciată pe baza bolilor suferite anterior, antecedentelor vaccinale, profilaxiei cu antibiotice; Evidențierea sursei de infecție, analizând contactele cu persoane sau animale bolnave, călătoriile efectuate; Evidențierea căilor de transmitere, care pot fi reprezentate de tratamente parenterale sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exantem și enantem caracteristice, urmate de descuamație și uneori complicații. Epidemiologie Scarlatina este mai frecventă în anotimpurile reci. Sursa îmbolnăvirilor o constituie bolnavii cu scarlatină sau angină streptococică. Calea de transmitere este aerogenă directă, mai rar indirectă, prin obiecte contaminate. Receptivitatea maximă se înregistrează între 5 și 15 ani, fiind rară înaintea vârstei de 3 ani. Imunitatea după boală este antitoxică și antibacteriană față de tipul streptococului, dar nu este valabilă și pentru streptococii de alt tip. Etiopatogenie Streptococul βhemolitic grup A
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
congestiv catifelat, cu contur neregulat, cu tendință de confluare, nepruriginoasă și cu extindere cranio-caudală. Remisiunea erupției se face în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor: Clinice: febră + catar + exantem + exantem Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene Virusologice: evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă) izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă) identificarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian, urină sau alte secreții, prin culturi celulare sau imunofluorescență directă o identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction o evidențierea anticorpilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru asocierea complicațiilor pneumonice, cerebrale sau hepatice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și de laborator: Clinic: caracterele erupției (suficiente de cele mai multe ori) Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Laborator (necesar în formele atipice): o Izolarea virusului în culturi celulare o Imunofluorescența directă a celulelor veziculare o Evidențierea genomului viral prin polymerase chain reaction (PCR) o Evidențierea anticorpilor anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC. Diagnostic diferențial Diagnosticul varicelei necesită
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și contagioasă exclusiv umană, produsă de primoinfecția cu virusul Epstein-Barr, manifestată cu febră, angină, poliadenopatii și modificări hematologice caracteristice, persistente mult timp după remisiunea bolii. Epidemiologie Sursa infecției este omul bolnav, cu forme aparente sau inaparente de mononucleoză infecțioasă (MNI). Receptivitatea este generală. Incidența maximă se înregistrează între 14-16 ani la fete și 16-18 ani la băieți. Transmiterea bolii se face de cele mai multe ori direct, pe cale aerogenă sau prin salivă. Infecția după transfuzii sau transplant de la donator cu infecție activă cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin febră, simptome generale și facultativ respiratorii, cu evoluție autolimitantă și risc de complicații, care lasă imunitate durabilă după boală. Epidemiologie Gripa poate evolua endemic, epidemic sau pandemic, mai frecvent în anotimpul rece și în zonele temperate, în funcție de nivelul de receptivitate sau imunitate al populației expuse față de structura antigenică a virusului gripal circulant. Contagiozitatea începe cu 1 zi înainte de debut și durează 3-4 zile după debut. Transmiterea se face direct interuman, pe cale respiratorie. Imunitatea după boală este specifică de tip și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mai mult de 14 zile sau în cazul persistenței tusei fără ameliorare timp de 14 zile și în cazul oricărei manifestări respiratorii la contacții cazurilor de tuse convulsivă confirmate de laborator. Criteriile epidemiologice care susțin suspiciunea clinică sunt starea de receptivitate și contactul cu persoane bolnave de tuse convulsivă. Diagnosticul necesită confirmare microbiologică, efectuată prin: Izolarea Bordetellei pertussis din exudatul nazo-faringian recoltat în faza catarală, cu tampon din dacron sau alginat calcic, însămânțat pe mediu Bordet Gengou Identificarea prin tehnici genetice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de 10 15 zile. Pneumonia cu Chlamydophila psittaci (psitacoza, ornitoza) Ornitoza este o zoonoză cu rezervor natural aviar (peste 30 de specii de păsări), determinată de Chlamydophila psittaci, cu manifestări predominant pneumonice. Se transmite aerogen prin contact cu păsări infectate. Receptivitatea este generală, cu imunitate slabă și trecătoare după boală, explicând reîmbolnăvirile. Caracteristicile clinice sunt: Incubația de 1-2 săptămâni (maxim 4 săptămâni) Debutul brusc sau progresiv, cu febră (38 40șC), frisoane, cefalee, mialgii Starea generală alterată subiectiv, dar cu semne fizice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de microbi. Transmiterea digestivă se poate realiza direct, prin contact cu sursa de infecție, sau indirect, prin intermediul apei, alimentelor sau obiectelor contaminate. Mâinile murdare favorizează transmiterea digestivă a infecțiilor. Unii vectori (muște, rozătoare) intervin în răspândirea germenilor cauzatori ai DAI. Receptivitatea pentru DAI este generală. În general, DAI nu produc imunitate după boală, fiind posibile reîmbolnăviri. Patogenie Flora normală intestinală este reprezentată de aproximativ 500 de specii bacteriene, aflate în anumite proporții, care contribuie la buna funcționare a tubului digestiv. Alterarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apoasă, vărsături, crampe musculare, deshidratare masivă cu colaps și potențial letal. Epidemiologie Holera este o boală cu transmitere fecal-orală și potențial epidemic ridicat, mai ales pentru biotipul El Tor. Sursa de infecție este omul bolnav și purtătorii de vibrioni holerici. Receptivitatea este generală (mai mare la copii). Imunitatea după holeră se dezvoltă la nivel local și este mediată de IgA secretorii, prin prevenirea colonizării intestinului cu vibrion sau prin inhibarea toxinei acestuia. Holera este o boală cu declarare obligatorie de urgență
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de shigele. Speciile de shigele sunt rezistente în mediul extern, putându-se izola după 7 săptămâni de la contaminare pe lenjeria murdară, după 5-11 zile în apa dulce și după 1-4 zile în resturile menajere. Transmiterea este fecal-orală, directă sau indirectă. Receptivitatea este generală, mai mare la copii. Imunitatea postinfecțioasă este de scurtă durată și specifică de tip. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Raportarea cazurilor de dizenterie se face numeric. Etiopatogenie Shigella spp. sunt bacili gram negativi, imobili, lactozo-negativi, care
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
caracterizată prin febră, stare tifică, tulburări de tranzit, modificări cutanate, splenomegalie, cu evoluție severă și potențial letal în absența tratamentului. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie bolnavii și purtătorii de S.typhi. Transmiterea se face pe cale fecal-orală, directă sau indirectă. Receptivitatea este generală, dar riscul de îmbolnăvire este mai crescut în caz de hipoaciditate gastrică, infecție cu HIV, drepanocitoză. Imunitatea postinfecțioasă este relativă, neprotectivă. Febra tifoidă se raportează numeric. Etiopatogenie Factorii de patogenitate ai S. typhi sunt: antigenul somatic O (identic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxiinfecții alimentare (TIA) sunt: 36% carnea (C. perfringens, Campylobacter, Salmonella sp., E. coli) 34% ouăle (Salmonella spp.) 18% laptele (Campylobacter, Salmonella spp.). Transmiterea TIA se face pe cale digestivă, prin alimentele contaminate în orice etapă a parcursului de la origine până la consumator. Receptivitatea este generală și nu lasă imunitate după boală. TIA pot evolua sporadic (cazuri izolate) sau epidemic. Etiopatogenie Germenii care cauzează frecvent TIA în România sunt Salmonella (3060%), Stafilococii enterotoxigeni (20-30%), Proteus spp., E. coli spp. Au fost identificate mecanismele patogenice
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
manifestarea principală a enterovirusurilor. Patogenia enterovirusurilor a fost înțeleasă în mare măsură datorită studiilor asupra poliomielitei. Epidemiologie Circulația enterovirusurilor în natură este mai frecventă vara și toamna. Sursa infecției este strict umană, reprezentată de persoane cu infecții simptomatice sau asimptomatice. Receptivitatea este generală, mai mare la copii. Transmiterea se face prin intermediul mâinilor murdare sau indirect, prin ingestia apei și alimentelor contaminate. Îmbolnăvirile pot evolua izolat sau epidemic. Imunitatea după infecție este specifică de tip, fiind dobândită frecvent după infecții fruste sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2-6 săptămâni și se manifestă frecvent în forma comună de boală. Vindecarea se realizează în 2-4 luni pentru mai mult de 90% dintre cazuri. Diagnostic Diagnosticul de hepatită acută stabilit clinic și biologic, poate fi susținut de datele epidemiologice relevante (receptivitate, contact cu risc de infecție). Confirmarea etiologică este dată de prezența în sânge a anticorpilor IgM antiVHA. Profilaxie Prevenirea hepatitei acute cu VHA se face prin respectarea măsurilor generale de igienă și prin vaccinare. Imunizarea profilactică se poate face cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virusul hepatitic B (VHB), în întreaga lume. Anual au loc 10-30 milioane de noi infecții cu VHB și peste 1 milion de decese, adică 2 decese în fiecare minut! Prevalența estimată a infecției cu VHB în România este de 3-5%. Receptivitatea pentru VHB este generală, surse de infecție fiind bolnavul acut sau cronic, dar și purtătorul de VHB. Transmiterea are loc interuman, pe mai multe căi: Parenterală, prin administrare de sânge și derivate, hemodializă, droguri intravenoase, expunere profesională a personalului medical
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Bacillus anthracis, localizată tegumentar sau generalizată. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie animale bolnave și cadavrele lor (cornute, cabaline, porcine, animale sălbatice) dar și solul contaminat. Transmiterea poate fi directă sau indirectă (prin obiecte contaminate), pe cale cutanată, digestivă sau respiratorie. Receptivitatea este generală. Etiopatogenie Bacillus anthracis este un bacil gram pozitiv, aerob, imobil, sporulat. Tulpinile virulente au o capsulă care inhibă opsonizarea și fagocitoza, precum și o toxină cu trei componente: factorul I edemațiant, factorul II protector (stimulează formarea anticorpilor), factorul III
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toxina bacilului tetanic, caracterizată clinic prin trismus, contractură generalizată și crize de contractură paroxistice. Epidemiologie Rezervorul natural este reprezentat de ierbivore, care elimină germenii prin fecale. Transmiterea se face prin pătrunderea sporilor la nivelul plăgilor mucoase, cutanate, uterine, ombilicale, chirurgicale. Receptivitatea este generală în absența vaccinării. Etiopatogenie Clostridium tetani este un bacil gram pozitiv anaerob, sporulat, imobil. Formele vegetative produc 2 exotoxine: tetanospasmina și tetanolizina. În absența vaccinării, sporii pătrunși prin soluții de continuitate cutaneo mucoase, se transformă în forme vegetative
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
zile, vârstele extreme, paroxismele subintrante, hipertermia. Tetanosul localizat este o formă particulară, rară, manifestată cu paralizie la poarta de intrare. Tetanosul nou-născutului apare la 12 zile după naștere și debutează cu dificultate de supt. Diagnostic Diagnosticul tetanosului este exclusiv clinic. Receptivitatea este considerată un element epidemiologic pentru diagnostic în cazul vaccinării incomplete sau absente. Titrul anticorpilor anti-toxinici peste 0.01u/ml fac diagnosticul improbabil, dar nu îl exclud. Datele de laborator nu sunt utile pentru diagnostic, dar supravegherea hemoleucogramei, glicemiei, ionogramei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]