1,496 matches
-
publicară tratatul care indignă pe toți, numai ei și Arion, într-un interviu, după această capitulare, îndrăzneau să vorbească de binele ce va rezulta pentru țară din colaborarea cu Puterile Centrale. Ura toată era rezervată liberalilor, indulgența și amnistia, trădătorilor. Rechizițiile se urmau, lăsaseră țăranilor câte 500 kg porumb de om până la viitoarea recoltă și eram în aprilie! Soseau germanii cu familiile și căutau cartier în oraș. La noi, col. Mircescu ne anunță că ne va da afară din casă pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de această fericită însărcinare și de la gară direct s-a coborât aci ofițerul comandant al telegrafiei fără fir. A dor mit cu gazda lui în camera Adinei; dânsa, gătită cu rochiile stăpânei, prezida prânzurile și îl trimitea la noi pentru rechiziții. Când a simțit sfârșitul, a pornit cu toate lucrurile din casă: serviciile de Copenhaga, cristaluri de Karlsbad, bibelouri, covoare. Singurele lucruri scăpate au fost cele lăsate la d-ra Slătineanu, care a adunat și pe cele din casa d-lui Emil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
față de marile puteri europene (vezi harta 11). Dezastrele otomane au avut un efect extrem de nociv asupra Balcanilor. Marile bătălii au avut loc în adîncimea teritoriului peninsulei. Orașele și satele balcanice au fost distruse, iar populația împrăștiată. Taxele de război și rechizițiile armatei au sărăcit și mai mult mediul sătesc. Înainte de sfîrșitul secolului al șaptesprezecelea, Imperiul Otoman se aflase în postura avantajoasă de a-și vedea principalii inamici dezbinați. Începînd cu domnia lui Francisc I , guvernul francez încercase să atragă Poarta în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din bacșiș, nu s-a pricopsit până la urmă. și-a desfăcut la timp o parte din mobi lierul de stil, tacâmurile din argint, fețele de masă din olandă și farfuriile Rosenthal ce le-a mai putut salva din dezastrul stabilizărilor, rechizițiilor și naționalizărilor, vân zându-și pe datorie edecurile sale de lux și frivolitate foștilor săi „directori“ de local, chel nerilor și picolilor ajunși astăzi patroni ai unor boîtes mărunte, mai de pe la margine, dar Încă suculente, unde am mâncat și eu deunăzi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
privind operațiunile unei retrageri uriașe și În condiții care necesitau o Îndrumare rațională spre interiorul țării, ocupat În parte de armatele dușmane, a 32 de formațiuni de etape, evitând blo ca rea a mii de căruțe cu cai țărănești de rechiziție și pierderea a mii și mii de oa meni și a unui imens material spitalicesc și de provizii În alimente și muniții. Abia dacă mă mai primea noap tea colo nelul meu, Îmbăloșat de somn și de excese sexuale des
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
orașului, câteva lupte aeriene, camuflajul și un singur tun antiaerian improvizat în centrul orașului, care n-a reușit să doboare nici un avion, pământul care se cutremura de pe urma ofensivei germane la Mărășești, cozile la prăvăliile de alimente, lipsurile de tot felul, rechizițiile zilnice de animale, căruțe și alte bunuri - au fost simțite de toți locuitorii orașului care număra, probabil, cam 24.000 localnici. Am fost martor al șirurilor de ostași ruși dezarmați care erau conduși spre Rusia și care nu mai voiau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
nemiloase a iobagilor din partea proprietarilor donatari și anume 1. Fiscul, 2. Nobilii care țineau zălog moșiile fiscale, 3. Sașii arendași a vreo 36 sate întregi și părți din ele pe 99 de ani (dela 1765), la care se mai adăugau rechizițiile și întreținerea armatei austriace, care se așezase pe capul nefericiților români, mai ales în vremea ocupării Olteniei 1718 - 1739, armată ai cărei militari se comportau ca niște lăcuste ce distrug totul în calea lor. De-alungul vremurilor situația iobagilor s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se deteriorizeze. Pierderea unor piețe externe - cele din Austria, Cehoslovacia, Polonia - și desfășurarea operațiunilor pe frontul de vest au afectat balanța comercială a României. Procesul inflaționist a început să ia amploare, produsele de primă necesitate s-au scumpit. Concentrările și rechizițiile s-au amplificat, fapt ce a afectat desfășurarea activităților productive, mai ales în agricultură. Deși în buget au fost înscrise fonduri însemnate pentru armată, militarii erau prost echipați și fără o dotare corespunzătoare. Cei concentrați erau datori să vină cu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu adresa nr.921/8 august 1877: „La Ordinul Dvs. (...) cu respect vă supun că din cercetările făcute până În prezent, nam putut afla culturi ilicite de tutun, pentru care de regulă vă referați rugânduvă a regula cele cuvenite”. j. Rechiziții cu bani pentru armată Obiceiul rechizițiilor diferitelor furnituri necesare forțelor militare pe timp de război a fost valabil până la cea de-a doua conflagrație mondială pe care am resimțit-o și noi din plin. Totuși, rechiziția nu trebuie confundată cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1877: „La Ordinul Dvs. (...) cu respect vă supun că din cercetările făcute până În prezent, nam putut afla culturi ilicite de tutun, pentru care de regulă vă referați rugânduvă a regula cele cuvenite”. j. Rechiziții cu bani pentru armată Obiceiul rechizițiilor diferitelor furnituri necesare forțelor militare pe timp de război a fost valabil până la cea de-a doua conflagrație mondială pe care am resimțit-o și noi din plin. Totuși, rechiziția nu trebuie confundată cu confiscarea sau chiar cu jefuirea deoarece
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
regula cele cuvenite”. j. Rechiziții cu bani pentru armată Obiceiul rechizițiilor diferitelor furnituri necesare forțelor militare pe timp de război a fost valabil până la cea de-a doua conflagrație mondială pe care am resimțit-o și noi din plin. Totuși, rechiziția nu trebuie confundată cu confiscarea sau chiar cu jefuirea deoarece această formă de aprovizionare a armatei era plătită, chiar dacă nu pe loc. Mai poate fi adăugat faptul că rechiziția funcționa În baza unei legi și nu era chiar benevolă, spre deosebire de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mondială pe care am resimțit-o și noi din plin. Totuși, rechiziția nu trebuie confundată cu confiscarea sau chiar cu jefuirea deoarece această formă de aprovizionare a armatei era plătită, chiar dacă nu pe loc. Mai poate fi adăugat faptul că rechiziția funcționa În baza unei legi și nu era chiar benevolă, spre deosebire de „ofrandă” sau „donație”. Așa s-a Întâmplat și la Huși În data de 25 iulie 1877 când prefectul județului Fălciu a trimis poliției adresa lămuritoare nr.6177 din care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Buznea, „...ajutorul Primăriei (viceprimarul de acum, n.n.)” care „... a luat la cunoștință ca câtă cantitate de pastramă și cârnați uscați este În acest orașu spre a se requisiționa rămânând ca asemine lămurire să o dea D-l Buznea”. Oarecum, tot rechiziție se putuse numi cererea armatei române privind necesarul de patru brutari și doi măcelari care ar fi urmat să plece pe front. În adresa nr.7178/18 august 1877, prefectul cerea polițaiului Alexandrescu următoarele: „Conform telegramei ce am primit dela
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
totul necunoscuți la Huși (Vasiliu Gheorghe, Neculai Gheorghe și Arnăuțanu Vasile) iar Marin Ioniță era căsătorit „...și dusu În armată” dar domiciliul său stabil nu era În oraș ci „...În comuna Mingirei, județul Cahul, Russia”. a.b. Erau cereale supuse rechiziției la Huși sau nu erau?! Potrivit entuziastelor rapoarte ale celor doi comisari de Despărțiri pe care le-am publicat În episodul anterior, hambarele românilor gemeau de cerealele angrosiștilor evrei iar pe la morile acestora fuseseră depistate frumoase cantități de făină de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispută acum cu vecina Ucraina. Dar, iată cetățenii fixați pentru predarea vitelor de sacrificare: „8 vite dela Dl. Ivanciu Teodor; 10 dela C. Caloiu și Ștefan Ghenciu; 15 dela Tănase Vortolomei; 8 dela M. Miclea și Gavril Simcu”. Problema acestor rechiziții fusese trecută În sarcina Prefecturii Fălciu deoarece, potrivit documentului, „Imașurile pe care le pasc cei de mai sus aparțin giudeciului Fălciu”. Nu foarte târziu, pe 11 iulie același an, numărul vitelor ce urmau a fi rechiziționate pentru armată s-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
văd niște ofițeri aici? Rezerviștii au rahat pe mână de-ți pute? Sau tu nu știi că războiul nu se duce cu ofițerii activi, soldații activi și cu caii regimentului? Războiul se duce cu ofițerii de rezervă, cu caii de rechiziție și cu rezerva, adică cu soldații concentrați, să știi de la mine. În afară de asta ei, în civilie, au munci de răspundere dar tu, dacă te dă afară din armată, la ce mai ești bun? și se întoarce spre noi, rezerviștii. - Tu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
trebuie să credem că situația acelei lumi sărace era într-adevăr mizerabilă. Să nu uităm că Verona, un oraș militar și fortificație a renumitului cvadrilater austriac, nu dispunea de fabrici iar satele dimprejur erau în continuu jefuite și sărăcite de rechizițiile de animale și de furaj pentru armată. În suburbia orașului, unde se găsea parohia Santo Stefano, unicele activități de o anumită relevanță erau magazinul gogoșilor viermilor de mătase, unde lucrau periodic vreo 50 de femei și «Rigatta Zatta», care ocupa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru orice fel de scutire pentru munca de interes obștesc se dau numai de Comandamentele Teritoriale și Marele Stat Major, conform dispozițiunilor în vigoare. Numai aceste aprobări vor fi luate în considerație de Cercurile de Recrutare și emise ordinele de rechiziție la întreprinderea respectivă. Orice alte aprobări ce vor sosi la Cercul de Recrutare, se vor înainta Marelui Stat Major (Secția I-a), pentru a decide. 13) Marele Stat Major recomandă ca această chestiune să fie tratată cu toată atenția, să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau nu s-a putut construi bărăci fie din lipsă de lemnărie fie din cauză că prin durata scurtă a lucrărilor dela șantierul respectiv nu ar fi rentabilă o atfel de construcție, cazarea să se facă prin satele învecinate pe bază de rechiziție, plătite din fondul lucrărilor respective. În cazul când însă unii dintre lucrători ar avea locuința lor sau ar avea alte posibilități de a locui în apropierea șantierului, pe baza dispozițiunilor Dvs. anterioare, Inspecțiile, respectiv Secțiile, vor da autorizare celor în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sau juridice, precum și asociațiunile, fundațiunile sau stabilimentele de orice fel, dublate sau nedublate, chiar dacă au obținut prelungire de exercitarea profesiunii dată de acel departament, direct sau prin Oficiul Central de Românizare sau dela Marele Stat Major, etc., pe bază de rechiziție, etc., sunt obligați să se supună procedeului de revizuire, în vederea clarificării situației lor în câmpul muncii naționale. Art. II. Sunt supuși aceleiași proceduri de revizuire evreii, fără deosebire de sex sau categorie, inclusiv cei exceptați prin diferite legi organice, liber
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
menținuți în aceeași situație până la 1 Iunie a.c. când se vor termina lucrările de verificare a tuturor evreilor din țară, de către Comisiunile instituite prin D.M. 194.920, publicat în M.O. 54 din 4 Martie 1942. În consecință, ordinele de rechiziție ale acestor evrei, care expiră la 1 Aprilie 1942, vor fi valabile până la 1 Iunie 1942, cu următoarea viză aplicată de către Comandamentele Teritoriale respective: Valabil până la 1 Iunie 1942, conform ord. M.St.M. No. 88.929/1942. În sensul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nevoile locale (primării, gări, curățat străzi, etc.) - În cazul când disponibilitățile întrec necesarul stabilit mai sus, se vor lua evreii cei mai tineri. 3. - Nu se vor lua la detașamente: a) Evreii din diferite întreprinderi și care posedă ordine de rechiziții valabile, până la data de 1 Iulie 1942. b) - Evreii care au scutiri nominale, aprobate de Marele Stat Major sau C-dt. Teritorial. c) - Meseriașii evrei calificați, ce vor fi utilizați conform ordinelor ulterioare. 4. - La data de 15 Mai 1942, Detașamentele
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
străzilor, la diferite instituții, școli, spitale, cazărmi ca oameni de corvoadă), urmând ca aceștia să fie înlocuiți cu evrei între 41 și 50 de ani. Nu se vor lua la detașamente: a) - Evreii din diferite întreprinderi care posedă ordine de rechiziții valabile până la 1 Iulie cr.; b) - Evreii care au scutiri nominale aprobate numai de Marele Stat Major sau Comandamentele Teritoriale; c) - Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați care
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de către Marele Stat Major, cu ordinul Nr. 182978 din 18 Mai 1942. II. - Detașamentele se vor compune cu evrei între 18 și 50 ani inclusiv. Nu se vor lua la detașamente: a) - Evreii din diferite întreprinderi care posedă ordine de rechiziții valabile până la 1 Iulie a.c.; b) - Evreii care au scutiri nominale aprobate numai de Marele Stat Major sau Comandamentele Teritoriale; c) - Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor; d) - Meseriașii evrei calificați ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
repartizați nominal de către M. St. Major sunt cei arătați în nota anexă. II. - Detașamentul se va compune cu evrei între 18 și 50 ani inclusiv. Nu se vor lua în detașament: a) Evreii din diferite întreprinderi cari posedă ordine de rechiziție valabile până la 1 Iulie 1942. b) Evreii cari au scutiri nominale aprobate numai de M. St. Major sau Comand. Teritorial. c) Evreii care posedă adeverințe de scutire eliberate de Comisia Centrală de Revizuire a Evreilor. d) Meseriașii evrei calificați ce
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]