5,563 matches
-
și al sistemului de educație reprezintă cheia reducerii comportamentului infracțional. Sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot contribui, cel mult, la diminuarea parțială a recidivei. În urma realizării Studiului integrat privind cauzele recidivei, una dintre concluzii a fost că mulți predictori ai infracționalității se regăsesc în familie, în lipsa educației și a sprijinului comunitar, așa încât se poate înțelege ușor de ce aplicarea unei pedepse
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
comportamentului infracțional. Sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot contribui, cel mult, la diminuarea parțială a recidivei. În urma realizării Studiului integrat privind cauzele recidivei, una dintre concluzii a fost că mulți predictori ai infracționalității se regăsesc în familie, în lipsa educației și a sprijinului comunitar, așa încât se poate înțelege ușor de ce aplicarea unei pedepse sau luarea unei măsuri educative, în cazul minorilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
însă acest demers nu trebuie să rămână unul direcționat exclusiv spre instituțiile publice. Este nevoie de o intervenție timpurie atât nivelul familiei, cât și al școlii, care să contribuie la dezvoltarea unor comportamente acceptabile social. Potrivit Studiului integrat privind cauzele recidivei, există un grad ridicat de stigmatizare și respingere a foștilor condamnați în ceea ce privește angajarea și acceptarea lor în vecinătate, comunitate sau în familie. De asemenea, aceștia se confruntă cu un grad ridicat de stigmatizare și respingere la angajare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
îi poate determina să intre în anturaje nepotrivite, să abandoneze școala și să ducă povara stigmatizării în cercul de prieteni. Astfel, devine esențială crearea unor atitudini sociale care facilitează reintegrarea foștilor condamnați și descurajează măsurile privative de libertate, reducând astfel recidiva. Pentru atingerea unor astfel de scopuri sunt necesare campanii de informare comunitară. De asemenea, sunt necesare campanii pentru conștientizare, responsabilizare și modificare a atitudinilor de stigmatizare socială a foștilor condamnați. Campaniile vizează creșterea toleranței și trebuie adresate angajatorilor, potențialilor voluntari
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
conștientizare a populației cu privire la problematica infracționalității, cât și programele concepute în vederea prevenirii comportamentelor delincvente, ar trebui să faciliteze interacțiunea foștilor condamnați cu comunitatea. Siguranța comunității se realizează și prin responsabilizarea ei. O politică publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice și comunitatea, prin angajarea în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile, înlăturarea stigmatizării persoanelor care au săvârșit fapte penale și informarea cu privire la ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale. Opinia publică trebuie
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
publică națională pentru prevenirea recidivei trebuie să implice și comunitatea, prin angajarea în acțiuni de voluntariat pentru persoanele vulnerabile, înlăturarea stigmatizării persoanelor care au săvârșit fapte penale și informarea cu privire la ineficiența pedepselor privative de libertate lungi în privința recidivei penale. Opinia publică trebuie sensibilizată față de persoanele iresponsabile din cauza unor boli psihice și față de minorii vulnerabili, astfel încât atitudinea socială să fie una care se raportează la o victimă și nu la un răufăcător. Având în vedere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
criminogen simultan cu crearea instituțională a unor programe de voluntariat pentru prevenire poate fi mai atractivă pentru actorii sociali decât deschiderea pentru adulții infractori. Obiectivul general 1 are de asemenea în vederea îmbunătățirea intervențiilor de prevenire a delincvenței și a recidivei prin crearea unui sistem comun de colectare a datelor care să facă posibilă cartografierea riscurilor și facilitarea aplicării unor măsuri adecvate, adaptate nevoilor diverselor categorii de beneficiari și grupuri-țintă. Nevoia unui astfel de sistem a fost determinată și argumentată în
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de colectare a datelor care să facă posibilă cartografierea riscurilor și facilitarea aplicării unor măsuri adecvate, adaptate nevoilor diverselor categorii de beneficiari și grupuri-țintă. Nevoia unui astfel de sistem a fost determinată și argumentată în cadrul Studiului integrat privind cauzele recidivei. În cadrul acțiunilor de informare și educare propuse pot fi avute în vedere inclusiv intervenții în sprijinul desistării și prevenirii adicțiilor în rândul populațiilor vulnerabile. În acest sens, activitatea nr. 4 din cadrul Obiectivului specific 1.2 - Creșterea nivelului de informare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
unei comunități de practică în domeniul prevenirii comportamentelor infracționale - structură de dialog și schimb de cunoștințe de tip multipartit, cu participare internațională, în vederea dezvoltării domeniului. ... Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Cel mai puternic predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
măsuri de protecție specială asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile, cu o probabilitate de comitere a unor fapte penale. Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
probabilitate de comitere a unor fapte penale. Jumătate dintre recidiviști sunt foști minori care au abandonat școala. Abandonul școlar este al doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
doilea factor ca importanță în determinarea riscului de recidivă. Vârsta comiterii primei infracțiuni este un alt predictor important al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv cele din categoria faptelor de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
al recidivei, 24% dintre deținuți au fost privați de libertate în perioada de minorat și o treime dintre condamnați au avut prima recidivă între 18 și 24 ani. Astfel, prevenția și intervențiile timpurii sunt cele care pot reduce riscul la recidivă. Minorii care au comis fapte penale, inclusiv cele din categoria faptelor de violență verbală, fizică, psihologică (bullying), înainte de 14 ani constituie un grup vulnerabil. În privința persoanelor condamnate, au fost identificate mai multe vulnerabilități. Astfel, 38% dintre recidiviști au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
dintre recidiviști se aflau sub influența alcoolului sau a drogurilor, în momentul în care au comis faptele pentru care au fost condamnați. Analiza literaturii de specialitate fundamentate empiric ne indică moduri în care familia și educația sunt implicate în fenomenul recidivei penale. În limbajul de specialitate psiho- criminologic săvârșirea de infracțiuni de către minori se numește delincvență juvenilă. Factorii de risc ai delincvenței juvenile au fost analizați atât la nivel individual, fiind avute în vedere coeficientul de inteligență (IQ) scăzut, control
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
fizică, psihologică (bullying); ... 2.1.3. Consolidarea colaborării interinstituționale în vederea referirii cazurilor minorilor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală; ... 2.1.4. Operaționalizarea centrelor de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri; ... 2.1.5. Instituirea obligativității parcurgerii unui program de prevenirea a recidivei în domeniul violenței domestice pentru agresori; ... 2.1.6. Analiza oportunității privind informarea autorităților administrației publice locale cu privire la depunerea în penitenciar a persoanelor private de libertate, în vederea acordării de asistență familiilor aflate în situație de vulnerabilitate; ... 2.1.7. Analiza compatibilității
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
referă la oportunitățile sau conexiunile sociale. În plus, capitalul structural se referă la oportunități mai largi bazate pe procese sociale, economice, politice sau culturale care sunt adesea în afara controlului unei persoane. Prin urmare, schimbările privind capitalul sunt relevante pentru recidivă și pentru desistare, deoarece modificările capitalului, în diferite moduri, pot predispune spre recidivă, sau, dimpotrivă pot susține desistarea. Cu alte cuvinte, motivele pentru care oamenii recidivează sunt influențate de o combinație de motivații și capacități, conexiuni sociale și valoarea acordată
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
oportunități mai largi bazate pe procese sociale, economice, politice sau culturale care sunt adesea în afara controlului unei persoane. Prin urmare, schimbările privind capitalul sunt relevante pentru recidivă și pentru desistare, deoarece modificările capitalului, în diferite moduri, pot predispune spre recidivă, sau, dimpotrivă pot susține desistarea. Cu alte cuvinte, motivele pentru care oamenii recidivează sunt influențate de o combinație de motivații și capacități, conexiuni sociale și valoarea acordată acestor conexiuni, de fiecare persoană, precum și de procese formale, toate fiind componente
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
conturat de factori precum sărăcia, excluziunea socială, modalitățile de utilizare a cazierului judiciar. Având în vedere rezultatele cercetărilor în acest domeniu, nu poate fi realizată o ierarhizare pentru diferitele tipuri de capital, dar pentru a înțelege și interveni în domeniul recidivei este esențial să recunoaștem că toate cele trei tipuri de capital sunt interconectate. Cu alte cuvinte, nu este suficientă doar existența capitalului personal sau disponibilitatea de a schimba acest capital dacă nu există și o corespondență între capitalul social și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
să recunoaștem că toate cele trei tipuri de capital sunt interconectate. Cu alte cuvinte, nu este suficientă doar existența capitalului personal sau disponibilitatea de a schimba acest capital dacă nu există și o corespondență între capitalul social și structural. Astfel, recidiva poate fi înțeleasă prin dificultăți în asigurarea capitalului uman, social și structural convențional, iar măsurile de prevenire a recidivei necesită o abordare conjugată și în ansamblu, a celor trei forme de capital, pe mai multe paliere: individual, interpersonal, comunitar și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
capitalului personal sau disponibilitatea de a schimba acest capital dacă nu există și o corespondență între capitalul social și structural. Astfel, recidiva poate fi înțeleasă prin dificultăți în asigurarea capitalului uman, social și structural convențional, iar măsurile de prevenire a recidivei necesită o abordare conjugată și în ansamblu, a celor trei forme de capital, pe mai multe paliere: individual, interpersonal, comunitar și societal. ... b) Riscuri - Factorii de risc permit estimarea recidivei și identificarea deficitelor personale care pot fi adresate prin intervenții
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
uman, social și structural convențional, iar măsurile de prevenire a recidivei necesită o abordare conjugată și în ansamblu, a celor trei forme de capital, pe mai multe paliere: individual, interpersonal, comunitar și societal. ... b) Riscuri - Factorii de risc permit estimarea recidivei și identificarea deficitelor personale care pot fi adresate prin intervenții de reabilitare. Factorii statici sunt cei care nu pot schimbați prin intervențiile de reabilitare și sunt mai degrabă specifici trecutului/istoriei persoanei, cum ar fi istoricul infracțional, vârsta și legătura acesteia
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
se referă la personalitatea de tip anti-social, abuzul de substanțe, situația angajării, grupul de prieteni, relațiile cu familia. ... Și în situația persoanelor aflate în executarea unor măsuri și sancțiuni neprivative de libertate sunt aplicate principiile general valabile pentru intervențiile asupra recidivei, respectiv țintirea factorilor care predispun către infracțiune, fie în ceea ce privește riscurile, fie în privința schimbării stocurilor de capital. Din ansamblul acestor factori, în cuprinsul obiectivului general 3 sunt incluse acțiunile care pot fi derulate în perioada de implementare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
unor persoane care s-au aflat anterior în probațiune; ... 3.1.9. Încurajarea dezvoltării unor rețele de voluntari locale formate din membri ai comunității. ... 3.1.10. Introducerea, în curriculumul INM, respectiv în programele de formare continuă a magistraților, a unei tematici referitoare la recidiva penală și justiția restaurativă, care să cuprindă recomandările internaționale actuale privind evitarea privării de libertate a persoanelor. ... Obiectiv specific 3.2 - Abordarea cauzelor infracționalității persoanelor aflate în executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Măsuri: 3.2.1. Constituirea la nivel
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
executarea unor măsuri/sancțiuni neprivative de libertate la nivel societal Măsuri: 3.2.1. Constituirea la nivel județean a unui panel de experți, inclusiv din structurile MAI, cu participarea reprezentanților societății civile care să analizeze stadiul măsurilor și impactul acestora în ce privește recidiva la nivel local și să elaboreze curricula generală de pregătire comună pentru probațiune și parteneri locali privind valorile care ghidează intervenția în cazul persoanelor sancționate penal; ... 3.2.2. Organizarea unor sesiuni de pregătire comună pentru probațiune și parteneri locali privind valorile
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
domeniul prevenirii recidivei, pe baza rezultatelor acțiunilor anterioare. ... Obiectiv general 4 - Prevenirea reiterării comportamentului infracțional la persoanele sancționate cu măsuri sau pedepse privative de libertate Cele mai frecvente fapte săvârșite care au condus la condamnările deținuților, prezintă ponderi diferite de recidivă. Astfel, infracțiuni precum furtul calificat, conducerea vehiculelor fără permis de conducere sau conducerea vehiculelor sub influența alcoolului prezintă probabilități de recidivă de 87%-92%. De asemenea, tâlhăria calificată atinge un risc de recidivă de 76.5%. În general, infracțiunile asociate conducerii vehiculelor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]