7,241 matches
-
nou tip de proximitate oferit de noile tehnologii (telefonia mobilă și videofonia, e-mail-ul, realitatea virtuală etc.). 2) Această necesitate în comunicare a dat naștere la teoria similarității care, așa cum remarcă J.D. Brass (1995), crește predictibilitatea comportamentului și dezvoltă încrederea și reciprocitatea. Similaritatea a fost studiată cu referire la: vârstă, gen, educație, prestigiu, clasă socială, funcție și ocupație. S-au dezvoltat două abordări: ipoteza atracției din cauza existenței similarității și teoria autocategorizării. În ceea ce privește teoria atracției ca urmare a perceperii similarității, s-a observat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
concomitent însă va crește și presiunea acesteia din urmă asupra coloanei de apă rămase în primul recipient. Deci, schimbând condițiile în cel de-al doilea vas, ele au antrenat schimbări ale condițiilor în primul vas, iar procesul continuă în această reciprocitate. Comunicarea intrapersonală are un rol important în dezvoltarea unei problematici și ajungerea la soluții valoroase; Standinger (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) a observat că, spre exemplu, adulții care acordă câteva minute reflecției solitare/personale după discuțiile cu ceilalți oferă apoi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a se retrage/separa; în grupurile unde subiecții se cunoșteau, a apărut cu preponderență ostilitatea interpersonală (French vorbește despre peste 600 de comentarii agresive pe perioada de 45 de minute de activitate). Cea de-a treia etapă, numită de reciprocitate, este presupusă de reacția pozitivă după care persoanele care te ajută merită să fie ajutate de tine pe viitor; la polul negativ al acestor considerații, James Tedeschi spune că persoanele care te enervează merită să fie enervate - astfel că norma
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este presupusă de reacția pozitivă după care persoanele care te ajută merită să fie ajutate de tine pe viitor; la polul negativ al acestor considerații, James Tedeschi spune că persoanele care te enervează merită să fie enervate - astfel că norma reciprocității crește posibilitatea escaladării conflictului. Cea de-a patra fază, cea de „dezescaladare”, presupune că membrii echipei recunosc că energia și timpul lor sunt pierdute într-o dezbatere continuă, fără finalitate; ultima fază, înainte ca grupurile să revină în rutina de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acea situație și va încerca să facă ceva pentru a nu se situa în continuare în propriii ochi și în ochii celor din jur drept o persoană nerezonabilă. Este vorba despre ceea ce cercetările de psihologie socială au denumit norma de reciprocitate; astfel, dacă cineva face un bine unei alte persoane, aceasta se va simți motivată să facă, la rândul său, același tip de gest. Mai precis, dacă într-o negociere cineva face primul o concesie, cealaltă parte se va simți datoare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alte persoane, aceasta se va simți motivată să facă, la rândul său, același tip de gest. Mai precis, dacă într-o negociere cineva face primul o concesie, cealaltă parte se va simți datoare să aibă o astfel de conduită de reciprocitate. În sprijinul acestei idei putem aduce și experimentul efectuat de către Milgram în 1963 (apud Hayes, Orrell, 2003) în metroul din New York, unde 50% dintre cei cărora li s-a cerut să cedeze locul altei persoane, fără a primi nici o explicație
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să cedeze locul altei persoane, fără a primi nici o explicație pentru această cerere, s-au supus. Concluzia care s-a impus a fost aceea că pentru multe persoane este, oricum, dificil să refuze o cerere directă. Figura 24. Norma de reciprocitate în negociere Putem observa că, prin prisma experimentelor efectuate de către Cialdini, atunci când nu există această presiune a concesiilor reciproce, funcționează principiul conform căruia indivizii se arată consistenți în răspunsurile lor față de cererile adresate de ceilalți. Cu alte cuvinte, putem urmări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
putem urmări modalitatea în care indivizii reușesc să-și depășească tendința de continuitate în deciziile proprii și să-și schimbe atitudinea la intervale temporale atât de mici (observația intenționează să introducă un criteriu de măsurare a presiunii acestei norme de reciprocitate). În figura 24, unde am încercat să ilustrăm această reacție în spirală, observăm că avem de-a face cu o acțiune de tipul rezultantei între cumulul unor forțe similare celor centrifuge și centripete din fizică. Astfel, o concluzie parțială este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
S.S.R. inițiază sau participă la comemorarea scriitorilor dispăruți, precum și la sărbătorirea, cu diverse prilejuri, a unor figuri marcante. Se întăresc și legăturile cu PEN-Clubul internațional și cu societățile scriitoricești din alte țări, ai căror reprezentanți sunt invitați în România. În reciprocitate, membri ai comitetului sunt solicitați să participe la întâlniri sau la congrese internaționale. Declanșarea celui de-al doilea război mondial își va pune amprenta asupra activității S.S.R., la conducerea căreia se află, după moartea lui N. M. Condiescu, N. I. Herescu
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
cea mai bună reprezentație de cînd joacă Master Class, dar că au trăit ceva aparte. Au simțit ce înseamnă să dăruiești cu adevărat, să primești afecțiune și respect și iar să dăruiești. A funcționat plenar mecanismul relației actor-spectator, catharsis-ul, reciprocitatea atunci cînd e vorba de iubire. Poate și de asta ce-a urmat la Sydney a părut o reprezentație ordinară, de rutină. Deși sala a fost plină ca un semn al unei semnificative strîngeri împreună. Lucru rar într-o comunitate
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
făcute eforturi deosebite În această direcție. Ocupându-ne strict de confruntarea directă putem exersa acțiunea reciprocă dintre copil și profesor prin intermediul unor jocuri simple. În funcție de vârsta copilului, poate fi folosită o mare diversitate de jocuri În vederea stabilirii unor relații de reciprocitate. Pot fi jocuri cu mingea, care se joacă În cerc, dansuri simple sau combinate cu muzică și poezii. Pentru copiii care nu sunt pregătiți să intre Într-o situație de tip joc, oricât de simplu, pot fi utile exerciții În
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
medierea relației dintre copil și mediul exterior, menținând un climat de Încredere și de egalitate În sânul familiei și În societate. În cadrul unei familii echilibrate, copilul cu deficiențe are drepturi și obligații În egală măsură, În fratrie are relații de reciprocitate și de egalitate cu frații și cu surorile sale, se regăsește pe același plan afectiv cu aceștia; prin urmare, dacă se simte egal În familie, el va ajunge să se simtă egal și În societate. Practic, familia joacă rolul unui
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
intervenție va permite depășirea jenei și tensiunilor ce pot apărea În cadrul relațiilor interpersonale. Părinții echilibrați vor putea ușor Îndeplini rolul de mediator. Într-o familie echilibrată, copilul cu deficiență are drepturi și obligații egale. Ei trebuie să aibă relații de reciprocitate și de egalitate cu frații săi. Dacă În familie se simte egal, atunci și În societate va ajunge să se simtă egal. Familia joacă rolul unui laborator În care copilul cu deficiență Își va găsi locul. Pe aceeași treaptă de
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
în 1926, dramaturgii români vor participa la majoritatea congreselor, ținute la Roma (1927), Berlin (1928), Madrid (1929), Budapesta (1930), Londra (1931), Viena (1932), Varșovia (1934), Sevilla (1935), Berlin (1936) etc. Ei susțin cu perseverență punerea în scenă, pe bază de reciprocitate, a lucrărilor dramatice de succes aparținând membrilor societăților naționale, pledează pentru o cât mai bună informare în buletinul confederației, „Inter Auteurs”, și pentru o mai mare eficiență a „serviciului fișei internaționale”. Activitatea societății diminuează drastic odată cu declanșarea celui de-al
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
sau către Voi, ocolind În felul acesta presiunile interioare care se exercită asupra lui. Relația dintre un Eu și un Tu este o relație de Întâlnire și de apropiere, o relație simpatetică, dar ea este concomitent și o relație de reciprocitate a dorinței fiecăruia, prin care două Euri diferite Între ele se afirmă unul prin celălalt. Întâlnirea nu este numai descoperirea celuilalt, ci și o Împlinire de sine, Întrucât, prin Întâlnire, fiecare Eu dorește ca să „intre” În celălalt și să-i
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În cazul unui cuplu? Este oare acesta suficient pentru a anula izolarea și singularizarea persoanei? Nu, pentru că deși suntem un cuplu, eu și tu, noi continuăm să rămânem În lume. Compensăm Într-adevăr aceste limite printr-o deschidere interioară de reciprocitate, dar continuăm să rămânem aici, În lume. De ce refuză persoana lumea? La ce aspiră persoana dincolo de lume? Ce caută, ce speră ea să găsească dincolo de lumea care Îi este dată existenței sale? Fiind parte a lumii, omul se recunoaște ca
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nouă” sau „o altă” prezență, spune E. Husserl. Astfel pusă problema, atitudinea și aspirația Eului către transcendent vine ca o completare a egoismului și altruismului. Cele trei virtualități ale Eului unei persoane se completează, aflându-se Într-un raport de reciprocitate. Departe de a fi contradictorii, ele construiesc și mențin structura și dinamica Eului sufletesc și moral al unui individ. Formele de afirmare ale Eului În Psihologia Morală, prin formele de afirmare ale Eului Înțelegem acele acte prin care un Eu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psiho-morală, sunt sentimentele și aspirațiile morale. La baza sentimentelor morale stau factorii modelatori socioculturali și educaționali. Aceștia determină sensul sentimentelor și aspirațiilor noastre, asociind procesele afective cu valorile morale, sociale, culturale și spiritual-religioase. Viața socială presupune o solidaritate și o reciprocitate În acțiuni din partea membrilor săi. În conformitate cu normele modelului sociocultural, conduitele și acțiunile membrilor unei societăți sunt organizate după un plan comun, În care se reflectă modul de viață și mentalitatea grupului uman respectiv, al existenței colective În general, organizată după
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morală. Este acel noli me tengere, care pune o barieră Între persoană și lumea externă. Pudoarea este corelată corporal cu spațiul intim al persoanei. Acesta din urmă delimitează zona unui tabu corporal. El se dezvăluie numai Într-o situație de reciprocitate a intimității acceptate de două persoane. În cazul În care este „dezvelită public”, avem de-a face cu trei situații care implica fiecare semnificații psiho-morale și circumstanțiale diferite: aă examenul medical este o anulare a pudorii cu caracter de necesitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
impas; că respectul datorat semenului și obligația de a-i Înțelege suferința și de a-l ajuta; dă răspunderea, ca datorie morală, față de cei aflați În suferință sau În nenorocire, fapt care Îi obligă pe ceilalți să-i ajute; eă reciprocitatea acțiunii morale, În sensul că binele făcut i se va Întoarce ca răsplată celui care l-a făcut; fă bucuria, resimțită de mine ca satisfacție sufletească și morală de a-l fi ajutat pe celălalt, acțiune care mă valorizează moral
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este numai receptarea unor impresii nocive provenite din mediul extern sau din interiorul propriului corp, ci este și o reacție a persoanei În planul conștiinței sale, față de aceste impresii. Durerea ne apare ca o experiență ce rezultă din contactul și reciprocitatea dintre corpul persoanei și mediul În care aceasta trăiește. Ea este expresia sentimentului impotenței funcționale, al epuizării propriilor forțe, al amenințării sferei corporale a individului. Din acest motiv, durerea apare ca o piedică importantă și imediată În elaborarea existenței umane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și sentimentele impersonale sau ideale, a căror origine se află În valorile morale ale Supra-Eului. Sentimentele sociale sunt sentimente altruiste și ele desemnează atitudinea sau dispozițiile afective ale individului față de diferitele grupuri sociale. Din acest motivele sunt sentimente interpersonale de reciprocitate, rezultând În primul rând, din relațiile afective ale individului cu alte persoane. Astfel, sentimentele sociale exprimă o atitudine de deschidere a mea către celălalt sau către ceilalți. Forma cea mai generală În care se manifestă sentimentele altruiste este simpatia, care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi Împreună, conștiința mea se angajează Într-un raport cu tine. În relația dintre un Eu și un Tu nu este vorba numai de o Întâlnire exterioară, percepută ca prezență fizică, corporală, ci și de o Întâlnire interioară, de o reciprocitate interioară resimțită afectiv ca un sentiment pentru celălalt și Împreună cu acesta, dar și ca subiectivitate În câmpul conștiinței mele, o conștiință unificatoare care realizează acordul relației Eu-Tu. În relația mea cu celălalt se dezvoltă un sentiment reciproc: de bucurie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin moarte. „A-fi-cu-celălalt” În trecut, prezent și viitor semnifică o relație exterioară raportată la scurgerea duratei temporale. „A-fi-În-celălalt” și, În egală măsură, „celălalt-a-fi-În-tine” este o relație temporală interioară sau interiorizată, care este trăită În planul conștiinței ca un sentiment de reciprocitate. Este o stare de unificare temporală a celor doi. Eu nu-l conștientizez ca durată pe celălalt decât atunci când mă despart de el, prin lipsa lui. Dorul este o Întoarcere dureroasă la timpul când eram Împreună cu celălalt, care acum Îmi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin mângâierile și contactul copilului cu corpul matern. Omul Își descoperă propriul lui corp și, prin aceasta, Își revelează propria sa ființă prin Întâlnirea și atingerea corporală reciprocă cu celălalt. Orice atingere corporală Între două persoane este un act de reciprocitate: „a-fi-pentru-celălalt” și „celălalt-a-fi-pentru-tine”. Dar Întâlnirea și atingerea corporală dintre mine și celălalt nu este numai dorință reciprocă. Ea se mai poate produce și În alte situații, de exemplu: - În cursul tratamentului medical, În special În chirurgie; - În cursul procesului de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]