9,545 matches
-
metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul acestui volum Al. Florin Țene. Calitățile Domniei sale de sociolog se derulează în mod fructuos atunci când prezintă lumea de burghezi, viticultori, avocați și negustori cu
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
eu vorbesc despre bunăstare, despre Dunăre, despre ieșirea la Mare, despre Deltă, despre minunatele lacuri așezate ca într-un șirag pe malul Brațului Chilia, despre diferitele etnii trăind în armonie. Am pomenit de bunăstare. Chiar era. Oameni gospodari, pământ al recoltelor bogate, gospodării pline de animale și păsări, familii mari asociate prin rudenie lucrând pământul împreună, dar bucurându-se de autonomie deplină față de capul familiei. Dar toate acestea le judec, cu vârsta pe care o am acum, iar despre copilăria și
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
toate știutorul și făcătorul, cu cai de rasă cumpărați de la nemții din Șaba sau Leipzig, coloniști și ei, ademeniți de Alexandru I, ca și noi, moldovenii de dincoace de Prut, să pleci cu harabaua alungită ca să cuprindă mai mult din recolta cosită, cu doi cai sănătoși la tracțiune și unul de rezervă, în spatele căruței, cu mine la hățuri, pregătit mereu să-mi fie îndeplinite toate mofturile, să mai ai și statut de școlit la oraș, înconjurat de dragostea verilor mândri de
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
de prost ce sunt ? Urma proba de oral. Alexandru selectase biletul și se așeză în bancă. Colegul său care avea numai zece tocmai răspundea. Era venit dintr un sat de lângă Galați. Părinții săi primiseră pământ și scoteau bani buni din recolte. Tânărul se chinuia să vorbească, dar nu putea decât să scoată din gâtlej niște sunete indescifrabile. Atunci Alexandru a înțeles tot. „Deci acesta este studentul eminent, elogiat de toți!” „Trebuie să gândesc pozitiv, că aceasta reprezintă o victorie, în epoca
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
te îmbraci cu o haină nouă, îmbrăcămintea nouă , la fel ca și apa , are un rol purificator. - În ziua de Paști nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă și te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. - Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă și aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări. - În dimineața Paștelui e bine să privești prima dată într-
Tradiţii şi obiceiuri de Paşti culese din diferite zone ale ţării [Corola-blog/BlogPost/92412_a_93704]
-
pe seama lui Caragiale: „Pe câmpul vast al publicisticii române, pe care crește atâta spanac, des și abundent, a apărut, în sfârșit, zilele acestea, și un copac și e așa de mândru și așa de puternic, că mii și mii de recolte de buruieni se vor perinda, și el va sta, tot mereu, în picioare, tot mai sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase și făcând, din ce în ce mai mult, fala limbii noastre românești - un volum de «Balade
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
malefice, destul de active în ajunul praznicului. În ajunul sărbătorii,oamenii priveghează În multe zone rurale, în ajunul sărbătorii, oamenii priveghează toată noaptea; priveghiul creștin se împlinește pentru ca oamenii să rămână vioi și sănătoși tot anul. Ritualul cu grâu, pentru o recoltă bogată De asemenea, în ajunul sărbătorii Marelui Mucenic, vitele sunt duse de gospodari în holdele de grâu; când acestea se întorc acasă, gospodarii iau o mână de grâu, iar boabele se păstrează și se amestecă în grâul care va fi
Sâmbătă, praznicul Sfântului Gheorghe. Tradiții pentru noroc și sănătate – De ce e bine să ne cântărim în această zi [Corola-blog/BlogPost/92824_a_94116]
-
Zrenianin. El, măcelar de profesie, putea să lucreze oriunde, pentru că această meserie este căutată, dar a hotărât să se dedice celei mai mari pasiuni - agricultura. Mihael ne spune că agricultura este pasiune, nu doar o muncă istovitoare, unde roadele și recolta bună depind uneori și de viciile naturii. Pe vremuri când lucra la un magazin alimentar, după un orar încărcat urca pe tractor și ore de-a rândul își cultiva pământul moștenit din străbuni, fără să simte vreun semn de ostenire
FAMILIA UNGUR – A LU’ PITĂ MOALE DIN IANCAID: O familie cu sufletul deschis [Corola-blog/BlogPost/93368_a_94660]
-
un an prea generos, gerul din iarnă trecută, grindină și mai ales suită de ploi au afectat producția de struguri în multe regiuni din țară dar și din Europa. Cu această ocazie am constatat că la noi. la români, aprecierea recoltei se face cu mult înainte de terminarea culesului, de regulă în cifre exagerate, anul acesta cu 35% mai mult decât anul trecut. Să dea Dumnezeu dar eu nu prea cred. Francezii au o vorbă din bătrâni, legată de recolta: “nu poți
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
români, aprecierea recoltei se face cu mult înainte de terminarea culesului, de regulă în cifre exagerate, anul acesta cu 35% mai mult decât anul trecut. Să dea Dumnezeu dar eu nu prea cred. Francezii au o vorbă din bătrâni, legată de recolta: “nu poți știi cât ai produs decât atunci când strugurii au intrat în cisterna”. Și uite așa ,cu bucurii, cu necazuri ne apropriem de sărbătoarea vinului nou “Floare de Toamnă” eveniment de mare importanță în tradiția românească, originea lui se pierde
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
în toată țara, unii aflându-se peste hotare. Se făcuse ora șapte și Ștefan încă nu a adus în discuție trandafirii lui Anton. Ștefan nu dorea să trădeze scopul vizitei. Anton discută prea puțin despre activitatea sa. Aminti ceva de recolta de orz, a fost slabă în acel an și cam atât. Despre trandafiri nimic. Ștefan simți că este timpul să se retragă: — Cred că este timpul de plecare. Se ridică de la masa unde servi un pahar de vin și bău
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383260_a_384589]
-
povestească pe la casele lor despre virtuțile noastre civice. Dante se uită Încă o dată pe hartă. Era pe cale să Întrebe ceva când celălalt i-o luă Înainte. — A fost studiat de un artist de seamă, ca să poată găzdui cum se cuvine recoltele cetățenilor. Proiectul a fost reluat după al romanilor. Împărații lor s-au Îngrijit mereu să nu se piardă nimic. Iar noi, florentinii, acum vom face același lucru. Poetul rămăsese cu ochii asupra planului. Desigur, galeria de acces era perfect recognoscibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
lui Noel Corbu „Cheia e Alexandru cel Mare”) este Întru totul corectă și doi - nu am găsit nici un indiciu, fie și oricât de vag, privitor la parolă. Așadar, o incertitudine - descifrarea -, dublată de o necunoscută totală - parola -, asta-i toată recolta. Să nu spui că e totuși mai mult decât nimic, că m-arunc pe fereastră. - Ai omis ceva... - Nu cred. Sau, În orice caz, nu ceva important... - Rămâne de văzut. Ai spus că orice număr de cont are șaisprezece semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de fapt am pornit, nu toți călătorii ajung acolo. Se sculară în picioare. — Să ne scrieți - spuse emoționată doamna Potoțki. — într-un răgaz oarecare, cu siguranță o vom face - răspunse Metodiu. — Să aveți grijă de hoții de drumul mare. Cu recolta slabă de anul acesta, s-au înmulțit peste măsură - zise pan Bijinski. — Să vă-mbrăcați gros până treceți Polonia, să nu răciți - adăugă Malgorzata. — Să fiți atenți cu cine vorbiți despre recoltă - zise Zbignew. Și îi mai sfatuiră în privința unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aveți grijă de hoții de drumul mare. Cu recolta slabă de anul acesta, s-au înmulțit peste măsură - zise pan Bijinski. — Să vă-mbrăcați gros până treceți Polonia, să nu răciți - adăugă Malgorzata. — Să fiți atenți cu cine vorbiți despre recoltă - zise Zbignew. Și îi mai sfatuiră în privința unor lucruri mai de amănunt, apoi gazdele îi conduseră pe cei doi călugări la drumul mare, la o bifurcație, unde se afla un fel de indicator primitiv cu două scânduri, cum mai există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Fetițele, găinile, caprele - ființe care fac deliciul copilăriei - îl ocoleau de departe. Dacă nimerea întâmplător într-un lan de cânepă, zeci, sute de vrăbii, de sticleți zurbagii se ridicau lărmuind și a doua oară nu se mai dădeau pe-acolo. Recoltele boierului crescură. Când urâțelul împlini nouă ani, fu adus un dascăl grecesc chior. închizându-și des singurul ochi teafăr și ferindu-se să-și privească prea mult elevul, acesta îl învăță rapid elina, latina, geometria, nițică filozofie și arta conducerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
numai un copil poate s-o facă, dar apoi descoperi în grădina înconjurată de garduri înalte unde era lăsat să se joace, că dacă pui răsadul de usturoi în desime dublă și-l plivești de mai multe ori, scoți o recoltă îndoită cu condiția ca pe locul acela să fi fost înainte morcovi. La paisprezece ani asistă impasibil la ivirea semnelor bărbătești pe trupul său deșirat, știind prea bine că nu cu ele va răzbi în viață. Și pe când primele fire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
e cu totul altă poveste devenită realitate - ciripit de păsărele - zumzet de vesele albine, pomi în floare și flori zâmbitoare de toate culorile și miresmele. Primăvara a dat iar tonul la viață. Oamenii au început muncile agricole pentru a pregăti recoltele bogate din toamnă. Păsărelele s au apucat și ele de muncă și își fac cuiburi noi, frumoase și încăpătoare. Magia primăverii se simte peste tot... câtă iubire, câtă frumusețe este pretutindeni! Toată natura, toate viețuitoarele se bucură de magia primăverii
Parfum şi culoare în suflet de floare. In: ANTOLOGIE:poezie by Talida Boboc () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_659]
-
meargă la birtul din colț, domnișoara se cocoța pe pervazul ferestrei și, ca un făcut, fusta i se agăța Într-un cîrlig. Ieșeau la iveală două picioare lungi și albe ca două fire de praz atîrnate deasupra tarabei la Ziua Recoltei. Glasul roților de tren, bidinelele chivuțelor spoind kilometri pătrați de paiantă și cercelul de argint sclipind În urechea tuciurie a găzarului. Capoate de zenana În jurul ceștilor de cafea, capoate de zenana la porii, capoate de zenana făcînd pasiențe, capoate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
-mă în arta de a face să apară realitatea prin simplul fapt de a trage cu subtilitate linii într-un spațiu vid. Mâinile mele povestesc mereu lucruri diferite. Mâna dreaptă povestește despre tot ce se întâmplă omului exterior: despre război, recoltă, pomi și fructe, despre binecuvântare și creștere, dar și despre mlaștini, spini, ciulini și urzici, despre o altă grădină plină de blesteme și distrugere. Mâna dreaptă trimite vibrații, valuri de energii, ea e gentilă, spune: bună ziua!, hei și la revedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
torenți distrugători ce produc mari pierderi de sol, ajungând până la 98%. Datorită ploilor torențiale se întâlnesc forme caracteristice eroziunii lineare, de la cele incipiente, până la cele mai avansate. Pe terenurile cultivate, micile eroziuni se lărgesc din ce în ce mai mult,datorită ploilor torențiale, distrugând recoltele. Pe versanții înțeleniți apar forme simple de eroziuni, cu profil transversal îngust, cu maluri abrupte, iar în straturile mai nisipoase, cu intercalații marnoase sau gresiere, ravenele capătă forme curioase, cu îngustări și lărgiri succesive, cu praguri, marnite de fund și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în iulie. în cealaltă jumătate a anului, radiația solară scade continuu, ajungând în decembrie la 3Kcal/cm2/lună. în perioada aprilie-septembrie durata strălucirii soarelui în coline înseamnă 1.500 ore, asigurând posibilitatea cultivării mai multor soiuri de plante, precum și coacerea recoltelor. Tot în această perioadă, se pot lua măsuri pentru obținerea apei calde necesară în gospodăriile individuale și în fermele zootehnice din energia solară. în ce privește precipitațiile, acestea sunt destul de reduse, media anual variind între 450-650 mm, sub formă de ploi vara
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mai fost refăcut, moara n-a mai mers, iar pământul de sub iaz a fost ocupat abuziv de către unii locuitori. Același cronicar harnic și inspirat ne informează că în același an 1888, a fost o var ploioasă, producând pagube în recolte. După secere, grâul era făcut snopi și pus în mici clăi, numite „jumătăți”; fiind pătruns de apă, trebuia desfăcut și uscat, dar nu apuca să se mai usuce că a doua zi ploua iar. Pagubele au fost așa de mari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de apă, păsări de apă, reptile de apă și ihtiofauna), care populeaz pădurile, huciurile, imașurile, culturile de cereale, plantațiile, bălțile și iazurile. Din păcate nu putem pune la un loc fruntaș căpriorul, cerbul, în schimb vorbim de rozătoarele care distrug recoltele: șoarecele și șobolanul de casă, care produc pagube în gospodărie, sunt dăunători sănătății oamenilor și animalelor. De asemenea, dăunătoare este cârtița (cățelul pământului) care distruge grădinile, sap galerii și scoate mușuroaie. Pagube provoacă în livezi iepurele de câmp, în păsările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
niciun fel de date, nici arheologice, nici documentare, că Dobreana ar fi fost locuită înainte de secolul al XVIII-lea. La inițiativa proprietarilor, boierii Rosetti, s-a organizat, la locul numit ipotul lui Olaru un punct administrativ pentru strângerea și depozitarea recoltei, constând din magazii, grajduri și saivane, coșare, ateliere, precum și locuințe 63 pentru slujitori. Moșia Dobreana, ca parte a moșiei Filipeni, a fost pierdută de proprietarul Rosetti la un joc de cărți, fiind câștigată de frații Sterian, care au păstrat punctul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]