962 matches
-
din ultimul se conservă (se "repetă") încă anumite segmente, în absența cărora însăși operația de reconfigurare ar fi lipsită de noimă. Pe de altă parte, înțelegerea textemului derivat e condiționată în continuare de cunoașterea segmentului "originar", care a fost supus reconfigurării. Or, prin aceste caracteristici, textemele diatropice rămân unități ale "discursului repetat". 4.3.2. În al doilea rând, e de remarcat că textemele diatropice se pot construi atât pe baza textemelor diasketice, cât și pe baza textemelor diasemice. Un bun
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diasketic sau unul diasemic, textemele diatropice suportă anumite modificări datorate faptului că asupra lor se aplică o operație de determinare textual-discursivă. Cu toate acestea, determinarea (ce caracterizează orice categorie de texteme inserate într-un text anume) nu presupune cu necesitate reconfigurarea textemelor (altfel, ar trebui să acceptăm că toate textemele sunt, prin chiar natura lor, diatropice). De aceea, ar trebui să găsim o modalitate de a distinge reconfigurarea de simpla determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
orice categorie de texteme inserate într-un text anume) nu presupune cu necesitate reconfigurarea textemelor (altfel, ar trebui să acceptăm că toate textemele sunt, prin chiar natura lor, diatropice). De aceea, ar trebui să găsim o modalitate de a distinge reconfigurarea de simpla determinare. În acest sens, e instructiv să analizăm trei exemple: (a) Elevul Ionescu nu mai chiulește de la ora de matematică, dar nici nu s-a apucat de învățat. Lupu-și schimbă părul, dar năravul ba. (b) Elevul Ionescu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s-ar traduce acum prin "omul rău/vicios își schimbă comportamentul/obiceiurile doar pentru a-i înșela și mai mult pe ceilalți"). Prin urmare, în exemplul (c) nu mai avem de-a face cu o simplă determinare, ci cu o reconfigurare substanțială a textemului inițial. Și, chiar dacă în practică nu e întotdeauna ușor să distingem reconfigurarea de determinare, putem stabili încă de pe acum un principiu util pentru a departaja cele două tipuri de operații. Potrivit lui Coșeriu, "corespund domeniului "determinării" toate acele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-i înșela și mai mult pe ceilalți"). Prin urmare, în exemplul (c) nu mai avem de-a face cu o simplă determinare, ci cu o reconfigurare substanțială a textemului inițial. Și, chiar dacă în practică nu e întotdeauna ușor să distingem reconfigurarea de determinare, putem stabili încă de pe acum un principiu util pentru a departaja cele două tipuri de operații. Potrivit lui Coșeriu, "corespund domeniului "determinării" toate acele operații care, în limbaj ca activitate, se execută pentru a spune ceva despre ceva prin intermediul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
secvența diatropică vizează atât sensul literal al textemului (pielea de oaie), cât și sensul său "literal" (faptul că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima acțiune "blochează" orice sens figurat al elementelor asupra cărora se exercită, cealaltă le permite să-și manifeste în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se poate manifesta și sub forma unei ocurențe parțiale, unde partea prezentă evocă prin simpla ei apariție partea "absentă"); pe de altă parte, eficiența testului comutării e de multe ori anulată atunci când avem de-a face cu reîncadrarea și/sau reconfigurarea discursivă a textemelor. b) Principiul opoziției e înlocuit, în cazul semanticii configurative, de principiul asocierii. Spre deosebire de lexeme, în cazul elementelor "discursului repetat" definitoriu nu e neapărat modul în care ele se diferențiază de, ci modul în care ele se aseamănă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care un textem diasemic este importat într-un text "nou", fără ca acest proces să-i altereze configurația semantică. Dacă, însă, această configurație suportă modificări, atunci operația aferentă poate fi calificată, ca și în cazul transformării celorlalte tipuri de texteme, drept reconfigurare. Prin urmare, ne vom organiza investigația în funcție de această opoziție de bază (reîncadrare vs. reconfigurare 386), urmând ca, în cazul fiecărui tip de transformări, să reliefăm subtipurile corespunzătoare și, totodată, să evidențiem procedeele "expresive" asociate tipurilor respective (cu mențiunea că procedeele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
-i altereze configurația semantică. Dacă, însă, această configurație suportă modificări, atunci operația aferentă poate fi calificată, ca și în cazul transformării celorlalte tipuri de texteme, drept reconfigurare. Prin urmare, ne vom organiza investigația în funcție de această opoziție de bază (reîncadrare vs. reconfigurare 386), urmând ca, în cazul fiecărui tip de transformări, să reliefăm subtipurile corespunzătoare și, totodată, să evidențiem procedeele "expresive" asociate tipurilor respective (cu mențiunea că procedeele în cauză doar semnalează, nu realizează ele însele creația de sens). 2. Reîncadrarea textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discurs coreferent. Am numit-o "forte" pentru că, în acest caz, legătura dintre cele două unități (textemul și coreferentul) e marcată clar, prin "fuziunea" sintactică a planurilor enunțului. Pentru ca o reîncadrare "forte" să rămână o reîncadrare și să nu producă o reconfigurare fundamentală a textemului însuși, condiția este ca operația să nu afecteze nucleul unității textemice, care se compune, de obicei, din verbe, nume predicative și determinanți obiectuali (obiect direct, obiect indirect etc.). În schimb, elemente substituibile în cazul unei reîncadrări "forte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o zonă ce fost-a și-a noastră o vreme. Acolo, văzând hotelurile construite de nemți, Daniel Pișcu înțelege în fine ce căuta neamțul în Bulgaria." (Horia Gârbea, 23.03.2010, http://horiagarbea.blogspot.com/2010/ 03/ carti-noi-daniel-piscu-putina.html) 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual 3.1. După cum se poate observa în exemplele de mai sus, reîncadrarea este o operație ce conduce la redimensionarea sensurilor textemelor ca urmare a interacțiunii cu sensurile coreferenților. În toate cazurile discutate, textemele suportă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fără ca acest proces să antreneze, totuși, alterarea sensului lor de bază. Există, însă, și situații în care chiar acest sens de bază e supus anumitor deformări. În asemenea cazuri, nu mai putem vorbi despre o simplă reîncadrare, ci despre o reconfigurare a textemelor. Reconfigurarea se manifestă, de obicei, sub forma unor transformări care afectează însuși nucleul textemului (verbul, numele predicativ și/sau complementele necircumstanțiale), ceea ce face ca procedeele respective să poată fi clasificate pe bază gramaticală. Totuși, dat fiind specificul abordării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să antreneze, totuși, alterarea sensului lor de bază. Există, însă, și situații în care chiar acest sens de bază e supus anumitor deformări. În asemenea cazuri, nu mai putem vorbi despre o simplă reîncadrare, ci despre o reconfigurare a textemelor. Reconfigurarea se manifestă, de obicei, sub forma unor transformări care afectează însuși nucleul textemului (verbul, numele predicativ și/sau complementele necircumstanțiale), ceea ce face ca procedeele respective să poată fi clasificate pe bază gramaticală. Totuși, dat fiind specificul abordării integraliste, ne întrebăm
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și în cazul analizei textemice 391. 3.3. Astfel, modificarea reprezintă un tip de transformare prin intermediul căreia textemelor li se schimbă sensurile într-un mod gradual, fără a li se atribui funcții textuale noi. Mai exact, modificarea implică doar o reconfigurare calitativă, nu și una funcțională. Un exemplu caracteristic din acest punct de vedere este modificarea textemului caragialian Amice... ești idiot!, brevetat de către Domnul din schița Căldură mare. În discursul public actual, textemul respectiv cunoaște variații precum următoarele: "Amice, ești depășit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pot decât să-mi doresc să se revizuiască, și deci să se schimbe ceva..." (userul "Andra", 30.10.2009, http://www.informatiiprofesionale.ro/formare/managementul-participativ/comment-page-1/). 3.4.3. Exemplele anterioare ne permit să remarcăm nu doar vastul repertoriu de reconfigurări semantico-funcționale pe care îl angrenează dezvoltarea textemelor, dar și faptul că procedeul respectiv presupune uneori atribuirea concomitentă a mai multor funcții textuale. În principiu, acest caracter plurifuncțional nu reprezintă o condiție a dezvoltării, deoarece funcțiile nu depind una de cealaltă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
știi tu ca un om mare"), precum și numeroase segmente coreferențiale. 4. Creația de sens în discursul "informativ" 4.1. Pe baza cazurilor analizate, putem conchide că, în textele "informative", creativitatea textemelor se reliefează prin două tipuri de operații: reîncadrarea și reconfigurarea. Topicalizarea reprezintă, după cum am putut vedea, un caz-limită, pe care Coșeriu nu-l recunoaște ca "discurs repetat"395, dar care pune și el în lumină faptul că, în domeniul discursiv-textual, creativitatea nu rezultă din caracterul "deviant" al expresiilor lingvistice. 4
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fatalmente modificarea, iar compunerea poate profita, după cum o arată fenomenul pastișei, de aportul tuturor celorlalte operații. 4.3. Cu toate că tind să se așeze într-o gradație structurală ("de la simplu la complex"), cele două tipuri de (macro)operații - i.e., reîncadrarea și reconfigurarea - par să se caracterizeze, totodată, printr-un antagonism funcțional: mișcarea de reîncadrare este atrasă de textemul (și de contextul discursiv) primar printr-o forță centripetă, evidențiată de faptul că majoritatea coreferenților textemului sunt fie termeni aparținând aceluiași câmp semantic, fie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reîncadrare este atrasă de textemul (și de contextul discursiv) primar printr-o forță centripetă, evidențiată de faptul că majoritatea coreferenților textemului sunt fie termeni aparținând aceluiași câmp semantic, fie nume proprii (v. exemplele din 2.3.-2.5.); în schimb, reconfigurarea este guvernată de o forță centrifugă, care o îndepărtează progresiv de (con)textul primar al operei, după cum o arată transformările semantice și funcționale analizate în 3.3.-3.5. 4.4. Observația anterioară nu trebuie să ne conducă, totuși, la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de o forță centrifugă, care o îndepărtează progresiv de (con)textul primar al operei, după cum o arată transformările semantice și funcționale analizate în 3.3.-3.5. 4.4. Observația anterioară nu trebuie să ne conducă, totuși, la concluzia că reconfigurarea ar fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
trebuie să ne conducă, totuși, la concluzia că reconfigurarea ar fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic inferioară reconfigurării, dat fiind că apropierea sa față de (con)textul originar al unei opere
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic inferioară reconfigurării, dat fiind că apropierea sa față de (con)textul originar al unei opere prezintă avantajul de a putea contracta un număr mai mare de relații semnice cu elementele discursului în cauză. Tocmai de aceea, amploarea și complexitatea creativității în/prin limbaj
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
capitolul XIII, p. 111). Inspirate din viziunea Ecclesiastului, ambele reflecții tind să accentueze distanța ireductibilă ce separă numenalul de fenomenal. 2.4.3.2. Acestor texteme titulare li se adaugă o serie de texteme-pereche, în cadrul cărora textemul secund reprezintă o reconfigurare polemică a textemului prim, indiferent de sursa acestuia. Din această categorie fac parte replici precum: [23] "[Platon:] -Lumea uită ades că tot ce-i pământesc și omenesc se ofilește. [Maria:] -Prea sfințite părinte, [...] toate cele pământești și omenești ar trebui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor texteme diasemice (textemele provenite din opera lui I.L. Caragiale) într-un discurs de tip "informativ" (discursul public românesc actual). Am putut constata astfel că, în ciuda caracterului lor convențional ("repetat"), textemele fac posibilă, prin intermediul unor operații de reîncadrare și de reconfigurare, creația de sens; în cazul lor, această dimensiune creatoare se materializează prin schimbarea funcțiilor textuale și/sau semnice originare, ca și prin contractarea de funcții noi. 6. În sfârșit, am completat abordarea noastră propriu-zis lingvistică (elocuțională, "idiomatică" și textuală) cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. 384 Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană. 385 Eugeniu Coșeriu, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 174. 386 Desigur că, sub raport semantic, reconfigurarea implică și o reîncadrare, astfel încât diferența dintre cele două operații e mai degrabă una de ordin gradual decât esențial. Totuși, am ales să păstrăm aceste două concepte dintr-un considerent pe care îl vom explicita spre sfârșitul analizei noastre. 387
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
istoric cred că putem accepta utilizarea termenului de elite intelectuale, mai ales pentru spațiul interbelic, unde acest concept apare mai clar definit la nivelul practicii sale culturale. Idealul meritocrației pe care se fundează elita (competentă și autorecrutată) este esențial în reconfigurarea traseului său intelectual, îndeosebi când se repun în discuție regulile tradiționale de reproducere a categoriei conducătoare 4. Această expresie clasă sau categorie conducătoare se formează pornind de la elitele diferitelor categorii sociale, având mereu la bază o ierarhie care permite schimbarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]