4,978 matches
-
genetice, s-a evidențiat faptul că, la majoritatea persoanelor dependente de alcool și la cel puțin jumătate din dependenții de cocaină, există un receptor dopaminergic anormal (D2) (Lawford et al., 1997). Conform uneia dintre cele mai populare teorii, efectul consumului recurent de substanțe psihoactive mimează efectul neurotransmițătorilor naturali și, prin urmare, pe aceștia corpul îi produce în cantități mai mici (Goldstein, 1994). De exemplu, efectul relaxator al alcoolului simulează efectul de reducere a anxietății produs de neurotransmițătorul GABA (acid gama-aminobutiric). Consumul
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
precum și exercițiile dao-yin foarte lente, controlate. Peng Tzu este așadar considerat a fi strămoșul practicii qi gong ca metodă de atingere a longevității. În această perioadă, China era o societate complet agrară și, de aceea, acorda foarte multă atenție ritmurilor recurente ale naturii și fenomenelor cosmice ciclice. Șamanii, care erau primii „vraci”, se ocupau de sănătatea membrilor triburilor și un mod de a-și îndeplini această datorie consta în încercarea de a armoniza treburile lumești cu modelele eterne ale naturii (Pământului
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
emoționale și tulburările afective; -tulburări organice induse de stresul emoțional. Afecțiuni psihosomatice în sens restrâns (tulburări somatopsihice - psihosomatice) cu următoarele caracteristici: -debut la orice vârstă (mai întâlnite la sfârșitul adolescenței); -o dată precipitate, cursul lor poate fi cronic, simplu sau recurent; -stresul mintal este un factor determinant; în cele mai multe cazuri există tulburări psihodinamice specifice corespunzând tulburărilor organice specifice; există trăsături psihologice izbitor de constante. Afecțiuni somatopsihice: - reacții psihice la tulburări somatice. CAPITOLUL III COMPORTAMENTUL VERBAL ȘI NON-VERBAL În comunicarea interpersonală medic-pacient
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
diferite. Un fenomen specific romanelor la persoana întîi din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, precum și celor auctoriale este alternanța constantă a pasajelor în care predomină relatarea și a celor care constau în prezentare scenică și dialog. Limitarea recurentă a perspectivei eului narator la punctul de vedere al orizontului perceptiv al eului care trăiește este o trăsătură specifică situației narative la persoana întîi. Trecerea este aproape întotdeauna gradată și astfel de regulă nu e vizibilă pentru cititor. Și totuși
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
moduri narative", și anume "dialogul", "relatarea", "descrierea" și "comentariul"185. În operele diferiților autori de nuvele americani, el identifică o serie de preferințe distincte pentru o anumită secvență în care aceste forme de bază apar și se repetă. Asemenea modele recurente pot de asemenea să fie considerate tipare, îndeosebi dacă alcătuirea lor este puternic stereotipizată. Bonheim recunoaște dificultatea întîmpinată în confruntarea cu "tăierea modului", după cum numește el însuși această metodă pe un ton ușor ironic. Marea îmbinare de moduri din majoritatea
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Pasajele care prezintă o viziune din interior, gîndurile și emoțiile personajelor în stil indirect liber, pot apărea într-un cadru al situației narative auctoriale. Apariția extinsă a acestui fel de pasaje poate conduce temporar la apariția unei perspective interne. Reflecțiile recurente ale eroinei din romanul Emma al lui Jane Austen ilustrează acest fenomen. Retragerea naratorului auctorial și creșterea simultană a dimensiunilor scenelor dialogate și a pasajelor cu prezentare scenică în care punctul de vedere pare să fie localizat în centrul întîmplărilor
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
dezvăluie natura omniscientă alternează cu cele în care acesta se preface că are doar o cunoaștere parțială asupra întîmplărilor narate. Această alternanță a gradului de cunoaștere este în general însoțită de o alternanță paralelă a perspectivelor internă și externă. Tiparele recurente ale unei asemenea alternanțe într-o povestire destul de lungă sau într-un roman pot fi destul de semnificative în sensul implicațiilor ideologice. Totuși, un studiu complet al acestor relații încă nu a fost realizat. Füger a prezentat recent o contribuție la
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a ceea ce se spune mi se pare că aici intervine dificultatea. A dezvinovăți tehnica de prăbușirile și efectele sale perverse e una, declararea "inocenței" sale e alta. Sociologii și istoricii s-au străduit în van să replice delirului tehnocratic mereu recurent faptul că tehnica nu există ca realitate totalitară și substanțială, că ea nu se poate transforma în propriul nostru duh malefic, subiect manipulator și impersonal, nici în barcă de salvare ca sistem de semnificații independent de oamenii care-l produc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spre libertate: inexorabilă și radioasă emergență ce străpunge corsetele întunecate ale servituții. Legendă atrăgătoare, dar sumară. Istoria îndelungată a instituțiilor de cenzură, pe care o vom lua aici în discuție începînd cu epoca tipografiei, prezintă un anumit număr de mecanisme recurente, în rîndul cărora nu domnesc intențiile, fie ele bune sau rele. RELAȚIA INVERSĂ Totul se întîmplă ca și cînd ar fi avut loc un joc fără miză, ieri, între librar și Principe, iar astăzi, între ziarist și ministru. Cu cît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
civilă și mondială, orice zgomot de bocanci la periferii, orice început de operațiuni militare readuc ziariștii, radiourile și televiziunile, private ori publice, nu contează, în linia de ochire a autorităților guvernamentale, care încep prin a invita la autocenzurarea comunicării. Reflex recurent, ca și protestele ziariștilor, care uită precedentele și această constantă transpolitică, deși rar formulată, după care, în caz de pericol, drepturile cetății prevalează asupra drepturilor omului (după cum o regulă de drept constituțional prevalează asupra unei legi sau a unui decret
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ne îndreptăm pentru că ne sporește puterea de a acționa, adică apropierea de Bucurie. Dăunătorul duce la tristețe, la gândul morții, la culpabilitate. Nu ajută la nimic să regretăm ceea ce a avut loc. La fel, a face din moarte un subiect recurent. Mai bine medităm asupra vieții. Nu există nici Paradis, nici Infern sau Purgatoriu, nu există viața după moarte și nici o lume de apoi. Ce libertate avem dacă totul se întâmplă în conformitate cu ordinea naturală? Trupul poate multe. Trupul este sufletul, sufletul
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
aspectele menționate, se poate medita la avantajele pe care le creează, dar și la neajunsurile derivate. 4. Retroacțiuni ale comunicării didacticetc "4. Retroacțiuni ale comunic\rii didactice" Prin caracteristica sa de instrumentalitate, comunicarea didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
scrisă cu 21 de ani mai târziu este o versiune formală, mult mai complexă. Din Biblioteca Universității Cambridge. Reprodusă de Gruber (1974/1981, p. 143). Aspectul 4: Stiluri de gândire Din cadrul dezbaterii procesului creativ transpare un set consistent de întrebări recurente referitoare la stilul de gândire al creatorului. Sunt toate tipurile de gândire creativă vizuale? Unde se încadrează compozițiile muzicale? Wordsworth putea cu adevărat gândi în rimă pentametrică iambică? Matematicienii gândesc în ecuații? Dacă procesul de gândire este un proces inconștient
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Persoanele creative se pot simți marginale: ele deschid noi drumuri, făuresc o nouă viziune care, pe măsură ce opera lor avansează, este din ce în ce mai mult în contradicție cu contemporanii și autoritățile. A fost cazul lui Galilei, Locke și Descartes. Persecuția reprezintă o trăsătură recurentă a istoriei gândirii creative. Există însă și creatori ale căror contribuții au fost prezentate în public, fiind acceptate fără mari eforturi - Poincaré, Henry Moore, Edison și Picasso printre mulți alții. Poziția individuală într-o perioadă socioistorică depinde de natura operei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a creat din acest model un program de calculator, în care se introduce o secvență de acorduri și rezultă o serie de note improvizată. O problemă care apare ca reacție la analiza improvizației făcută de Johnson-Laird se referă la formulele recurente care apar chiar și în solourile celor mai mari improvizatori. Modelul lui Johnson-Laird se pare că nu produce astfel de tipare, deoarece nu funcționează decât pe baze euristice. De asemenea, legată de precedenta, este și problema stilului improvizației. Cu alte
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prerogativele mai importante impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități sănătoase a viitorului, mai degrabă decât sentimentul unei identități colective a prezentului, Împărtășit de indivizi liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă printre cercurile conservatoare din România, după 1918. Istoricul român Zigu Ornea a identificat o linie de gândire comună printre intelectualii care aveau legături directe cu extrema dreaptă - printre alții, Nichifor Crainic, Nae Ionescu și Mihail Manoilescu 82. În același timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie izolați și Împiedicați să Își manifeste natura patologică În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al XIX-lea, într-o formă sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului XX aduc o perspectivă complet diferită. Tendința spre oligarhizare Pentru teoreticienii elitelor, în istoria omenirii, există unele constante ce reapar în fiecare epocă sub noi forme. Tendințele recurente pe care ei le-au pus în evidență par să le fi justificat recursul la noțiunea de lege. În zilele noastre, sociologii, conștienți de imposibilitatea de a formula legi cu validitate universală comparabile cu cele din științele naturii, renunță la
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mod necesar și cei mai în măsură să le pună în practică. Când ritmul de înlocuire a elitelor este diferit în sectoare diverse (cum ar fi, de exemplu, puterea executivă și cea legislativă), acest fapt constituie o sursă de tensiuni recurente în sânul unui sistem sociopolitic dat. În sfârșit, trebuie să specificăm faptul că, cu cât ritmul de înlocuire a elitelor politice este mai rapid, cu atât este mai mare numărul persoanelor ce au posibilitatea să acceadă la posturi de responsabilitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
adevărate isterii care pare să marcheze epoca. Desigur, un filosof demn de acest nume își creează propriul vocabular, supune limba obișnuită unor distorsiuni și unor tracțiuni din care ia naștere o limbă a sa, o muzică distinctă prin câteva acorduri recurente - cuvinte, concepte, turnuri, ticuri de limbaj, perioade ale frazei, ritmuri etc. Originalitatea unei gândiri trece de altfel prin sita unor termeni particulari, după apariția cărora recunoaștem viziunea despre lume proprie gânditorului în chestiune. Uneori, crearea de noi concepte necesită un
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sa; Montaigne asistând la o lecție în cursul căreia profesoara particulară explică LĂonorei folosirea corectă a cuvântului „fouteau” îfag, Fagus silvatica); Montaigne declarând că nu și-a lovit niciodată copilul... - femeile din castel nu există în Eseuri, în vreme ce tatăl apare recurent, pus întotdeauna în cea mai bună lumină. în afara tăcerilor menționate, această carte majoră conține și câteva minciuni confirmate ca atare. Astfel pretinsa apartenență la nobilime a lui Montaigne. Numeroase pagini ridiculizează gestul pentru onoruri, deșertăciunea apartenenței la un anume neam
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
limitele! Socrate evoluează într-un decor în care celorlalți le revine un rol egal cu cel al unei mese ori al unui scaun. Curios, el poartă straiele dușmanilor lui Platon: sofiștii. Psihologia nu a dat un nume acestui straniu și recurent complex care constă în a reproșa semenului ceea ce refuzi să-ți reproșezi ție însuți. Păcat, pentru că această patologie saturează cotidianul delincvenților relaționali, care sunt numeroși. Platon suferă de acest uimitor simpton, dându-i purtătorului său de cuvânt trăsăturile pe care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și Aristotel eudemonist luptă în două tabere învecinate. Nu chiar prieteni, desigur, dar nicidecum dușmani. Oricum, de aceeași parte a baricadei în fața căreia Platon reprezintă pozițiile antihedoniste... X PRODICOS și „fericirea” -1- Soarta literei „Y”. Filosofia antică utilizează în mod recurent un topos referitor la cele trei genuri de viață: viața teoretică de cercetare dezinteresată, viața dedicată acțiunii politice și viața hrematistică, închinată afacerilor. Toți autorii care recurg la această împărțire tripartită ierarhizează scopurile care comandă alegerea genului de viață. Ce
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
adânc omenești”, pe care le vor fi avut, desigur, în viață, dar care sunt străine de creația lor. Am văzut de ce asemenea sentimente au locul lor în opera unor Cervantes, Sterne sau Dickens. Dar și acolo ele apar în mod recurent, alternând cu comicul, dar fără să-l pătrundă. Ca substanță, coniacul lui Cervantes e însă, cum spuneam, un comic absolut, deci de aceeași esență cu cel molieresc. Nu același lucru se poate spune despre comicul shakespearian, deși are loc într-
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Îl asociem culturii antice și bibliotecilor și care ni se prezintă, fără a fi stingherit și cu un fel de sinceritate care o anunță pe cea a lui Valéry, drept un cititor uituc. Slăbiciunea memoriei este Într-adevăr o temă recurentă a Eseurilor, chiar dacă nu e cea mai celebră. Montaigne se plânge fără Încetare de această problemă și de neplăcerile pe care i le provoacă. Astfel, povestește că nu poate merge să caute o informație În biblioteca sa fără să uite
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]