16,853 matches
-
nedevenit și Urechiă (și, se pare, Nicolae Ionescu, liderul "Fracțiunii libere și independente" din Iași) au declanșat scandalul. Fapt este că în februarie 1863 un substitut de procuror (pus la cale), pe motivul că într-un fragment din Duduca Mămuca redactorul revistei (care era și autor) lașase pasaje licențioase "contra bunelor moravuri", cere că Hașdeu să fie chemat în instanță pentru un interogatoriu, fiind înștiințat de aceasta. Cabala, luminîndu-se, e înștiințat și ministrul Cultelor și Instrucțiunii publice. Hașdeu se înfățișează procurorului
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
impersonal, cum este tribunalul, mă poate reabilită. (La revista Contemporanul publicarea unor născociri stupefiante și denigratoare se practică de altfel în ultima vreme în mod curent.Sub patronajul lui Nicolae Breban, ca director, si cu girul lui Cătălin Târlea, ca redactor-șef, s-a publicat nu demult, ca "zvon", informația potrivit căreia un cunoscut scriitor și-ar fi ucis mama. Iar mama în cauză trăiește!) În revistă Academia Cațavencu (din 25 mai l999), un autor necunoscut (deși ușor de recunoscut), cu
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
de milioane de lei pe lună. În volumul În prezența stăpânilor, subintitulat Treizeci de ani de jurnal secret la "România liberă" (și publicat recent la Ed. Compania), Boris Buzilă pune și el în circulație un zvon: că am ajuns cândva redactor-șef la revista Magazin datorită sprijinului pe care mi l-ar fi dat Emil Bobu (cu lașitatea lui de vechi comunist, Boris Buzilă nici nu îi transcrie numele, ci doar îl sugerează, printr-un chinuit joc de cuvinte: "s-a
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
mi l-ar fi dat Emil Bobu (cu lașitatea lui de vechi comunist, Boris Buzilă nici nu îi transcrie numele, ci doar îl sugerează, printr-un chinuit joc de cuvinte: "s-a bobit așa"). De fapt, n-am fost niciodată redactor-șef, ci redactor-șef adjunct (redactor-șef, atât la România liberă, cât și la Magazin, era Maria Costache). Iar Emil Bobu nu m-a ajutat în nici un fel și nici măcar nu i-am fost prezentat vreodată. La înaltă poziție de
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
fi dat Emil Bobu (cu lașitatea lui de vechi comunist, Boris Buzilă nici nu îi transcrie numele, ci doar îl sugerează, printr-un chinuit joc de cuvinte: "s-a bobit așa"). De fapt, n-am fost niciodată redactor-șef, ci redactor-șef adjunct (redactor-șef, atât la România liberă, cât și la Magazin, era Maria Costache). Iar Emil Bobu nu m-a ajutat în nici un fel și nici măcar nu i-am fost prezentat vreodată. La înaltă poziție de redactor-șef adjunct
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
Bobu (cu lașitatea lui de vechi comunist, Boris Buzilă nici nu îi transcrie numele, ci doar îl sugerează, printr-un chinuit joc de cuvinte: "s-a bobit așa"). De fapt, n-am fost niciodată redactor-șef, ci redactor-șef adjunct (redactor-șef, atât la România liberă, cât și la Magazin, era Maria Costache). Iar Emil Bobu nu m-a ajutat în nici un fel și nici măcar nu i-am fost prezentat vreodată. La înaltă poziție de redactor-șef adjunct al revistei Magazin
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
-șef, ci redactor-șef adjunct (redactor-șef, atât la România liberă, cât și la Magazin, era Maria Costache). Iar Emil Bobu nu m-a ajutat în nici un fel și nici măcar nu i-am fost prezentat vreodată. La înaltă poziție de redactor-șef adjunct al revistei Magazin am ajuns - pot s-o mărturisesc în sfârșit - datorită sprijinului pe care mi l-a dat Mihail Gorbaciov. În revistă Timpul (din 1 iunie l999), într-un articol intitulat Dl Alex. Ștefănescu și Toulouse-Lautrec, Dan
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC nr. 472 pare oarecum afectat de caniculă și poluare. Interesantul interviu luat de Carmen Chihaia lui Nicolae Balotă la Neptun are inadmisibile greșeli de transcriere, mai ales la numele și cuvintele străine, "trase pe Academiei", fără ca redactorul, corectorul și capul limpede să se sesizeze (Heidegger apare scris Heidegher, prestigioasa instituție pariziana capătă grafia L^École Normal Superieure, cineva e profesor agregè etc.) - ceea ce l-o fi necăjit pe eruditul intervievat. Dînsul spune, între altele, că din elită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică la fel cum tonul face muzică. În 1989, anul centenarului morții poetului, dl Teodor Bulza, redactor șef la Drapelul roșu din Timișoara a solicitat celor doi cunoscuți profesori universitari să colaboreze cu scurte articole, fiecare în specialitatea să, consacrate lui Eminescu. De ce Eminescu? este chiar titlul rubricii din ziar a lui E. Todoran. A d-lui
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
și Muzeul "Teohari Georgescu" din Giurgiu (deștepți oameni trebuie să fie la conducerea acestor instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
instituții, căci prin publicațiile lui N. Tone orașul lor devine un centru cultural cu faima). În casetă redacționala a Faclei sînt înscriși Marin Codreanu - director editorial, redactorii șefi Ion Lazu (proza) și Gelu Vlasin (poezie), Vasile Blendea (fotografii), precum și cinci redactori, bănuim, foarte tineri poeți. * În editorialul cam prea patetico-metaforic, după gustul nostru, făclierul șef spune că "deși literatura nu mai e prețuita nici cît o ceapă degerata" (exagerează; vezi aglomerația de la tîrgurile de carte), iar poezia "se dă pe gratis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17838_a_19163]
-
Ruxandra Cesereanu "Ziarul de Cluj" a încheiat nu de multă vreme o amplă anchetă, vizînd întreaga spiritualitate și entitate românească, intitulată "Românul mileniului, românul secolului" (inițiativa anchetei i-a aparținut redactorului-sef adjunct, Mîhnea Măruța). Cum am asistat îndeaproape la acest demers, mi se pare potrivit să desprind cîteva concluzii, cu atît mai mult cu cît anchetă respectivă reflectă mituri, clișee și destule curiozități în mentalitatea oamenilor de cultură de la noi
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
și voievozii) noștri de diamant, ca să folosesc o metaforă de bijutier. Am să dau, în continuare, nu doar primele trei, ci primele opt locuri de la fiecare categorie, așa cum au fost stabilite și calculate de Dorin Petrișor, "truditorul" de serviciu și redactorul care s-a ocupat de facto de anchetă. Astfel, la "Românul mileniului" au fost aleși în ordine descrescătoare: 1. Mihai Eminescu, 2. Ștefan cel Mare, 3. Dimitrie Cantemir, 4. Mihai Viteazul, 5. Constantin Brîncoveanu, 6. Carol I, 7. Ion C.
Mituri, clisee, curiozităti by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17858_a_19183]
-
model îndepărtat sau nedeclarat pe Hemingway considerând că numai viața unui bărbat adevărat, cu amestecul ei de triumf și eșec, de orgoliu și umilință prezintă interes pentru un prozator. Teodor Hossu-Longin (născut la 5 iulie l972 la București, în prezent redactor-șef adjunct la ziarul Ziua) aduce, prin ceea ce scrie, un curent de aer proaspăt în literatura tinerei generații de azi. Chiar și naivitățile sale stilistice, explicabile biografic printr-o prevalența a experienței gazetărești asupra celei literare, au farmec, ca frunzele
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
au împlinit cinci ani de cînd George Constantin nu mai este. De curînd, am urmărit pe postul unu al Televiziunii Naționale, în reluare, o emisiune realizată acum cîțiva ani buni de Mihaela Burda, daca nu mă înșel, pe vremea aceea redactor la Departamentul Teatru. Țin să felicit încă o dată întreaga echipă de realizatori pentru filmul-document-remember. Printre imaginile cu George Constantin în cabina, la repetiții, la o suetă cu Sandu Sticlaru sînt strecurate, desigur, secvențe din rolurile sale importante, să spunem, dar
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
mai recent număr al Jurnalului literar (7-10 din aprilie-mai 1999) reia "cazul Caraion" pe mai multe pagini și sub multe semnături, fiindu-i într-un fel consacrat, după cum arată și fotografia din deschidere. Între altele, în cîteva articole și interviuri, redactorul și unii colaboratori ai Jurnalului se referă și la Dosarul Caraion publicat de noi în România literară (nr. 13-14 din aprilie 1999). Vreau să spun din capul locului că primim cu interes și recunoștință orice document ori interpretare care ar
Adevăr si oportunitate by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17869_a_19194]
-
o comentez, textul acestei memorabile conferințe. Unde editorul nostru greșește profund este faptul că nu inserează, în ediție, nici un text publicat de Istrati în revistă Cruciada Romanismului. Revista această a apărut la 22 noiembrie 1934, sub conducerea lui Mihail Stelescu, redactor fiind, de la început, chiar Alexandru Talex. Era o revistă de dizidenta legionara, unde au apărut cîteva texte anticodreniste semnate de Mihail Stelescu, ceea ce, finalmente, în 1936, avea să-i aducă acestuia asasinarea de către un comando de zece legionari ("decemvirii"), ucigîndu-l
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
Cronicar Noul "Continent" Motivele de descurajare a inițiativelor culturale sînt pentru unii scriitori o provocare la acțiune: de la Suceava ne-a sosit o nouă publicație literară, CONTINENT - revista de dialog cultural Est-Vest, realizată de Constantin Pricop (redactor șef), Constantin Severin și Florian Bratu și editata de Centrul de Studii și Analize Suceava, cu sprijinul S.C. Nord Est Ș.A. - "Monitorul de Suceava". În ciuda formelor variate de relief, înfățișarea "Continentului" e sobra, aproape monotona, cele 120 de pagini fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
Bratu, luînd ca pretext Kakistocratia lui Dorin Tudoran, isi expune propriile cugetări despre prostie, într-un aliaj cam nefericit de prețiozitate și stil "colorat" ce seamănă mai curînd cu o parodie a prostiei (sau poate o fi?). Cronică literară a redactorului șef (el jură în editorial pe spiritul critic) la Jurnalul american al lui Stelian Tănase e preponderent descriptiva. * Foarte activ pe "Continent", în variate genuri, este Constantin Severin, pe cît de bun poet, pe atît de talentat și pasionat publicist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
expresiei nu e nici macar marcat în textele de origine prin vreo formă de distanțare (toate sublinierile din reproducerea citatelor îmi aparțin). Expresia apare totuși uneori și între ghilimele, precum în exemplul: "pentru a afla acu ce se mănîncăă acești bodiguarzi, redactorul nostru a trecut, incognito, pe la mai multe agenții de pază și protecție" (EZ 2049, 1999, 11). Citatul e interesant, pentru că demonstrează tocmai extinderea uzului expresiei: obiectul de mîncat (subiectul gramatical al construcției verbale pasiv-impersonale) e, de această dată, uman. Apariția
Despre mîncare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17894_a_19219]
-
epocă drept un adept al extremei drepte. Ca și în cazul poetului Horia Stamatu, despre care memorialistul precizează că, în octombrie 1940, a devenit "editorialistul oficiosului Mișcării Legionare, în scurta perioadă cînd aceasta ajunsese la putere". Această investitură de prim redactor a lui Horia Stamatu în fruntea ziarului Buna Vestire s-a petrecut la 20 octombrie 1940, poetul înlocuindu-l pe Constantin Noica, trimis curînd în diplomație la Roma și memorialistul nostru, ca și alți prieteni, au fost uimiți de această
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
trei cărți (Familia Popescu, poeme, col. "Cartea cea mai mică" a revistei Convingeri comuniste, 1987, Cuvânt înainte, poeme, Buc., CR, col. "Debut", 1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea "Adevărul", 1994), să devină membru al Uniunii Scriitorilor, să lucreze ca redactor-șef adjunct la Nouăzeci, supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la ziarul Adevărul (1994), să colaboreze cu poeme și eseuri la multe alte publicații, să pregătească, împreună cu regizorul Alexander Hausvater textele pentru două spectacole de teatru de mare
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
Convingeri comuniste, 1987, Cuvânt înainte, poeme, Buc., CR, col. "Debut", 1988, Arta Popescu, poem 1987-1993, Buc., Societatea "Adevărul", 1994), să devină membru al Uniunii Scriitorilor, să lucreze ca redactor-șef adjunct la Nouăzeci, supliment al revistei Luceafărul (1990-1993) și ca redactor la ziarul Adevărul (1994), să colaboreze cu poeme și eseuri la multe alte publicații, să pregătească, împreună cu regizorul Alexander Hausvater textele pentru două spectacole de teatru de mare succes ("...au pus cătușe florilor" de Fernando Arrabal și La țigănci de
Cine a fost Cristian Popescu? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17192_a_18517]
-
a lui Iacob Negruzzi, care, are dreptate dl Nicolae Mecu, avea cu adevărat vocația comunicării, întreținînd legături cu toți junimiștii. Ce să mai spun de Convorbiri literare, întemeiată în martie 1867, dacă Iacob Negruzzi (apelativul Jacques) n-ar fi devenit redactorul ei, îngrijindu-se de colaborări cu care întreținea (compozițional) revista și asigurîndu-i o apariție regulată? Încît prin aceste servicii devotate benevole (dimpotrivă, mai suporta el, adesea din punga lui, cheltuielile tipografiei), Iacob Negruzzi a devenit nu un personaj, ci o
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
o altă poveste. La cîțiva ani după ciudata întîlnire de la porțile cimitirului, mai precis în timpul în care urmam facultatea de litere, scriam cronici plastice în ziarul "Timpul", apoi " Ecoul", directorul lor fiind Grigore Gafencu, ale cărui opinii politice le împărtășeam. Redactorul paginii culturale era Stephan Roll și, într-o zi, înmînîndu-i un manuscris, mi-a comunicat buna sa apreciere, întrebîndu-mă, totodată, dacă nu scriu și literatură. Am rămas un moment pe gînduri, apoi i-am mărturisit că, încă în timpul liceului, am
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]