1,097 matches
-
teoria în mod substanțial intact), chiar dac) activitatea explicat), și cei care se angajeaz) în ea, s-au schimbat în mod simțitor de-a lungul timpului. Pentru a ajunge la acea finalitate, trebuie s) fac dou) lucruri: mai întâi, s) redefinesc vechiul termen pentru a se potrivi noii activit)ți, si, al doilea, s) revizuiesc vechea teorie, pentru a face fâț) noilor elemente. Evoluția teoriilor despre imperialism ilustreaz) foarte bine ambele proceduri. Dup) Hobson și Lenin, dac) o tar) construiește un
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a determinat pe nimeni s) se aștepte la declinul imperiilor vizibile. În schimb, definiția a ceea ce teoria a explicat în mod prezumtiv a fost modificat), pentru a o pune în acord cu ceea ce s-a întâmplat de fapt. Gânditorii neocolonialiști, redefinind comportamentul pe care se așteapt) s)-l manifeste statele capitaliste, demonstreaz) în mod frapant validitatea poziției anterior expuse, si anume, faptul c) modul în care economiile naționale produc surplusuri, și acela în care surplusurile sunt folosite reprezint) chestiuni diferite, si
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în raport cu timpul necesar pentru executarea deciziilor și aprecierea efectelor. 6. Evaluarea rezultatelor Evaluarea rezultatelor acțiunii în funcție de obiectivele vizate și de problemele definite. 7. în această etapă: dacă rezultatele obținute sunt nesatiusfăcătoare, se reiau procedurile de la etapa întâia redefinind și reformulând problemele nerezolvate. Obținerea unor rezultate nesatisfăcătoare nu este percepută ca un eșec ci mai curând ca un indiciu în sensul reformulării problemelor și căutării unor soluții mai bune. Rezoluția problemelor este aplicabilă mai întâi unor situații abstracte pentru
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
stabilește o tipologie a acesteia. Astfel, Castells distinge între identitatea ca formă de legitimare, identitatea ca formă de rezistență și identitatea ca formă de schimbare, aceasta din urmă fiind reprezentată de construirea unei noi identități pe baza căreia individul își redefinește poziția în cadrul grupului și caută, în același timp, să schimbe structurile sociale. (Ibidem, p. 8). 348 Ibidem, p. 7. 349 George J. McCall, J. L. Simmons, Identities and interactions, New York, Free Press, 1978, p. 52. 350 George H. Mead, Mind
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
În scene ca acelea descrise de Mirel Bănică trebuie să căutăm și problemele, și soluțiile pe care Biserica strămoșească, asemeni celorlalte organizații religioase de la noi și din alte regiuni ale lumii cu mari carențe de modernizare și modernitate care se redefinesc în procesul globalizării (de regulă, pierzându-și mințile, suferind economic și spiritual), trebuie să le identifice și, respectiv, să le adopte. Din păcate pentru toți actorii sociali, de la indivizi la instituții, lista problemelor e tot mai lungă. Presa noastră le
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
această venirey. Distrugerea Templului deschide era unei dominații complete a școlii de gândire fariseice, care stă la baza a ceea ce s-a numit iudaismul rabinicz. Răspunsurile rabinilor la suferință nu se schimbă radical în raport cu cele din Biblie, dar acestea sunt redefinite și extinse. Iar tema clasică a suferinței ca pedepsire a păcatului revine frecvent. Astfel, Rabbi Ammi spune: Nu este mort fără păcat, nu este suferință fără greșeală"aa. Această învățătură, care apare în Talmudul din Babilon, este urmată de altele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de operații pe unitatea de timp, scopul). Sunt explicitate procesele de decizie sub aspect logic, precum și procesele informaționale. Pasul 5: Corelarea releveelor aplicațiilor. Subetapa 2.2. Definitivarea obiectivelor sistemului. Sunt formulate concluziile referitoare la subsistemele și aplicațiile analizate și se redefinesc obiectivele sistemului analizat. Etapa se finalizează printr-un raport care conține un rezumat al concluziilor studiilor operaționale, supus aprobării conducerii și a specialiștilor din sistem. Etapa 3: Proiectarea noului sistem; în funcție de gradul de rezoluție a soluției alese, avem două subetape
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
mediul acestuia. De aici pot fi schițate alternativele de atingere a acestor obiective, iar pentru un proces cu autoînvățare are loc o redefinire a obiectivelor formulate inițial. Efectele de tip feedback se repercutează evident și asupra alternativelor, care pot fi redefinite într-un mod interactiv, prin confruntarea celor trei actori ai procesului: client, decident, analist. Aceste observații subliniază caracterul iterativ al oricărei analize-diagnostic a sistemelor. Formularea obiectivelor întâmpină greutăți și din cauza faptului că de multe ori decidentul nu relevă obiectivele reale
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care sînt așteptările evenimentelor care nu au avut loc. Recunoscut drept "coautor al delictelor de rebeliune, asasinat, furt și rănire" (lucruri la care de fapt se rezumă o revoluție, în termeni juridici, atunci cînd nu ajunge la putere pentru a redefini cuvintele Codului Penal sau pentru a le întoarce împotriva învinșilor), am fost condamnat în 1967 de un tribunal militar bolivian la "pedeapsă corporală de 30 de ani de muncă silnică". Publicasem cu puțin timp în urmă o carte intitulată Revoluție
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
la partidul politic convențional idee respinsă de Bardi, ca și de Delwit și De Waele și rețeaua de partide implicit propuse de Lécureuil și dezvoltate explicit de Ladrech. Poate trebuie regîndite aceste concepte? Trebuie să le nuanțăm, ba chiar să redefinim partidele europene? 1.2.1.2. De ce politica PSE privind ocuparea forței de muncă? Studiul politicilor europartidelor este, de asemenea, demn de interes. Partidele naționale cer cînd coerență, cînd autonomie într-un cadru instituțional european ce reduce la minim posibilitățile
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
și adoptarea "politicilor macroeconomice concertate, printre ale căror componente trebuia să fie o reducere ulterioară a ratei dobînzilor, dirijată de Banca Centrală Europeană; dar politica monetară singură nu poate promova expansiunea cererii". În plus, SDI și-a invitat omologii să redefinească bugetul comunitar în funcție de principiul "care pune pe același plan piața unică, moneda unică și coeziunea economică și socială a Uniunii Europene". Pe scurt, social-democrația italiană reclama concertarea politicii de relansare a creșterii, precum și un "autentic" buget european pentru susținerea acestei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
ale reflecțiilor mele. Cum anume decolectivizările și reprivatizările vor distruge astenia spațială generală? Își vor regăsi marile orașe provinciale puterea lor de polarizare și se vor emancipa, în calitatea lor de reședințe administrative, de sub tutela capitalelor naționale? Cum se vor redefini raporturile sat-oraș? Cum își vor negocia structurile statului restructurarea teritorială în contextul regăsirii valorilor democrației și al renașterii principiului autonomiei locale? Cu excepția situațiilor spațiale limită, îndepărtate de spațiul banal, răspunsurile geografice nu sunt niciodată imediat vizibile. Astfel, doar capitalele și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
firicel modest, dar constant, de studenți care s-au aventurat după 1989 să-și facă terenul de doctorat în satele și orașele ei. Filonul postcomunismului dă însă semne de oboseală, iar antropologii care studiază Europa de Est sunt pe cale de a-și redefini rațiunea de a fi, terenul de cercetare și obiectul de studiu. Deși definiția Europei de Est drept concept de studiu a evoluat de-a lungul timpului, persistența diviziunilor interne UE de-a lungul axei est-vest va face poate ca studiul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
și pentru a introduce legalitatea în cadrul instituțiilor conducătoare. Economia avea nevoie de instituționalizarea și, în unele cazuri, chiar de crearea piețelor. Încă și mai important decât aceste teste incredibil de dificile era faptul că fiecare stat avea nevoie să-și redefinească cetățenia și să adreseze probleme care țineau de granițele sale teritoriale. Prin urmare, în 1989 am încercat să rămân optimist, dar nu credeam că o asemenea transformare ar fi fost posibilă. Impresiile mele inițiale, atât în ceea ce privește speranțele cât și temerile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
înțelese și eventual rezolvate decât ținând cont de factori culturali și istorici. În această privință, merită ca regiunea să fie studiată în continuare. Este important ca obiectul de studiu, fie că este întreaga zonă sau doar o țară, să fie redefinit. Sunt pericole să le zic epistemologice (de cunoaștere) ca, atunci când este conturat un obiect de cercetare, gestul definirii în sine să distorsioneze de la bun început ceea ce urmează să fie examinat. Există riscul ca desființarea graniției invizibile formată odinioară de cortina
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
de a statua odată pentru totdeauna meseria de urbanist În România. Sfințescu era modernul tradiționalist. Pe de altă parte, G.M. Cantacuzino, liberal În gândire, scrialucrări de reflecție despre artă, arhitectură și oraș și căuta În permanență sensul real, definind și redefinind termeni, concepte, idei. Explicându-și arta și opțiunile, G.M. Cantacuzino era modernul autoasumat, aflat cu un pas Înaintea gândirii epocii sale. în linia gândirii teoretice a lui G.M. Cantacuzino , modul de gândire al Planului Director de sistematizare din 1935 se
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
natură materială (scăderea sumelor pentru achiziții, montări de spectacole, colaborări cu regizorii și soliștii etc.), ci și de natură ideologică: o concepție stagnantă, improprie. Ca să lucrezi cu adevărat, trebuie să înfrîngi cercul de prejudecăți care înconjoară „actul cultural”, să-i redefinești menirea și modalitățile de realizare. Or, chestiunea aceasta e mereu ocolită. *Viață cu noduri de toate felurile, multe, și înădituri. Un film la care scenele noi nu le corectează pe cele vechi. *Prezentîndu-și scuze că n-a putut să-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Vă aduceți aminte de perioada când singurii bărbați care vedeau cum se nasc bebelușii erau obstetricienii? Astăzi prezența tatălui în sala de nașteri este aproape la fel de importantă ca cea a mamei. Trebuie create condiții și pentru bărbați, pe măsură ce aceștia își redefinesc rolurile de tați. Este o schimbare majoră care își face simțită prezența în magazine, ca peste tot în altă parte. De exemplu, aproape nici un bărbat din generația tatălui meu nu obișnuia să încarce căruciorul în magazin cu sticle pentru biberon
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
apropierea imaginii Celuilalt, putem conchide că cele două științe ar putea intra într-o relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
subestimăm importanța banilor. Cînd devin ei, de fapt, o problemă vitală? Atunci cînd nu îi ai, deși ai avea nevoie de ei. Cînd ai probleme financiare, tinzi să te gîndești prea mult la bani. Ceea ce este important este să ne redefinim atitudinea față de bani în așa fel, încît nu ei să fie cei care să ne dicteze fiecare acțiune, ci să se transforme într-un suport al acțiunilor noastre în diversele noastre domenii de interes. Fiecare dintre noi are vise. Avem
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
la partidul politic convențional idee respinsă de Bardi, ca și de Delwit și De Waele și rețeaua de partide implicit propuse de Lécureuil și dezvoltate explicit de Ladrech. Poate trebuie regîndite aceste concepte? Trebuie să le nuanțăm, ba chiar să redefinim partidele europene? 1.2.1.2. De ce politica PSE privind ocuparea forței de muncă? Studiul politicilor europartidelor este, de asemenea, demn de interes. Partidele naționale cer cînd coerență, cînd autonomie într-un cadru instituțional european ce reduce la minim posibilitățile
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
și adoptarea "politicilor macroeconomice concertate, printre ale căror componente trebuia să fie o reducere ulterioară a ratei dobînzilor, dirijată de Banca Centrală Europeană; dar politica monetară singură nu poate promova expansiunea cererii". În plus, SDI și-a invitat omologii să redefinească bugetul comunitar în funcție de principiul "care pune pe același plan piața unică, moneda unică și coeziunea economică și socială a Uniunii Europene". Pe scurt, social-democrația italiană reclama concertarea politicii de relansare a creșterii, precum și un "autentic" buget european pentru susținerea acestei
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
și/sau țara utopică a dictatorului comunist dizident / 137 Capitolul 6: Distopii politice sau miturile răsturnate ale dictatorului exemplar / 161 Bibliografie / 173 Abstract / 179 Introducere Spațiul a devenit o inevitabilă condiție culturală și socială a existenței noastre, fiind regândit și redefinit în corelație cu temele actuale ale postmodernismului și postcolonialismului. O trăsătură comună a acestora este interesul mereu crescând pentru noul domeniu al Geografiei sociale și culturale, în strânsă relație cu evoluțiile politico-ideologice ale lumii contemporane aflate în plin proces de
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
câteva metode prin care angajatorii de toate tipurile au extins reglementările existente pentru a preveni și cea mai mică bănuială cu privire la complicitatea sau neglijența lor în chestiuni ce privesc hărțuirea ori abuzul sexual și verbal. Ca rezultat, acești angajatori au redefinit „mediul de lucru ostil” pentru a se apropia mai mult de descrierea oferită de jurnalul on-line Hostile Workplace Prevention: Un „loc de muncă ostil” este acela unde indivizii nu pot să lucreze la capacitatea maximă și nu pot fi productivi
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
caracterizată prin construcția solidă și echilibrată a formei: Oscar Han (18911976Ă, Dimitrie Paciurea (1873-1932, Boris Caragea (19061982, Gheorghe Anghel (1904-1966, Corneliu Medrea (1888-1964. Cu generația ultimilor mari formatori de școală, Alexandru Ciucurencu (1903-1977 și Corneliu Baba (1906-1997 pictura românească își redefinește pe deplin un contur propriu. Arta plastică contemporană este reprezentată în expoziție de operele unor artiști reprezentativi pentru generațiile din care au făcut parte: Ligia Macovei, George Apostu, Silvia Radu, Ovidiu Maitec, Horia Bernea, Ilie Boca, Marin Gherasim, Mihail Grecu
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]