1,713 matches
-
înghețate care conduc la un nou tip de contract social. 5. 3. Contractul societal izomodern Contractul social actual desemnează mai mult decât forțe evolutive și fenomene obscure, difuze. El este constituit mai degrabă dintr-un conglomerat pe cale de structurare prin redefiniri instituționale și prin reorganizarea societății ca întreg. Actualul contract izomodern tacit, implicit, prezintă unele valențe diferite de ceea ce a reprezentat contractul social inițial, așa cum era acesta imaginat de "marii clasici". Mai mult, actualul contract societal tinde să absoarbă conflictualități inerente
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
aici decât restructurarea, inclusiv spirituală, a unor niveluri de profunzime ale structurii modernității inițiatoare, pe mai multe coordonate esențiale, dintre care am încercat să conturez câteva în paginile de mai sus. În planul relațiilor dintre statele-națiuni și mai ales al redefinirii acestora, disoluția frontierei geopolitice tradiționale reprezintă un datum în societatea izomodernă. Refragmentarea zonală și regională, redefinirea identităților culturale, curentul multiculturalist actual și redeschiderea către cunoaștere reprezintă reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
multe coordonate esențiale, dintre care am încercat să conturez câteva în paginile de mai sus. În planul relațiilor dintre statele-națiuni și mai ales al redefinirii acestora, disoluția frontierei geopolitice tradiționale reprezintă un datum în societatea izomodernă. Refragmentarea zonală și regională, redefinirea identităților culturale, curentul multiculturalist actual și redeschiderea către cunoaștere reprezintă reîntoarceri la idealurile iluministe ale modernității timpurii care au creat din fracturări naționale state-națiune dar nu și imperii ideologice (precum ideologiile postmoderne ale secolului trecut) și care recuperează valorile tradiționale
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
La crise de l'art contemporain, Presses Universitaires de France, col. Quadrige. Mircea, Corneliu, Divinul, Editura Paideia, București, 2006. Mondzain, Marie-José, Imagine, icoană, iconomie: sursele bizantine ale imaginarului, Editura Sophia, București, 2009. Nae, Cristian, Arta după sfârșitul artei: Danto și redefinirea operei de artă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010. Newberg, Andrew, Waldman, Mark Robert, Cum schimbă Dumnezeu creierul: descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009. Nistor, Mihai, Fenomenologia sacrului, Editura Cantes, Iași, 1999. Oprescu, George, Manual
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Omul de oțel (traducere din limba engleză). 524 Arthur C. Danto, After the End of Art. Contemporary Art and the Pale of History, Princeton University Press, New Jersey, 1993, pp. 5-6, apud Cristian Nae, Arta după sfârșitul artei: Danto și redefinirea operei de artă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010, p. 357. 525 Anca Manolescu, Occident și Orient la Galeria Națională din Londra, în Dilema veche, nr. 397, 22-28 sept. 2011, p. 13. 526 Ibidem. 527 Marko Ivan Rupnik, L'arte
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
În ceea ce privește munca, socialiștii flamanzi s-au aplecat spre trei instrumente și un obiectiv specific. Pe de o parte, au sugerat referirea la acțiuni politice în favoarea locurilor de muncă. Cum politica monetară și bugetară este foarte restrictivă, SP belgian cerea o redefinire a politicii europene a investițiilor prin folosirea obligațiunilor europene sau printr-un rol mai semnificativ al BEI. În al doilea rînd, au sprijinit principiul unei strategii europene de redistribuire a muncii. Pe de altă parte, H. Bonte și A. Van
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
europene. Pentru PS, trebuia să se accentueze politicile de educație și formare, să se reducă timpul de lucru fără o scădere a salariilor, să se relanseze economia în sectorul industrial și în economia socială, să se folosească dialogul social pentru redefinirea modelului social european, înțeles ca echilibru "între adaptarea la piața muncii și siguranța individuală a fiecărui muncitor", și "să se dea un conținut veritabil Cartei sociale". În perspectiva Consiliului European de la Luxemburg, PS francez a acordat prioritate formării, organizării timpului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
modalităților naționale de funcționare. Dintre aceștia, notăm prezența instituțiilor oficiale care au resurse, materiale și nemateriale, utilizabile pentru promovarea armonizării și prezența actorilor de schimb (change agent sau norm entrepreneurs "agenți ai schimbării" sau "antreprenori de norme") care influențează în redefinirea intereselor și identității "decidenților" (policy-makers). Să ne întoarcem acum la obiectul prezentei cercetări, pentru a vedea modalitatea în care abordarea europenizării poate să fie aplicată și în statele nemembre, dar care sunt, totuși, implicate, în politicile externe ale UE. Am
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
înlesnește europenizarea. Vom aprofunda aici aceste caracteristici. Acest concept, care derivă din teoria constructivistă, se referă la prezența actorilor și instituțiilor, care nu numai că exercită presiuni asupra decidenților pentru a adopta norme cu sens democratic, dar contribuie și la redefinirea priorităților și intereselor decidenților înșiși. Acțiunea agenților care promovează schimbarea se configurează ca o reușită a procesului de socializare internațională, prin care decidenții naționali legitimează normele și modelele pentru a fi parte a comunității internaționale. Prin acest ultim punct se
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
condiționalitate, prin care organizațiile internaționale reușesc să influențeze procesele politice interne din statele terțe. Considerăm interesantă maniera în care multe dintre principalele organizații internaționale, active pe continentul european, și-au focalizat atenția asupra conceptului de rule of law, contribuind la redefinirea și modelarea semnificației înseși a acestui termen. Este evident că semnificația atribuită termenului în cadrul activității de promovare a democrației și asistenței pentru dezvoltare se îndepărtează considerabil de ceea ce este definiția originară a rule of law, dezvoltată de filosofia politică și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
în tot felul de creații-ficțiune (producții literare, artistice etc.). Într-un fel, situația divinației este similară cu cea care a însoțit apariția modernității. "Din acest punct de vedere, trecerea la modernitate corespunde unei autonomizări a individului, "dezvrăjirii" lumii (care antrenează redefinirea sensului pe care îl dăm relațiilor sociale) și la apariția de noi mituri ale progresului, "mari povestiri" care vor dispărea la rândul lor"324. Paradoxul zilelor noastre este acela că dezvrăjind lumea de vechile mituri, credințe și fantasme, trăim în
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
atrial ca răspuns la creșterea cronică a presiunii atriale, este un vasodilatator și un diuretic endogen important, care poate media natriureza aldosteron independentă de compensare a hipervolemiei. 13.3.4. Hipertensiunea arterială Hipertensiunea arterială ca situație patologică a suferit numeroase redefiniri de-a lungul timpului, în prezent fiind stabilite repere diagnostice detaliate, acceptate internațional, care sunt subiect de permanentă analiză critică în funcție de rezultatul cercetărilor din domeniu. Nu orice creștere a presiunii arteriale peste valorile normale constituie hipertensiune arterială. In esență se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
analiza situațională, îngăduită de utilizarea hexagonului sau a grafului semiotic, cadru metodologic pe care studiul de față îl valorifică efectiv. Ne facem datoria să precizăm că toate aceste modalități analitice se regăsesc mai amplu sau mai puțin amplu angajate în redefinirea dimensiunilor ascunse ale minciunii. Căci, semiotica reprezintă, pe de o parte, arta de descoperi ce se ascunde dincolo de aparența semnelor; iar după semnele minciunii, desigur că în mod obișnuit doar o minciună se poate ascunde (să nu uităm, totuși, situațiile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
statului. Două întrebări iau astfel naștere: (1) ce se înțelege prin interferențe textuale? și (2) prin folosirea căror metode și strategii încearcă postmodernismul să dezvăluie aceste interferențe textuale? Textualitatea este o temă comună în postmodernism. Ea apare în principal din redefinirea "textului" pe care o face Derrida (1974). Este important să clarificăm ce vrea Derrida să spună prin "text". El nu-i limitează înțelesul la literatură sau la domeniul ideilor, cum a fost perceput de unii în mod greșit, ci, mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
2. Articolul tip manifest / 98 5.2. Poetica violenței / 109 6. Vocații polemice paralele / 123 6.1. Discursuri polemice adiacente: Eminescu și Arghezi / 123 6.2. Ridendo dicere verum: Arghezi și Caragiale / 136 7. Discursul polemic antiiorghist / 157 7.1. Redefinirea contextului polemic / 157 7.2. Strategie și artă în pamfletul polemic / 161 În loc de concluzii / 181 Bibliografie / 187 Abstract / 199 Zusammenfassung / 205 Prefață Discursul polemic arghezian În ambiguitatea conceptuală de azi, când răsar la tot pasul colportori de concepte și când
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
se ridice la nivelul frumuseții logice"25. Redusă la condiția de trop de retorica antică, ironia va intra sub incidența literaturii și va fi privită ca principiu generator de valoare estetică, bucurându-se de aprecierea unanimă a exegezei literare. Momentul redefinirii perspectivelor asupra ironiei coincide cu nașterea romantismului german și cu melanjul dintre poezie și filozofie, în ciuda refuzului de a admite că ironia romantică poate deveni principiu generator de literatură. Viziunea hegeliană este de departe cea mai radicală în acest sens26
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
specialiștilor care, ulterior, poate fi generalizat; ea este probantă prin funcția metalingvistică, adică "un argument în materie de terminologie"70, ceea ce o face greu de atacat și respins. O categorie aparte de definiții o constituie cele personalizate, numite de noi redefiniri, prin care înțelegem operațiile de determinare a însușirilor unui obiect (termen generic pentru ființă, lucru, fenomen, stare etc.) drept rezultat al valorizărilor individuale. Când Eminescu, acuzat de reacționarism, definește reacțiunea în termeni fiziocratici, drept reacția organismului sănătos la "influențele stricăcioase
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apropria, ulterior, un sens derivat din universul său axiologic într-o formulare cu totul atipică: "El e un fel de a slobozi condeiul în răspăr"; sau "Pamfletul e pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității"71. Forța acestor redefiniri este observabilă în timp, cel puțin în ceea ce-l privește pe Arghezi, pentru că, fără să fi avut pretenția unui studiu sistematic, teoretizările sale au fost preluate și puse în circulație ca atare de către exegeza literară, dobândind o legitimare generală. În ceea ce privește
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sau demolarea celor existente. E limpede că, pentru poetul cu vocație de întemeietor, discursul de tip manifest este unul agresiv-asertiv, în care verbul "a defini" înseamnă a personaliza sau valoriza subiectiv caracteristicile obiectului sau noțiunii la care se referă. Această redefinire presupune o conceptualizare nouă, iar în jurul ei se înfiletează structura argumentativă a textului. Refuzul de a asimila idei și accepțiuni prefabricate e specific teoretizărilor argheziene și exprimă, în esență, un sens imanent al negării. O poziționare de-a curmezișul curentului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un sens imanent al negării. O poziționare de-a curmezișul curentului ca exteriorizare a unui datum structural, grație căruia aproprierea sensului creației este rezultatul unui fericit melanj între sensibilitatea poetică și luciditatea rațiunii. Dacă e să rămânem tot în perimetrul redefinirii argheziene, un aspect se cere subliniat: analogia șocantă cu rol de breșă imagistică, în afara unei valori stilistico-literare traduce, de asemenea, gestul polemic implicit de a frapa, prin folosirea unor determinanți cu totul neconvenționali, învestiți cu o mare forță de sugestie
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unui pardesiu, expus pe un manechin"172 (s.n.). Din unghi, am spune, epistemologic, descrierea aceasta cu "statut" de definiție presupune o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană se întemeiează pe o comparație metalogică 173, însă aceasta nu ambiguizează mesajul, ci plasticizându-l, îi întărește sensul denotativ. Desigur că decodarea corectă depinde, esențialmente, de orizontul cognitiv al cititorului și de disponibilitatea sa de a traduce imaginea în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sens, arhicunoscute metafora corbului care "între două zboruri circulare, ciupește zgârie, înțeapă, rupe", și instrumentele contondente ale pamfletarului: "undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul bijutierului, uneltele măcelăriei", dar și plastica viziune prin care Arghezi justifică agresivitatea pamfletului prin memorabila sa redefinire: "pumnul profetului iritat de râvna de stăpânire a stupidității". Arghezi trimite de nenumărate ori la un simbolism al torturii fizice, ca o pedeapsă extremă, dar justificată aplicată lumii descentrate, aici rolul fiind al satiristului, dar și ca o intervenție ludică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
demers analitic al cărui scop explicit să fie repunerea în ecuație a două tipuri de discursuri care, structural și formal, sunt diferite. Dacă, în lirica românească, intervenția lui Arghezi devine paradigmatică prin contestarea tacită mai ales a statu-quo-ului posteminescian și redefinirea conceptului de poezie, în gazetărie scriitorul nu s-a mai așezat de-a curmezișul curentului ci, captându-i energiile, și-a deviat propriul curs. Exersată încă de la începuturile presei românești, publicistica satirică și pamfletară va fi definitiv omologată de condeiul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ionescu, că "datorită intențiilor caricaturale ale pamfletarului, personajele pamfletului se află chiar mult mai departe de imaginea modelelor lor reale decât personajele unor genuri de inspirație istorică, romane, piese de teatru, balade, epopei"271. 7. Discursul polemic antiiorghist 7.1. Redefinirea contextului polemic. Gazetăria polemică a scriitorilor noștri rămâne, până astăzi, un capitol în mare parte ignorat de cercetarea literară 272 de altfel, cunoscuta butadă lovinesciană, "polemica trece, poeziile rămân", o discreditează fără rezerve cu toate că discursul publicisticii polemice reprezintă un segment
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
adecvate pentru a face cercetare în acest domeniu? Termenii instrument propuși în acest context spre analiză sunt: „sacru“, „ierarhie“, „monoteism“. în consecință, problematica ierarhiilor divine va fi abordată în trei trepte, punând accent pe: 1. reevaluarea ideii de sacru și redefinirea, în concordanță, a ierarhiei; 2. analiza și interpretarea diferitelor întruchipări ale ierarhiilor divine, așa cum se desprind ele în cadrul diverselor tradiții religioase și de gândire; 3. examinarea critică a sensurilor monoteismului și recontextualizarea discuției cu privire la rolul și funcțiile dimensiunii religioase. Pentru
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]