4,550 matches
-
timp de urmăriri pentru adeziunea la Goma, pentru cereri de emigrare, pentru propagandă împotriva statului, pentru tentativă de trecere ilegală a frontierei, pentru propagandă religioasă... Una din metodele de represiune este internarea în aziluri psihiatrice, considerată ca un procedeu de "reeducare politică". Rapoartele Amnesty International numără uneori prin intermediul deținuților eliberați deținuții politici internați în spitale psihiatrice: sînt vreo 30 la Poiana Mare în județul Dolj, vreo 50 în Spitalul Petru Groza, sînt de asemenea internați în secția psihiatrică a închisorii Jilava
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
activității Securității, sau mai bine zis a luptei împotriva diferitelor manifestări care pot apărea din partea unor elemente dușmănoase, este problema muncii întregului nostru partid, este problema dezvoltării și desfășurării unei largi activități politico-organizatorice, de lămurire și de educare, inclusiv de reeducare, a anumitor categorii de oameni aparținând fostelor clase sau pături sociale mai înstărite sau unor elemente care au fost sub influența unor organizații politice vechi. Munca aceasta de educare, de reeducare, de transformare a lor, așa cum a fost și în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
activități politico-organizatorice, de lămurire și de educare, inclusiv de reeducare, a anumitor categorii de oameni aparținând fostelor clase sau pături sociale mai înstărite sau unor elemente care au fost sub influența unor organizații politice vechi. Munca aceasta de educare, de reeducare, de transformare a lor, așa cum a fost și în trecut, e și în viitor, rolul și sarcina principală a organelor noastre de partid, a organizațiilor noastre de tineret, sindicale și numai prin această activitate generală noi vom putea să îngustăm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vor analiza pe bază de control modul cum se realizează sarcinile stabilite. -Comuniștii și celelalte cadre din unitățile de penitenciare vor continua să-și concentreze eforturile pentru aplicarea cu consecvență a legislației privind regimul de detenție și perfecționarea procesului de reeducare prin muncă a deținuților. Comitetele 10, 11 și organizațiile din complexul Jilava împreună cu cadrele de conducere din unitățile respective, vor analiza semestrial stadiul îndeplinirii acestor sarcini. -Organizația de partid din D.G.A.S., întregul efectiv vor acționa cu mai multă perseverență
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
căruia se află, pentru a clarifica situația de partid a acestuia. 14. Comitetele județene, municipale și orășenești de partid vor milita cu toată hotărârea pentru creșterea rolului unităților socialiste, al organizațiilor obștești, al maselor populare în respectarea legalității, sancționarea și reeducarea prin muncă a persoanelor care săvârșesc abateri și încălcări de la legile țării și de la normele de conviețuire socială. În vederea creșterii rolului opiniei publice să se folosească în mai mare măsură formele de influențare obștească: dezbaterea în colectivele de muncă, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în toate obiectivele pentru aplicarea Decretului nr. 400/1981. 22. Direcția generală a penitenciarelor va întări măsurile de supraveghere interioară și pază exterioară a locurilor de deținere, a pazei, escortării și supravegherii deținuților și minorilor (tinerilor) din școlile speciale de reeducare în punctele de lucru, pe traseele de deplasare la organele de urmărire penală, instanțe de judecată sau în alte locuri, astfel încât să nu fie posibil nici un eveniment la regimul de detenție. Se vor lua măsuri pentru a efectua cât mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de deplasare la organele de urmărire penală, instanțele de judecată sau în alte locuri, astfel încât să nu fie posibil nici un fel de eveniment la regimul de detenție. În această perioadă se vor lua măsuri ferme și în școlile speciale de reeducare a minorilor. Transferul deținuților în perioada aplicării situației nr. 2 va fi limitat la strictul necesar. III.MĂSURI ORGANIZATORICE 1.Efectivele necesare pentru realizarea dispozitivelor la plecarea și înapoierea în țară a conducerii superioare de partid și de stat vor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în toate obiectivele pentru aplicarea Decretului nr. 400/1981. 15.Direcția generală a penitenciarelor va întări măsurile de supraveghere interioară și pază exterioară a locurilor de deținere, a pazei, escortării și supravegherii deținuților și minorilor (tinerilor) din școlile speciale de reeducare în punctele de lucru, pe traseele de deplasare la organele de urmărire penală, instanțe de judecată sau în alte locuri, astfel încât să nu fie posibil nici un eveniment la regimul de detenție. Se vor lua măsuri pentru a efectua cât mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare, larg deschise celor care puteau sfida prin statutul lor social noua orânduire. Evident, cu asemenea legături, definind origini „nesănătoase”, tânărul absolvent avea puține șanse de a înșela vigilența serviciului de cadre al Universității și, considerat incompatibil pentru activitatea didactică (laborator
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de prospețime și energie. Dan Iulian Alexe 118 5.5. Jogging acvatic - efecte asupra organismului Efectele de stimulare și cele terapeutice ale joggingului acvatic sunt puse în evidență de: posibilitatea de a utiliza imitarea alergării într-un mediu modificat pentru reeducarea, educarea, reabilitarea, redobândirea unor funcții, capacități, abilități, reflexe dobândite ce au fost mai mult sau mai puțin diminuate în urma traumatismelor sau afecțiunilor; ușurința cu care alergarea prin apă poate oferi atingerea rapidă a unui nivel superior de fitness funcțional (Lamarque
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
scop o abordare aprofundată a conceptului, evidențiem doar faptul că aplicațiile kinesiologiei în interesul omului includ aspectele de: biomecanică a gesturilor / actelor de mișcare (postură, locomoție, poziții statice și dinamice, aplicații ale legilor fizicii și mecanicii asupra omului etc.); reabilitare / reeducare / educare / creștere / dezvoltare / relaxare prin tehnici, metode și procedee specifice în cadrul diferitelor terapii (terapie prin efort fizic, terapie ocupațională, profilaxie, performanță, terapie prin recreere fizică / psihică etc.) ; Pentru cultura generală a cititorului amintim și faptul că în majoritatea statelor lumii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
evalua diferite aspecte ale psihomotricității umane, ale biomecanicii și fiziologiei efortului. Astăzi, joggingul în apă, cu sprijin pe bandă de alergat este unul dintre cele mai căutate „produse” în cadrul centrelor care utilizează apa (SPA) în scop de refacere, recreere, recuperare, reeducare și reabilitare. 5.5. Joggingul acvatic După cum este cunoscut, alergarea tip jogging are efecte dintre cele mai pozitive asupra funcțiilor vitale (în special asupra funcției cardio respiratorii) și asupra structurilor anatomice ale aparatului locomotor (dezvoltând masa musculară, crescând stabilitatea articulațiilor
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
aceasta constă în pricinuirea unei suferințe unei persoane cu scopul de a o împiedica să mai săvârșească infracțiuni sau pentru a împiedica alte persoane să imite infracțiunea pe care cred că acesta a comis-o. Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă la acele cazuri în care persoana încearcă să evite repetarea infracțiunii nu de teama pedepsei, ci pentru că a înțeles că ceea ce a făcut este rău. Teoriile reeducării, definesc pedeapsa ca fiind pricinuirea de suferințe unei persoane în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că acesta a comis-o. Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă la acele cazuri în care persoana încearcă să evite repetarea infracțiunii nu de teama pedepsei, ci pentru că a înțeles că ceea ce a făcut este rău. Teoriile reeducării, definesc pedeapsa ca fiind pricinuirea de suferințe unei persoane în scopul de a reduce aplecarea sa spre comiterea de infracțiuni sau spre un anumit tip de infracțiuni 72. Filosoful englez Anthony Flew consideră că o definiție a pedepsei, înțeleasă ca
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
raportăm. În momentul executării, condamnatul poate resimți pedeapsa ca pe ceva negativ, dar la o evaluare ulterioară, la câțiva ani după executare, o poate considera ca pozitivă, prin prisma transformărilor produse asupra personalității sale, cazul fericit în care, spre exemplu, reeducarea și-ar atinge scopul 76. Al doilea element cuprins în definiția pedepsei este existența anterioară a unei ofense sau delict. În unele sisteme de drept se face distincția între crime și delicte, dar în dreptul nostru penal toate încălcările legii penale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
la actele infracționale prin manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați să-și recunoască greșelile, să aibă remușcări și să facă eforturi pentru a se abține pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
iar utilitariștii, urmărind obținerea unui grad cât mai înalt de fericire, sunt preocupați de reducerea acestui fenomen. În mod tradițional, gânditorii utilitariști s-au concentrat pe trei modalități prin care, prin instituirea pedepselor, criminalitatea poate fi redusă: intimidarea, împiedicarea și reeducarea. În primul rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate avea un rol important în reabilitarea infractorilor. Reabilitarea implică îmbunătățirea comportamentului infractorului astfel încât acesta să nu mai recidiveze. Primele două modalități de reducere a infracționalității prin aplicarea pedepselor sunt reunite sub termenul generic de prevenție, iar ultima este denumită reeducare. Modelul preventiv, dezvoltat de școala clasică de criminologie în secolul al XVII-lea și la începutul celui de-al XIX-lea, susține că obiectivul pedepsei este asigurarea celei mai mari fericiri pentru cel mai mare număr de oameni, iar prevenirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acest lucru este adevărat, pare rezonabil să presupunem, de asemenea, că el cântărește, corect sau incorect, consecințele comportamentului său. Iar acest lucru nu se aplică și în cazul alegerii de a încălca sau nu încălca legea 142? Teoriile referitoare la reeducare consideră că pedeapsa trebuie orientată spre prevenirea viitoarelor delicte, încercând să se evite, prin intermediul acesteia, ca cel care a încălcat legea penală să recidiveze. Aceste teorii au cunoscut o puternică ascensiune în a doua parte a secolului al XIX-lea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modifice comportamentul într-un mod satisfăcător. Pentru că cele mai multe teorii susțin determinarea pedepsei în funcție de faptă, când de fapt autorul este cel care trebuie sancționat, teoria dezvoltată de școala juridico-penală sociologică propune deplasarea accentului pus în dreptul penal de la faptă la autorul acesteia. Reeducarea, intimidarea și neutralitatea sunt consecințe esențiale și posibile ale pedepsei, ce trebuie diferențiate în funcție de trei tipuri de delincvenți: "adaptabili", "inadaptabili" și "ocazionali". Pedeapsa nu este îndreptată împotriva delictului, ci a delincventului, iar prin aplicarea ei se urmărește corectarea, în cazul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
delincvenți, cei ocazionali, este alcătuită din cei pentru care fapta a avut un caracter episodic, accidental, iar pericolul de recidivă este foarte mic. În aceste cazuri, pedeapsa are rolul de a restabili autoritatea legii ce a fost încălcată 147. Teoriile reeducării privesc delictul ca patologie, iar pedeapsa ca o terapie ce vizează tratarea delincventului. La fixarea felului și întinderii pedepsei se ține seama mai mult de tipul de infractor, de periculozitatea și antecedentele lui, decât de tipul de delict comis 148
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptul că acestea ar permite pedepsirea nevinovaților. Teoria prevenției legitimează pedepsirea nevinovaților bazându-se pe faptul că, dacă acesta este considerat a fi vinovat de către cei care în viitor ar fi comis infracțiuni, atunci este justificată aplicarea pedepsei, iar teoria reeducării consideră că este admisibilă și pedepsirea unui om rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și de asemenea să încercăm să îl îndreptăm pe el", notează J. D. Mabbott, "iar dacă aceste lucruri bune adiționale sunt obținute întreaga stare de fapt este mai bună decât ar fi doar în cazul pedepsei singure. Dar prevenția și reeducarea nu sunt modificări ale pedepsei, cu atât mai puțin motive pentru aceasta. O paralelă poate fi făcută în cazul tactului și adevărului. Dacă trebuie să-i spui unui prieten un adevăr neplăcut poți face acest lucru făcând tot posibilul să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a-i spune acest lucru. Tu nu îi spui adevărul în scopul de-i ocroti sentimentele, dar trebuind să-i spui adevărul, tu de asemenea îi cruți și sentimentele"167. Prin urmare, nu este greșit să spunem că prevenirea și reeducarea sunt "chestiuni externe" pedepsei. Reporterilor li se admite accesul la procese pentru a face publică pedeapsa, dar și pentru a ajuta la îndeplinirea rolului acesteia de intimidare a potențialilor infractori. Dar pedeapsa n-ar deveni mai puțin justă dacă aceștia
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moral, dar ei nu pot asigura obținerea acestui rezultat. Așadar, pedeapsa ar fi justă chiar dacă infractorul nu beneficiază de aceste aranjamente și efortul lor nu dă rezultate. Unii moraliști văd acest lucru și exclud aceste "extra" aranjamente ale prevenției și reeducării. Ei spun că pedeapsa însăși trebuie să fie cea care previne și reeducă. J. Mabbott încearcă să arate că pedeapsa însăși rareori educă infractorul și niciodată nu îi împiedică pe alții, ci doar "extra" aranjamentele au o șansă de a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]