97,686 matches
-
este invocat, aproape mecanic, sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
istoria se repetă, ignorarea voita și lipsa de comunicare pare să facă tot mai mult parte din guvernări. Inspirat de sugestivul titlu dat de N. Bălcescu capodoperei sale, “Istoria românilor supt MihaiVoievod Viteazul”, în cele ce urmeaza nu mă voi referi atât la vârfuri, cât la experiența personală cu cei însărcinați de aceștia cu relația cu publicul. Voi începe cu patria mea adoptiva, în care s-a ajuns la situația neobișnuită în care în SUA atât președintele țării cât și senatul
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
carte publicată după nouăzeci care ar putea fi apreciată la adevărata ei valoare în Occident; și mă gândesc la scrierile lui Cărtărescu, care sunt, sigur, foarte elegant scrise și foarte, într-un fel, cosmopolite ca limbă, dar și el se referă, inevitabil, la realitățile românești și publicul din străinătate nu are cum să perceapă în totalitate originalitatea abordării sale. IM: Demersul dumneavoastră istoric a fost vreodată privit cu scepticism tocmai pentru că sunteți britanic și nu român? DD: Nu, aș spune că
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
abordează și asta cred că îl face pe cel care te citește să aibă mai multă încredere în argumentele tale. Singurii oameni care m-au criticat au fost cei care erau legați de o anumită atitudine înainte de ’89 și mă refer la cei care promovau cultul personalității lui Ceaușescu și care scriau la niște publicații patriotarde, să zicem. Dar istoricii consacrați și, cum spuneam adineauri, de factură mai europeană chiar mă ajută în cercetările mele. IM: În legătură cu sursele folosite, sunt ele
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
așteptările mele de iubitor al sportului. Ca lui Fontenelle pluralitatea lumilor, mie îmi place pluralitatea sportului privit și comentat de mai mulți. De aceea nu pot cădea de acord cu Umberto Eco. Dar aș vrea ca aceste comentarii să se refere la ce se petrece pe teren, nu în afara lui.
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
curente, mișcări, maniere... Până atunci, însă, spre a nu abuza și eu de spațiul dumneavoastră, mai ales că nici nu am rubrică la revistă (!), voi face câteva precizări necesare. La mârlănia (alo, nea!...) pe care mi-o atribuie m-am referit. Rămâne cum am vorbit! Verbul a face - facere (cu toate conotațiile facerii sau a face istorie, a face cultură, a face artă, ba chiar a face critică de artă etc.) nu e identic egal (cum pervers l-a asimilat domnul
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
a face istorie, a face cultură, a face artă, ba chiar a face critică de artă etc.) nu e identic egal (cum pervers l-a asimilat domnul Șușară) cu a lucra, a trudi stereotip în anonimatul competiției vieții. Eu mă refeream clar (și, de ce nu, și explicit) la cei care gravitează speculativ în jurul facerii altora. Rămâne așa! Tot încolțindu-mă, inevitabilul se produce și mă prinde în flagrant. Faptul că nu am făcut “pariuri grandomane cu istoria sau cu artisticitatea” este
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
că domnia sa mi-a trimis-o la o adresă privată nu înseamnă că eu aș avea vreo corespondență de acest tip cu expeditorul și nici nu-i conferea acesteia un caracter confidențial, cu atît mai mult cu cît ea se referea explicit la niște opinii apărute deja în ziarul Ziua. În rest, așa cum ușor se poate constata cu ochiul liber, simplă retorică de om cu o gîndire narativă sincopată, în mod vădit nedeprins nici cu expresia articulată, nici cu înlănțuirea logică
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
ultimei jumătăți de veac, fie uitați fie minimalizați, din motive diverse, pe care Ileana Mălăncioiu îi aduce acum în atenție, act recuperator legitim și nobil. “Scrisul reprezintă o modalitate de a lupta cu moartea, nu cu morții”, scrie Ileana Mălăncioiu, referindu-se, printre altele, la șirul de atacuri nedrepte, multe dintre ele, la care au fost supuși Noica, Eliade, Cioran, ei nemaiavând cum să se apere. Deci trebuie alții să o facă. Nici Eugen Jebeleanu nu se mai poate apăra, și
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Cesereanu (Imaginarul violent al românilor), oarecum deosebită de majoritatea comentariilor care au fost integral favorabile. Obiecțiile recenzentului nu sînt lipsite de temei. Avem totuși o nedumerire: C. V. Tudor nu într-o “descendență” onorantă este situat, cum spune dl C. Rogozanu referindu-se la Arghezi și alți viguroși polemiști de ieri, ci într-o “ascendență”. Despre “descendența” lui C.V.T. nu știm mare lucru deocamdată. * A apărut numărul 1 din noua revistă a Institutului Cultural Român: CULTURA. În cel dintîi editorial, dl Cristian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
p. 32: tandem gradibus Romulus escendit in caelum? - „de la treptele (sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56 : Qui templa occupaverit? - „Cine a pângărit (!) temple?” (p. 67); § 40, p. 66: Cethego... servire coegit eos... munera
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
148, nota 4). Dar în acest paradox nu e vorba de influenta femeie căreia Lucullus i-a câștigat simpatia „cu daruri și lingușeli” și, astfel, „l-a avut pe Cethegus aliat și susținător pentru dobândirea Ciliciei” (Plut., Luc., 6), Cicero referindu-se la acei oameni politici romani mai importanți (amplissimi) care au acceptat să-l slujească pe Cethegus, „să-i aducă daruri, să vină noaptea acasă la el, să-i adreseze rugăminți (precari) și, în fine (denique), să i se milogească
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
circul pe care-l ridicase, ca să-l consacre [zeilor] la un an după vicenalii”) (p. 79)<footnote La p. 186, nota 113, apare „consacrează” în loc de „consacră”. footnote>; aceeași eroare apare și în ediția lui Arieșan (p. 121). Termenul respectiv se referă la cel de-al treilea - și ultimul - act care, în religia romană, însoțea ridicarea unui monument religios, respectiv inauguratio, săvârșit de augures, consecratio, realizat de pontifices, și dedicatio, care revenea, sub Republică, magistraților superiori (consuli, praetori) în calitatea lor de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
duși în eroare. Dl. Mîrșanu n-are nici pregătirea științifică, nici consecvența, nici experiența și, din păcate, uneori nici corectitudinea care să-i îngăduie să facă și să redacteze corect un comentariu de natură istorică - căci la acest aspect ne referim. Fie nu are cunoștințe suficiente, fie este depășit de complexitatea unor probleme, sfârșind, de aceea, în eroare sau inconsecvență, fie nu urmează fidel și corect modelul asumat, fie are grave carențe de tehnică a redactării științifice. Iată câteva exemple. La
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
auspices trimise de Iovius (!)”; în religia romană n-a existat o asemenea divinitate, cea care trimitea auspiciile numindu-se Iupiter, Iovius fiind o epicleză preluată de Dioclețian în calitatea lui de „epifanie” a lui Iupiter. În nota 110 (p. 185), referindu-se la informația din 18, 5 despre temerea lui Galerius că existența a patru Augusti ar periclita concor dia dintre ei, citim această explicație puerilă: „Deși numiți Caesares la aceeași dată, Constantius era considerat, în cadrul tetrarhiei, mai mare decât Galerius
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în scrierile vremii pentru prima dată geții de la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cu Lysimach și conducătorul trac Dromichaites). De asemenea, autorul face referire și la prezența celților la Dunărea de Jos (sunt trecute în revistă toponimele de sorginte celtică din această regiune) și a bastarnilor. Dacă în debutul primei părți autorul se referă exclusiv la problematica geților de la sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.Chr.). Pentru perioada protoistorică a civilizației geto-dace, autorul se referă în mod firesc și la descoperirile arheologice, ca expresie a culturii materiale, fiind amintite o serie de descoperiri celebre în literatura de specialitate, cum ar fi tezaurele de la Agighiol, Rogozeni sau Vrața în sudul Dunării și Peretu sau Craiova la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
cărora nu vom insista. Această primă parte se încheie cu analiza religiei geto-dacilor, remarcându-se abordarea separată a religiei geților de cea a dacilor, ca element de diferențiere etnică între aceștia. Partea a II-a, intitulată Dacica (p. 71-160), se referă la intervalul cronologic cuprins între moartea regelui Burebista și cucerirea Daciei de către romani. În debutul acestei părți este adusă în discuție pătrunderea romanilor la Dunărea de Jos (secolele I a.Chr-I p.Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
amintită prezența romană pe țărmul de nord al Mării Negre; toată această largă expunere (p. 71-92) are rolul de a fixa condițiile geopolitice în care se vor desfășura războaiele dacice purtate de romani. După prezentarea contextului politic extern, au torul se referă la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și felul în care corelează imaginile în cauză cu evenimentele istorice (spre exemplu menționăm episodul sinuciderii regelui Decebal, amplu analizat în p. 153-155). A treia parte, cu titlul Romana, este cea mai consistentă secțiune a lucrării (p. 161-308) și se referă exclusiv la stăpânirea romană asupra Daciei, sub toate aspectele sale, de la finalul războiului daco-roman până la încetarea prezenței Imperiului roman la nord de Dunăre. Cum era și firesc, această parte a lucrării debutează cu organizarea administrativă a Daciei romane încă din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
realizată din perspectiva izvoarelor scrise și epigrafice în special. Sunt trecute în revistă structurile sociale din Dacia romană, fiind atinse problema sclaviei, a colegiilor sau chiar a tulburărilor de natură socială. Un alt aspect important din istoria Daciei romane se referă la viața economică și la integrarea provinciei în angrenajul economic complex al Imperiului roman. Sunt analizate succint: agricultura, exploatarea bogățiilor subsolului, meșteșugurile, relațiile comerciale și, nu în ultimul rând, vă mile Daciei. Viața religioasă a Daciei romane este analizată destul de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
analizate pe larg efectele reformelor lui Dioclețian asupra regiunii de la Dunărea de jos (reorganizarea administrativă, politică, militară) cu scopul clar de a întări apărarea limes-ului danubian. Apoi, în subcapitolele Între imperiu și lumea barbară și Oamenii pământului, autorul se referă la populația de la nordul Dunării și la influența Imperiului în această zonă până în secolul al VI-lea. În loc de încheiere, autorul ne propune subcapitolul cu titlul De la romanizare la etnogeneza românilor, unde, pe parcursul a zece pagini, analizează sub diferite aspecte (lingvistic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a fost prima și cea mai consistentă sinteză de istorie militară din Dacia romană din perioada interbelică. Pe ansamblu, volumul a reprezentat și reprezintă un studiu orientativ, dar esențial, pentru istoria militară a Daciei în timpul administrației romane. Fie că se referă la culte și divinități de variate origini, la „gesturi și semne” de natură religioasă, la reprezentări de zeități sau scene mitologice ori la obiecte cu destinație cultică, articolele reunite în prezentul volum, unele publicate mai demult, dar toate actualizate, poartă
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
carpato-dunăreano-pontic (p. 74106, 110-112, 117-121, 133 137, 142-143, 270-271, 299-301, 369-371). Toate materialele cuprinse în volum reprezintă contribuții deosebit de valoroase la stimularea cercetării contextualizate, aprofundate și lipsite de prejudecăți a creștinismului din Dacia romană și postromană. Dintre cele care se referă strict la istoria creștinismului în fostele provincii dacice, o mențiune aparte merită studiile și notele care privesc întregirea micilor inscripții de pe „potirul” de la Moigrad datat în secolul al IV-lea (inițial, EGO [...]VIVS VOT(um) P[(osui)], apoi EGO ... VLVS
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]