2,370 matches
-
a cuprinde lucrurile din lume după toate împrejurările lor, și puterea de a le reproduce sau răspica cu grație și suavitate”, trebuie să se afle în slujba unor înalte idealuri sociale și naționale. M. considera, încă de la 1844, în Câteva reflexii asupra poeziei noastre și în Duplică (Asupra poeziei), că a sosit „minutul criticei” și, după exemplul revistelor din Principate, făcea observații (polemizând cu foarte tânărul Vincențiu Babeș) pe marginea poeziilor primite la redacția „Foii pentru minte, inimă și literatură”. Urmărea
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
în vedere obiectivele estetice, ideile despre artă și poezie depășesc nivelul la care s-a ridicat lirica sa. SCRIERI: Din poesiele lui..., Brașov, 1862; ed. 2, Sibiu, 1881; Poezii, Arad, 1920; Poezii și articole, îngr. și pref. D. Păcurariu, 1963; Reflexii, îngr. și pref. Livia Grămadă, Cluj-Napoca, 1977; Poezii, articole, îngr. și postfață Ion Buzași, București, 1988; Publicistică, îngr. și pref. Ion Buzași, Iași, 2003. Traduceri: [Joseph Greissing], Foi de suvenire din Zaizon, Brașov, 1844 (în colaborare cu George Barițiu); Chr
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
București, 1975; Introducere în opera lui Ion Creangă, București, 1976; Istoria literaturii române, vol. I: Epoca marilor clasici, București, 1980; ed. 2, I-II, Galați, 1994; Eminescu și eminescianismul, București, 1987; Eminescu și antinomiile posterității, București, 1998. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 170-176; Martin, Generație, 174-180; Liviu Leonte, Biografia poetului, CRC, 1973, 2; Nicolae Manolescu, O biografie a lui Eminescu, RL, 1973, 25; Adrian Anghelescu, „Hyperion” (Viața lui Eminescu), TMS, 1973, 14; Virgil Ardeleanu, „Hyperion (I), Viața lui Eminescu”, ST, 1973, 23
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
Arghezi, poetul, București, 1961; Profiluri lirice contemporane, București, 1963; Studii literare, București, 1966; George Bacovia, București, 1969; Traiectorii lirice, București, 1974. Traduceri: Jules Verne, Copiii căpitanului Grant, București, 1950. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, „Studii literare”, „Romanian Review”, 1967, 1; Felea, Reflexii, 148-153; Al. Piru, O monografie despre Bacovia, RL, 1970, 7; Dan Laurențiu, „George Bacovia”, FLC, 1970, 8; Șerban Foarță, O monografie: „George Bacovia”, O, 1970, 11; Nicolae Manolescu, „George Bacovia”, CNT, 1970, 12; Zaharia Sângeorzan, „George Bacovia”, CRC, 1970, 15
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
și celorlalți de ce a acționat așa cum a acționat, și nu altfel. Sau cum se exprima plastic Hamlet, „judecata este codoașa poftei”. Conștiința colectivă (a grupurilor, claselor, colectivităților) nu constituie un factor activ în dinamica acestora, ci doar un epifenomen, o reflexie secundară. Ea se cristalizează post factum, și nu ante factum, o luare la cunoștință a determinismului obiectiv. Conștiința are funcții justificative, explicative, și nu constitutive. Este clar că o asemenea poziție, prin exclusivismul ei, ne putem aștepta să o găsim
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
critice vigilente față de tendințele de ideologizare tacită și manipulativă. Unul dintre rezultatele remarcabile ale revoltelor studențești din anul 1968 a fost declanșarea unei extrem de ascuțite critici ideologice a științelor sociale occidentale. Avertismentul a fost formulat. De atunci există o continuă reflexie critică în legătură cu diferitele tendințe de ideologizare ascunsă, nedeclarată a științelor sociale, de utilizare a lor de către grupurile și clasele sociale care dețin puterea. Aceasta nu înseamnă că sociologia occidentală este liberă de orice ideologie. Influențele ideologice necritice, tacite sunt puternice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
repetări ale aceleiași structuri. O stare nu este neapărat determinată de starea anterioară. Nu există nici o lege a succesiunii stărilor. Ea este absolut întâmplătoare și neinteresantă. Istoria nu este deloc o condiție a explicării. În Tropicele triste, Lévi-Strauss face următoarea reflexie asupra mulțimii culturilor pe care le prezintă societatea umană în cursul istoriei sale: toate culturile ar putea fi organizate sub forma unui tabel de tipul aceluia al elementelor chimice al lui Mendeleev. Fiecare cultură cunoscută ar ocupa în acest tabel
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
poate spune că acest tip de cercetări reprezintă o prelungire normală a psihologiei științifice. Nu este vorba aici despre o schimbare fundamentală în ceea ce privește opiniile metodologice și epistemologice ale behaviorismului. In această optică, comportamentul rămâne singurul obiect asupra căruia se concentrează reflexia și „locul” unde se infirmă sau se confirmă ipotezele. Ne putem aminti cum unul dintre părinții terapiilor comportamentale, sud-africanul Wople, nu ezita să utilizeze, în cadrul metodei sale de desensibilizare sistematică, imageria mentală și reprezentările simbolice, elemente pe care le-am
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de verificare care nu necesită o revenire sistematică la verificări concrete. In consecință, o funcționare cognitivă valabilă are nevoie de mijloacele cu care să facă diferența dintre o gândire corectă și una eronată. Aceste verificări sunt realizate cu ajutorul activităților de reflexie care sunt judecăți în legătură cu alte judecăți (reguli logice), prin raportare la experiența directă, prin captarea comportamentelor, ideilor, regulilor rezultate din cultura în care trăim (modelare simbolică). Sigur, la fiecare nivel, eroarea este posibilă, fie din cauză că regulile logice sunt încălcate, fie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Convorbirea continuă în legătură cu ceea ce Hubert trebuie să modifice referitor la atitudinea sa personală și la persoanele din anturaj. El nu se mai simte amenințat sau agresat lucrând asupra prevenției răspunsului, se gândește la mai multe atitudini ostentative ca la niște reflexii umoristice: „Nu poți fi întotdeauna în formă”. Este adevărat, am fost mai distant în acel moment...”. „Fără panică și dedramatizări, va spune el prietenilor săi, ne simțim bine în acest moment, să trăim clipa prezentă.” După ce a reușit să rezolve
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu corespunde cerințelor în domeniul psihologiei și nu conduce întotdeauna la o reușită stabilă pe termen lung. Terapeutul sexolog și de cuplu care folosește metoda cognitiv-comportamentală trebuie, adesea, să explice expectanța sa în calitate de terapeut și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere și vene) nu este suficient pentru a trata întreaga problema: în relațiile sentimentale, dragostea, pasiunea, emoția, senzația fac diferența. Medicamentele sexoactive, mai precis
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Erich Auerbach, Mimesis, pref. Romul Munteanu, București, 1967; Georg Christoph Lichtenberg, Aforisme, București, 1970; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu). Repere bibliografice: Căprariu, Jurnal, 92-97; Felea, Reflexii, 160-165; Piru, Panorama, 145-146; Mincu, Critice, I, 174-177; Cesereanu, Ipostaze, 144-151; Manolescu, Poezia, 66-68, 229-235; Grigurcu, Teritoriu, 63-70; Piru, Varia, I, 285-289, II, 516-518; Doinaș, Poezie, 113-121; Raicu, Structuri, 204-208; Grigurcu, Idei, 49-63; Tomuș, Răsfrângeri, 181-184; Drăgan, Reacții, 99-108; Nițescu
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
date construite În chip riguros. Ștefan Buzărnescu: După 1989, datorită Îndelungatului său concubinaj epistemic cu toate segmentele spațiului social românesc și subordonării experimentului politic comunist, paradigma marxistă a fost excomunicată nu doar din practica politică, ci și din sfera de reflexie teoretico-metodologică. Culpabilizarea, latentă sau manifestă, a celor care au participat, ca universitari, la „Întemeierea teoretică” sau la „diseminarea” imperativelor „dezvoltării multilaterale” este o tristă răfuială politicianistă de sorginte stalinistă ce dă un ton contraproductiv tinerei generații. Cel puțin pentru prezent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ordin logistic (costuri prohibitive) nu-i permit sociologiei românești să fie, Încă, fișa clinică a disfuncțiilor Întregii noastre societăți aflate Într-o fază de accentuată entropie normativă. În etapa următoare ea trebuie să se afirme și ca instanță de reflexie calificată a societății asupra ei Însăși, denunțând braconajul epistemic al tuturor celor care-i represează că nu a anticipat evenimentele din ’89. Acestora le ofer următoarea replică: sociologia nu face profeții, iar sociologii nu sunt profeți, ci oameni de știință
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
săi (Thourville, Demolins, de Rousiers, Pinot, ș.a.) referitoare la structurile de rudenie și la tipurile de comunități familiale pe care le circumscriu a fost realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă, genos, a verbului genesthai, și care Înseamnă „a veni la viață”), cu o simbolistică bogată și o inepuizabilă putere
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Americii Latine”, GL, 1965, 39; Darie Novăceanu, „Introducere în literatura Americii Latine”, CNT, 1965, 51; Oarcăsu, Oglinzi, 212-217; Darie Novăceanu, „Scriitori latino-americani”, CNT, 1967, 2; Ion Lungu, „Scriitori latino-americani”, T, 1967, 8; Ion Lungu, „Priveliștile lumii”, TR, 1967, 46; Felea, Reflexii, 191-194; George Pruteanu, „Priveliștile lumii”, IL, 1968, 1; Nicolae Manolescu, „Priveliștile lumii”, CNT, 1969, 7; Simion Bărbulescu, Francisc Păcurariu - poet, prozator, eseist, ST, 1970, 1; Mircea Tomuș, „Ochean simplu”, T, 1972, 8; Radu Cârneci, „Ochean simplu”, ATN, 1972, 9; Poantă
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
la conscience nationale des Aroumains, Roma, 1955; ed. (Geneza și evoluția conștiinței naționale la macedoromâni), Timișoara, 1995; Evocări, Madrid, 1965; ed. București, 1997; Fermentul aromân (macedo-român) în sud-estul european, îngr. și pref. Justin Tambozi, Constanța, 1995; Mărturiile lui..., Constanța, 1996; Reflexii asupra destinului istoric și politic al aromânilor, pref. Ionel Zeană, București, 1996. Antologii: Mică antologie aromânească, introd. edit., Freiburg im Breisgau, 1952; București, 2001. Repere bibliografice: Constantin Papanace, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1985, 109; Manolescu, Enciclopedia, 554-555. Hr.C.
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
Gheorghe, Trei studii de istorie literară, LCF, 1962, 5; Ov. S. Crohmălniceanu, „Literatura română la începutul secolului XX”, GL, 1964, 44; Adrian Marino, Profilul literaturii române la începutul secolului XX, ST, 1964, 11; Georgescu, Păreri, 363-368; Simion, Orientări, 363-372; Felea, Reflexii, 131-133; Rusu, Utopica, 214-219; Cesereanu, Ipostaze, 174-183; Perpessicius, Lecturi, 325-332; Manolescu, Poezia, 64-65, 223-228; Stănescu, Poeți și critici, 166-176; Piru, Varia, I, 332-335, II, 321-324; Georgescu, Printre cărți, 213-219; Grigurcu, Idei, 135-140; Ciobanu, Critica, 216-220; Raicu, Critica, 434-445; Regman, Colocvial
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
izolare, căutând căi de comunicare cu discursul intelectual (științific, filosofic, religios, moral, politic) al unei vremi anume. O altă direcție net conturată a scrisului lui M. vizează relațiile culturalului cu politicul, și în acest context, căutând o linie modernă de reflexie intelectuală românească, sunt asumate chestiunile integrării în lumea spirituală europeană. Elementele preliminare ale acestui proiect se dovedesc mai vechi. În forme adaptate circumstanțelor autorul și-a strecurat ipotezele sub cenzura comunistă în pseudoînsemnările de călătorie Olé! España! (1974), Carnete europene
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Prima biografie a lui Alexandru Macedonski, CNT, 1966, 13; Vladimir Streinu, Monografii istorico-literare, LCF, 1966, 15; Nicolae Manolescu, „Opera lui Alexandru Macedonski”, CNT, 1967, 31; Nicolae Manolescu, „Introducere în critica literară”, CNT, 1968, 3; Matei Călinescu, Reflexii pe marginea unei monografii, GL, 1968, 5; Matei Călinescu, Cartea de critică. Literatură și semnificație, LCF, 1968, 49; Ov.S. Crohmălniceanu, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 5; Eugen Simion, „Modern, modernism, modernitate”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, Paradoxurile unei teorii, LCF
MARINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
-
îl asculte. Așa au apărut o serie de broșurele: Diata lui Cilibi Moise vestitul (1858), Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5 (1859), Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise (1861), Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească (1862), Practica și culegeri ale lui Cilibi Moise (1863), Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească(1865), Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise (1867). Sunt cunoscute paisprezece cărticele, însoțite
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
ca o adevărată literatură populară. SCRIERI: Diata lui Cilibi Moise vestitul, București, 1858; Viața și proverbele lui Cilibi Moise de la 1859, decembrie 5, București, 1859; Visul de 48 de nopți al lui Cilibi Moise, București, 1861; Anecdote și povețe din reflexiele lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1862; Practica și culegeri ale lui Cilibi Moise, București, 1863; Practica lui Cilibi Moise, vestitul din Țara Românească, București, 1865; Gândurile a 40 de nopți ale lui Cilibi Moise, București, 1867; Practica
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
descoperirea Americii a avut un efect structurant sigur, pe de o parte, prin afluxul de aur și consecințele sale inflaționiste, iar pe de altă parte, prin furnizarea cadrului individualismului liberal. Afluxul de aur din America se află la origine primelor reflexii economice detașate de morală (mercantilismul). Admițând dominația economiei asupra politicii ca fiind anterioară apariției chiar economiei, mercantilismul a ajuns astfel teoria economică dominantă a statelor, vorbind de încurajarea continuă a exporturilor pentru a obține aur, crezând în același timp că
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
să ne întrebăm ce este în realitate frumusețea... Frumusețea întipărită pe chip Numeroasele teorii și observații, precum și studiile academice ne permit să formulăm idei destul de clare despre ceea ce este frumusețea. La nivelul cel mai popular, adică la nivelul zero al reflexiei, indivizii cei mai frumoși sunt cei ai căror caracteristici fizice sunt legate de capacitatea ideală de perpetuare a speciei. În acest context, oamenii cu înfățișare mai viguroasă vor fi mai atrăgători decât cei mai puțin robuști; bărbații înalți și voinici
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
penitenciarului ca instituție, așa cum sunt ele definite în mod oficial, precum și modalitățile prin care este urmărită atingerea acestor scopuri. Presupoziția de la care pornim este aceea că modul în care legea fixează scopul detenției, drepturile și obligațiile personalului și deținuților constituie reflexia formală a modului în care societatea îi privește pe cei care au încălcat normele penale. Executarea pedepselor privative de libertate este reglementată prin Legea nr. 23/1969. Este cel puțin surprinzător faptul că această lege este încă în vigoare (amendamentele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]