3,182 matches
-
informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul speculativ și „spiritul geometric”. Abundă termenii din geometrie, tehnică, cibernetică, mărturisind o receptivitate acută față de suflul vremii și, în egală măsură, angoasa produsă de invazia tehnicismului. Obsesia timpului străbate textele și deschide terenul reveriei, proiecției fantastice, călătoriilor
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
vor fi reunite aceste volume antume, precum și numeroase texte inedite, în seria Scrieri, însumând aproape patru mii de pagini (I-VI, 1967-1972). Asemenea foarte tânărului G. Ibrăileanu (sedus de aforisme), junele C., bântuit de mirajul ideilor, era un gânditor, un reflexiv, năzuind să-și clarifice relațiile cu lumea. Cele nu mai puțin de 935 de aforisme și comentarii, reunite postum în Caleidoscop (1974), sunt, de fapt, niște meditații succinte, deschideri inteligente spre social și etic, sondări psihologice în eros (cu accente
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
oceane se încheie într-un Port dunărean evocat cu accente simboliste, în sonorități minulesciene. În volumele apărute după 1967, C. se definește ca un poet cu o structură lirică modificată. În perioada claustrării în sine însuși a devenit mai accentuat reflexiv, a renunțat la gesturile patetice, la exuberanța dialogului. Poeziile sale se caracterizează prin condensarea la maximum a emoției lirice, prin sobrietatea mijloacelor de expresie, printr-o percutantă economie lexicală. E meditativ și interiorizat, iar fluxul poetic s-a esențializat, ideea
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Romanul Singurătatea din urmă (1986), de sorginte autobiografică, pune accente speciale pe o copilărie și o adolescență trăite într-un mediu familial bântuit de neliniști și vicisitudini, pe care autorul caută să le explice și să le înțeleagă în solitudinea reflexivă a maturității încărcate de experiențe decisive. SCRIERI: Decor penitent, București, 1947; Dincolo de cuvinte, București, 1967; Determinări, București, 1970; Codice, București, 1974; Ianuarii, București, 1976; Împărăția de seară, pref. Ion Caraion, București, 1979; Trecerea, București, 1981; Dogma, București, 1984; Împărăția de
CRAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286476_a_287805]
-
Costin [...] în oraș la Iași, în anul [...] 1675 este o narațiune istorică, concepută ca o carte de învățătură morală. Predoslovia indică starea de spirit a autorului marcat de „cumplitele vremi”, stare ce va imprima întregului text o tonalitate melancolică, accentuat reflexivă. Faptul obligă la o lectură mai curând literară, decât literală a textului. În prima parte - evocare (Mihai Viteazul, Movileștii ș.a.), în partea a doua - memorial (Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan ș.a.), lucrarea e scrisă sub presiunea conștiinței că „ceea ce povestești repede
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
și cuceritor (forța). Îi mai sunt atribuite lui C. trei discursuri în limba latină. Apelul la mitologie, la sensurile ei alegorice utile retoricii confirmă orientarea umanistă a cărturarului. Opera lui prefigurează direcțiile durabile ale culturii române, impune un stil narativ reflexiv, continuat de M. Sadoveanu-evocatorul istoriei, iar în poezie afirmă o specifică acceptare melancolică a destinului uman. C. și-a dominat vremea, drept care N. Iorga a numit cea de a doua jumătate a secolului al XVII-lea „epoca lui Miron Costin
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
adevărat don juan local, amator de legături amoroase cu vedetele feminine ale nomenclaturii, se adaptează totuși, ba chiar suportă îngăduitor penibile povești cu „militanți comuniști, idealiști”. În ultima parte a cărții, tonul ironic, degajat al naratorului se convertește într-unul reflexiv, ca să dezvăluie, în spatele mascaradei la care asistase, o crimă odioasă, în care sunt implicate, mai mult sau mai puțin, toate personajele. Din altă perspectivă și într-o manieră originală, C. își aduce astfel contribuția la configurarea unei perioade tragice din
CREMENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
un obsedant scâncet, suferința se clatină într-o semisomnolență în care instinctul vital alterat posedă nu știu ce încordată luciditate; materia în dezagregare are un fel de conștiință de sine, vizibilă în însuși propriul ei proces de dezatomizare; ea umple toată conștiința reflexivă a poetului, manifestată printr-o atentă notație. Oricâtă simplitate și stângăcie verbală dovedește lirica bacoviană, acestea sunt și semnele neîndoioase ale lucidității lui artistice; conștiința umană se prăbușește în reacții fiziologice, dizlocate, fără nici o putință de se ridica pe un
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
citit ca „jurnalul despărțirii de o lume arhaică, mitologică și, nu în ultimul rând, bucolică” (Mircea Mihăieș). Alcătuite din versuri lungi, adevărate lanțuri metaforice solemn intonate, poemele sunt, în cea mai mare parte, confesiuni fixate pe o dicțiune elegiacă și reflexivă. În formula rememorării, în reprezentări nu o dată de un patetism hieratic, poetul propune o viziune a unei arhaități stranii, ca în poemul Colaci de pământ: „Când naște femeia/oamenii își împart unii altora/ primeniți, la cimitir/ colaci din pământ/ disting
BARSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
simboluri ale înaltului și purității glaciale, ale verticalității și solitudinii. După „fractura” (Ilie Constantin) proletcultistă, se revine la registrul contemplativ, solemnitatea rituală a rostirii, tonul elegiac, alături de notația meditativă, alegoria ironică, viziunile grotești. Poezia lui B. își adaugă un registru reflexiv, care se arată dominant, chiar și în incantațiile elegiace. Tema lirică principală este timpul, ca biografie și ca istorie. Locul reveriilor îl iau interogațiile fără răspuns, neliniștea discretă, sentimentul trecerii inevitabile, presimțirea unui sfârșit al tuturor lucrurilor. Trecutul (biografic, istoric
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora, ceea ce conferă densitate și expresivitate discursului liric sau epic. Din acest unghi, mai cu seamă povestirile sale par a fi niște mici romane condensate, ca de pildă Gardana, remarcată de E. Lovinescu, tradusă și în
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
neliniștită, cum se întâlnește adesea la D. Cantemir sau la cronicarii din secolul al XVII-lea. Adresându-se sieși sau altora, autorul ar dori răspunsuri și soluții la întrebările ce îl frământă. El este un meditativ, un obișnuit al dialogului reflexiv, citând frecvent filosofi în textele sale, ceea ce le face demne de tot interesul. În asemenea „enumerații” care sunt adesea proze condensate, gramaticianul pare a face în mod conștient literatură. E vorba de aproximativ cincisprezece pagini, interesante însă atât din unghi
BOIAGI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care îi relativizează statutul și îi conferă dramatism perpetuu, însingurându-l pe individ. Un reflexiv se arată C. și în comentarea creațiilor literare. Critic de ținută aulică, nu s-a lăsat antrenat în nici una dintre mișcările teoretice ale vremii, deși nu le-a ignorat rezultatele și metodologiile. Discursul lui, modern și totodată atemporal, țintește esențializările
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
fi doar efect al creșterii de productivitate. Acest efect este reprezentat ca o deplasare de la punctul A la punctul B. Dar, mai departe, creșterea venitului va îmbunătăți sănătatea muncitorilor și această creștere a nivelului de sănătate va avea un efect reflexiv, ducând la o creștere adițională a outputului. Astfel, se va manifesta un efect multiplicator prin care o creștere inițială în productivitate va produce o creștere superioară a outputului. Această mișcare este reprezentată în figura 3.4, prin deplasarea de la punctul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
narațiunile lui Marlow, este probabil legată de tradiția orientală modernă a narațiunii orale (skaz în Rusia, gawęda în Polonia). Vezi Friedrich R. Karl, Joseph Conrad. The Three Lives, Londra, 1979, 30 și 942. 345 Ann Banfield face distincția între conștiința "reflexivă" și cea "non-reflexivă". Personajele-reflector pot funcționa pe ambele dimensiuni ale conștiinței. În cazul Emmei Bovary, de pildă, predomină o conștiință non-reflexivă: "într-o mare parte a narațiunii" aceasta "nu reprezintă nimic mai mult decît suprafețe corporale și senzații intense". Pe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ale conștiinței. În cazul Emmei Bovary, de pildă, predomină o conștiință non-reflexivă: "într-o mare parte a narațiunii" aceasta "nu reprezintă nimic mai mult decît suprafețe corporale și senzații intense". Pe de altă parte, romanele Virginiei Woolf arată predominața conștiinței reflexive, așa cum fac și ultimele romane ale lui Henry James, am putea adăuga. Ann Banfield, "Reflective and Non-Reflective Consciousness in the Language of Fiction", Poetics Today 2 (1981), 75. 346 N. Friedman, "Point of View in Fiction", PMLA 70 (1955), 1169
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
românul aproape că are sufletul absorbit în sufletul grupului, el este departe de a atinge idealul solidarității sociale. Ne lipsesc atât conștiința sacrificiului persoanei, cât și dorința de a face acest sacrificiu. Românul nu are decât un suflet gregar, dimensiunea reflexivă nefiind implicată aici. "Solidaritatea este opera sacrificiului conștient, este ultima verigă în înălțarea morală a voinței, pe când "gregarismul" este o stare impusă de împrejurări și de tradiție" (Rădulescu-Motru, 1998: 235). O societate marcată de un suflet gregar este una supusă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
societățile moderne însă, tradițiile și obiceiurile nu mai au aceeași putere normativă, astfel încât indivizii au libertatea de a gândi asupra acțiunilor lor, și de a decide modul concret de a le pune în practică. În acest fel, societatea devine mai reflexivă în toate aspectele ei, de la modul de guvernare și până la relațiile intime (Giddens, 2000). Tabel 3.1. Dimensiuni ale modernității. Schimbări economice Modernitatea înseamnă în primul rând creștere economică constantă, prin industrializare, inovații tehnologice, raționalizarea alocării resurselor, etc. Schimbări la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
religioase sunt înlocuite cu cele ale rațiunii și științei. Birocratizarea instituțiilor sociale. Schimbări la nivelul problemelor sociale Emergența unei noi patologii sociale intensificarea delincvenței, acutizarea problemelor legate de foamete, aglomerare urbană, poluare, deteriorarea mediului, anomie. Critic față de conceptul de modernitate reflexivă, Ulrich Beck propune dihotomia prima epocă a modernității și a doua epocă a modernității, vrând prin aceasta să arate că între cele două există schimbări majore, de esență și nu de suprafață: Există o ruptură structurală, o schimbare de paradigmă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
prin aceasta să arate că între cele două există schimbări majore, de esență și nu de suprafață: Există o ruptură structurală, o schimbare de paradigmă, și nu doar o intensificare a cunoașterii și a reflecției, așa cum sugerează conceptul de modernitate reflexivă (Beck, 2000). Nici una din cele două epoci ale modernității nu se confundă cu globalizarea, aceasta intervenind în ambele și fiind distinctă de acestea; însă în a doua epocă a modernității, globalizarea pune sub semnul întrebării principiile teritorialității, al colectivității și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu articol hotărât urmat de participiul formei nipe‘al a verbului ’"mân - este deci din aceeași familie lexicala cu cele trei nume de la paragraful anterior. Formă nipe‘al are drept corespondent în arabă formă infa‘ala219, având aceeași valoare de reflexiv. Practic expresia este sinonima cu numele anterioare 220. Doar structura ei gramaticala diferită ne-a determinat să o analizăm aparte. Semnificații de bază: divinitate sigură, neschimbătoare, fidelă. 3.1.12.3. NoțQr/Šomer: „făcând șmilăț”/„Cela ce păzeaște” (SC); „Cel
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și ar preveni primejdia de a se preda/Învăța istoria Într-un mod detașat sau străin de ceea ce este actual și de viitor, de ceea ce se face efectiv. Învățarea istoriei este privită acum ca o activitate cu un pronunțat caracter reflexiv. După câte se poate constata, În ultimele două variante, rezultatele sunt condiționate de ceea ce fac elevii, de angajarea lor activă În discuții, clarificări,rețineri de concluzii, de Învățăminte. Așadar, se poate afirma că, atât prin conținutul predării, cât și prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unei evaluări și unei reglări din mers, capabile să conducă la corectarea operațiilor, la ajustarea intențiilor, la reconsiderarea pe parcurs a procedeelor de lucru, până la realizarea finală a acțiunii. Subliniind ideea că „...Întreaga metodă este, În mod inevitabil, o reîntoarcere reflexivă asupra operațiilor deja cunoscute”, G. Berger releva tocmai această putință a tehnicii de lucru de a se revizui simultan cu aplicarea ei În practică, de a se autoregla din mers. Cu cât profesorul va dispune de posibilități mai bune de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
manualul) Înseamnă a avea În vedere, În același timp și o educare a capacității de lectură, a unei atitudini active În timpul lecturii și o Însușire treptată a unor deprinderi corecte și complexe de autoinstruire prin lectură. Atitudinea critică și efortul reflexiv, căutarea analogiilor, a transferurilor posibile de cunoștințe și idei, evaluarea și judecata de valoare, jocul fanteziei și al anticipației, interesul și gustul pentru citit, sinteza, extrapolările și interpolărileetc., nu pot fi separate de actul unei lecturi active; sunt expresia unei
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
stare de efervescență mintală, și de angajare afectivă ce incită la un efort de cercetare speculativă deductivă. Și desigur, o părere, o opinie, o ipoteză, oconfruntare de idei, o nouă descoperire etc. pot constitui un motiv de căutare și cercetare reflexivă. Este de dorit ca, de fiecare dată, elevul sau studentul să caute să-și valorifice propriile-i cunoștințe dobândite, să pună În joc structuri operatorii adecvatecerute de soluționările posibile ale problemei date; să extragă și să aducă Într-o corelație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]