1,273 matches
-
interese, se sugera interdicția numirii/alegerii la Curtea Constituțională a persoanelor aflate în relații de rudenie până la gradul al doilea sau a soților/soțiilor unor reprezentanți ai puterii executive sau legislative. La nivelul reglementării efectelor deciziilor Curții Constituționale, Comisia sugera reformularea art. 147 (1), în conformitate cu care prevederile declarate ca neconstituționale sunt suspendate de drept, timp de 45 de zile, până la punerea lor în acord cu Constituția. Comisia se pronunța în favoarea eliminării instituției suspendării de drept, pe du pe durata a 45
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Orbi: "Redde Caesari quae sunt Caesaris" PRIMA VERBA Intitulat "Diplomați ai României ", volumul de față se află la cea de-a două ediție, fiind folosit în cea mai mare parte, ceea ce există în prima sa ediție, cu excepția unor dezvoltări-completări și reformulări. Am reluat subiectul cu multă satisfacție întrucât se făcea, pentru prima oară, o prezentare a activității noastre și încurajare reconfortantă deoarece am trecut deja pragul critic al ezitărilor și complexelor pe care le traversasem, învingând sentimentul de frustrare și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Concluzii Pentru înțelegerea corectă a statutului N.A.T.O. în anii ’90 trebuie pornit de la necesitatea conturării unui nou concept strategic, altul decât cel afirmat la momentul constituirii Alianței. Mai ales după 1989 (prăbușirea comunismului) a apărut și mai evidentă necesitatea reformulării strategiei organizației. Astfel, noul concept strategic, conturat în anii 1990, 1991, a urmărit îndeplinirea unor funcții precum: 1. întărirea stabilității și securității în Europa; angajarea în soluționarea pașnică a conflictelor; 2. crearea unui climat favorabil consultărilor în problemele vitale ale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
cea veche. Niciodată individul nu va putea renunța la schemele culturale achiziționate mai demult, În fazele incipiente de edificare a personalității. Accesul la o cultură anterioară sau coprezentă - dar străină - se realizează printr-un soi de traducere și interpretare permanentă. Reformularea și transcodarea sunt exerciții intersemiotice, prin care o cultură relaționează cu elementele unei alte culturi. Familiarizarea cu ceva necunoscut presupune nașterea sau actualizarea unor legături noi. Această relecturare intraculturală conduce la ceva mai mult sau mai puțin decât a fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
21. Respingerea ireconciliabilă a statutului de grup social respectabil pe care politicienii români Încercau să și-l mențină avea ca surse opinia populară și experiențele particulare ale României, Înainte de primul război mondial. Un alt aspect semnificativ al criticii eugeniste era reformularea problemelor morale și etice Într-un discurs biologizant. Eugeniștii nu apelau, pur și simplu, la un simț moral tradițional, ci Încercau mai degrabă să reconstruiască fundamentul acestei moralități, definind „corupția” pe criteriul efectelor negative ale anumitor acțiuni asupra bunăstării biologice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
politică industrială / 87 2.9.4. Interacțiunea cu politica fiscală / 89 2.9.5. Interacțiunea cu politica europeană de coeziune economică și socială / 90 Capitolul 3. Asimilarea aquis-ului comunitar.Condiție necesară a inserției României în europiața cercetării-dezvoltării-inovării / 93 3.1. Reformularea, din perspectivă europeană, a principiilor și obiectivelor strategice în sectorul cercetării-dezvoltării-inovării / 94 3.1.1. Principiul dependenței finanțării instituției de cercetare de performanțele obținute / 96 3.1.2. Principiul realei promovări în carieră / 96 3.1.3. Principiul recunoașterii și
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
progresat în perioada comunistă în România sub aspectul științelor exacte, aceasta a regresat în ceea ce privește științele socio-umaniste, decalaj care este pe cale de a fi recuperat în prezent. Toate acestea conturează, piața cercetării-dezvoltării-inovării românești, ca parte integrantă a europieței aferente. 3.1. Reformularea, din perspectivă europeană, a principiilor și obiectivelor strategice în sectorul cercetării-dezvoltării- inovării Și în perioada comunistă, dar și în prezent, sectorul cercetării-dezvoltării-inovării a fost supus rigorii unei strategii planificate de dezvoltare. Deși îndelung contestată în ultimii ani, planificarea este importantă
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
Cercetării. La nivel principial, Strategia națională de cercetare, dezvoltare, inovare se concentrează pe o serie de direcții de urmat pentru a conduce la crearea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării, prin conturarea unor principii directoare. Pornind de la acestea, opinăm în sensul unei reformulări a principiilor existente, astfel încât, din punct de vedere teoretic, să vorbim despre o piață a cercetării-dezvoltării-inovării în România, urmând ca, ulterior, să observăm aplicabilitatea ei practică. Pentru început, ne oprim asupra a ceea ce considerăm că ar trebui să fie ideile
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
cele trei categorii sunt în lumea contemporană aproape nepopopulate. În cea de-a treia categorie trebuie să aranjăm aproape toate națiunile independente aproape 170 amestecând o mare varietate de regimuri 43. Definiția lui Weber cu privire la legitimitate are nevoie de o reformulare luând în considerare conceptele înrudite de încredere, popularitate și eficacitate. Una dintre descoperirile cele mai semnificative ale cercetării asupra legitimității și încrederii întreprinse în ultimele decenii în democrațiile pluraliste din Vest este vizibilitatea unei mari părți a cetățenilor care exprimă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
În cadrul dialogului poate avea diverse funcții: a) încurajează conversația (vorbitorul curent îi trimite interlocutorului un semnal că îl urmărește, îl lasă să continue, este interesat de ceea ce spune); b) induce o shimbare în cursul conversației (vorbitorul îi solicită ascultătorului clarificări, reformulări, aprofundări, se concentrează pe anumite porțiuni din discursul interlocutorului); c) încheie conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conversația (vorbitorul reia spusele interlocutorului pentru a semnaliza dorința de a abandona subiectul). Printre mărcile lingvistice specifice sunt repetițiile (parțiale sau totale), interjecțiile (aha; da, da, da...; și?, mhh...), deicticele textuale (așa..., a, acum înțeleg...), secvențele prin care se introduc reformulări (adică, vrei să zici..., dacă înțeleg bine..., deci), conectorii pragmatici (ei, deci...), secvențele conclusive (bun, asta a fost, ne oprim aici, următorul). Prin comportamentul explicativ vorbitorul prezintă o problemă pentru a o face înțeleasă de un public determinat. Explicațiile sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
i) să-și continue pur și simplu ideea fără a-i da interlocutorului posibilitatea să intervină; (ii) să recurgă la cuvinte de umplutură pentru a semnala interlocutorului că nu dorește să abandoneze cuvântul; (iii) să recurgă la repetiții lexicale și reformulări care îi permit planificarea mesajului fără a ceda cuvântul interlocutorului. Contururile intonaționale non-terminale, elementele nonverbale și paraverbale (poziții corporale, privirea ândreptată spre interlocutor, mimica, gesturile, debitul verbal) sunt elemente care însoțesc mesajul verbal semnalând intenția vorbitorului de a păstra cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
față de neînțelegerile apărute în comunicare: vorbitorul îi semnalează aceste neînțelegeri interlocutorului (ca în culturile occidentale) sau trece cu vederea neînțelegerile apărute (ca în culturile orientale)? În ce mod sunt semnalate neînțelegerile: Prin solicitarea unor argumente suplimentare? Solicitând repetarea informației sau reformularea ei de către vorbitor?; ironizând vorbitorul?; Reproșându-i că nu a transmis informația suficient de clar? Care este atitudinea vorbitorilor în situațiile în care percep o incompatibilitate de scopuri în raport cu interlocutorii? 2.5. Structura interacțiunii Interacțiunea orală este guvernată de diverse
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
aceea, există situații în care protocolul de comunicare presupune ca vorbitorii să se abțină de la formularea de întrebări (întrebările prea numeroase puse de elevi profesorului pot fi percepute ca agresiuni; subalternii evită să pună întrebări șefului), eventual să recurgă la reformularea lor ca sugestii, opinii cu structură declarativă și intonație ezitant-descendentă. Directivele, ordinele se dau, de obicei, direct, atenuate la nivel lexical („Închide geamul, te rog frumos/dacă se poate/dacă nu te deranjează”) sau convertite în structuri declarative („Mă gândeam
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
eseu, propozitia-subiect apare ultima în paragraf. 16 Alteori, există paragrafe care nu au o propoziție-subiect. Este cazul în care prin paragraful respectiv se asigura trecerea la un alt paragraf sau se exprimă și se dezvoltă aceeași idee. b) expansiunea sau reformularea urmează logic după propoziția-subiect, dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
paragraf sau se exprimă și se dezvoltă aceeași idee. b) expansiunea sau reformularea urmează logic după propoziția-subiect, dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui referat este dezvoltat prin reformulare. c) limitarea este o altă strategie comună prin care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
dacă aceasta este formulată prima, sau înaintea ei dacă propoziția-subiect apare la sfarsit și semnifică dezvoltarea acesteia. Spus simplu, se ajunge la o reformulare detaliată a primei propoziții. Este un truc stilistic prin care conținutul unui referat este dezvoltat prin reformulare. c) limitarea este o altă strategie comună prin care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d) exemplificarea. Orice paragraf bine structurat are cel puțin un exemplu prin care se susține subiectul. Prin exemplificare
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de tipul a ști sau gîndire reprezentată (Rabatel 1998). • Indicațiile de cadru mediator: mărci precum potrivit, după, conform și pentru, modalizare printr-un timp verbal precum condiționalul optativ, alegerea unui verb de atribuire a vorbirii precum a pretinde, se pare, reformulări de tipul de fapt, în realitate, și chiar în orice caz etc. • Fenomenele de modalizare autonimică: orice enunț sau fragment de enunț meta-enunțiativ care, într-o buclă reflexivă a vorbirii asupra faptului de a vorbi, manifestă neclaritatea și inexactitatea cuvintelor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de aport de informație, ba mai mult, aceasta este una din funcțiile ei în discursul didactic. Legătura interpretativă impusă face să apară două segmente ale cotextului ca legate între ele și deci identificabile semantic: Maria Callas era o soprană divină. Reformularea 5 finală un mit al artei vocale operează mai explicit în același mod: N1 (Maria Callas) ESTE UN N2 (mit al artei vocale). Rolul pe care-l joacă determinanții posesivi în continuitatea referențială este adeseori neglijat 6. În T26, sintagmele
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cel mult o secundă, ca o minunată prevestire... și să dispară din nou. (Trad. de Grete Tartler, Ed. Univers, București 1989, p.48) Ceva profund neclar devine treptat un parfum, înainte de a fi reluat de sintagma definită mireasma, pînă la reformularea era numai un firicel slab. În raport cu funcționarea normată a reluărilor care se sprijină pe o definire progresivă a obiectului discursului, acroșajul unei publicități precum "Era odată brînzA topită..." surprinde la fel de mult ca un titlu de poem precum "LE dormeur du
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vedere al percepției ințiale: "și într-adevăr [Ø] sînt oameni". Finalul lui B pare astfel să întrerupă incidența referențială a lexemului "animale". Pronumele anaforicele [Ø] = ei din C și D ar trebui să trimită la "oameni", introdus în memorie prin reformularea de la sfîrșitul segmentului B. Cu toate acestea, introducerea lexemului "vizuini" în C conduce la o ezitare referențială a celor două subiecte. Referentul animal pare că se menține într-atît încît anafora [ei] = oameni este, dacă nu împiedicată, cel puțin întîrziată și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la cea a lui homo erectus. Finalul segmentului [B] întreupe incidența referențială a lexemului animale și izotopia legată de el. Începînd de-aici, subiectele verbelor din [C] și din [D] ar trebui să trimită la oameni, introduși în memorie odată cu reformularea și într-adevăr sînt oameni. Cu toate-acestea, introducerea lexemului vizuini menține izotopia animală, iar subiectul din [C] ezită referențial și pare să rămînă sub incidența lui animale. De-a lungul întregului segment [C] referentul animal pare că se menține astfel
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
decît atunci cînd construiesc o reprezentare nouă sau insolită. În acest caz, ele conțin aproximativ tot atîția conectori cît și textele argumenative și explicative. În schimb, în toate cazurile, descrierile conțin în general mulți organizatori textuali și frecvente mărci de reformulare în încheierea unei secvențe. (Adam 1990: 143-190). 5.1. Organizatori textuali Organizatorii joacă un rol capital în balizajul planului de text (cap. 6, § 1). Putem distinge organizatorii care ordonează părțile reprezentării discursive pe axele majore ale timpului și spațiului și
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînt astfel localizate și diferențiate (chiar dacă mărcile de la sfîrșitul unui cadru nu sînt întotdeauna ușor de reperat). Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectorii concesivi sînt mijloace curente de semnalare a unui cadru enunțiativ. Importanta categorie a mărcilor de reformulare subliniază, într-un anumit punct al textului, o reluare metaenunțiativă care este adesea o modificare a punctului de vedere (adică, altfel spus, [N1] înseamnă/se numește [N2], într-un cuvînt, în alți termeni...) și/sau asociază cu această reluare un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
respinge astfel punctul de vedere al opiniei comune adverse (PdV1). Ansamblul acestei argumentații se sprijină pe disocierea noțiunii de "schior extrem" în două puncte de vedere antagoniste (PdV1 și PdV2). Faptul de a începe printr-o negație [e2] permite situarea reformulării noțiunii de "schior extrem" în capul mișcării și identificarea concluziei C pe care trebuie s-o tragă interpretantul din DESIGUR [e3]. Ceea ce se situează la sfîrșit în dinamica schemei 13 est plasat la început în enunțul-text: Schema 13 În mișcarea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]