1,351 matches
-
postindustrială tinde să recupereze setul axiologic al marilor contractualiști, reprezentanți ai modernității timpurii, fenomen care conduce și la redefinirea viziunii de ansamblu asupra conflictualității umane. Acest fenomen de restructurare a comprehensiunii în epoca postindustrială se manifestă în plan societal prin reformularea setului de drepturi civile revendicate prin contractualismul clasic, sub forma conceptuală actuală a "corectitudinii politice". Paradigma conflictului și paradigma contractualistă, specifice Iluminismului, sunt astfel recuperate pe alte paliere, aparținând izomodernității. Nu în ultimul rând, noile mijloace de comunicare interpersonală dau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
implicite, necesită analiza unor procese inexistente până în prezent. În acest context, cel puțin trei vectori sunt esențiali în formularea unor constatări și evaluări în cadrul demersului de față: * globalizarea amenințărilor militare și geopolitice asimetrice; * restructurarea setului axiologic al modernității timpurii și reformularea principiilor acesteia sub mantia modernității izocontractualiste; * globalizarea comunicațiilor și a comunicării, în special prin dezvoltarea exponențială a comunicării prin internet și a tehnologiilor "integratoare" ale tuturor mijloacelor de comunicare, atât individuale, cât și de masă. La acestea se pot adăuga
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conflictuale, cetățenia devine unul dintre conceptele centrale ale identității atât individuale, cât și colective. Noile frontiere nu mai sunt doar geopolitice; acestea se manifestă prin globalizare spirituală, inclusiv prin conflicte sau, dimpotrivă, prin absorbții spirituale (religioase, ideologice etc.) și prin reformulări teoretice ale constructelor clasice ale frontierelor și conflictelor privite prin perspectiva paradigmei modernității reflexive sau a celei postmoderne. Așadar, din unghiul istoriei contemporane, prin spectrul disipativ al paradigmei izomodern. Capitolul 5 Paradigma conflictului și contractul social actual " Iată specia umană
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mine la o situație comunitar-legală, fie să se retragă din vecinătatea mea." (id., p. 394, n. sub.). Pe fondul dificultăților ridicate de aplicabilitatea funcțională a principiilor democratice enunțate de marii contractualiști clasici, în secolul al XX-lea s-a încercat reformularea teoriei contractului social. Aceste dificultăți constau, printre altele, în apariția, între timp, a unor societăți socialiste (comuniste) care păreau să amenințe ideologic democrațiile de tip occidental, dar și în transformările interne, de sistem, ale democrației instituite (e.g., necesitatea adoptării de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
nivel de comunicare și cunoaștere. Este un proces fără precedent în istorie și constituie unul dintre elementele definitorii ale perioadei izomoderne. Conceptul de clasă socială ne-a devenit atât de familiar prin contribuția unor întemeitori ai teoriei sociologice clasice, încât reformularea acestuia în termenii izomodernismului devine aproape imposibilă. Stratificarea socială în termeni de resurse financiare și de putere rămâne valabilă în era izomodernă. Elementul de noutate constă în stratificarea clasială fundamentată mai ales pe cantitatea și pe calitatea cunoașterii; puterea în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sec. XVIII-XIX) Postmodernitate. Relativism axiologic. Paradigme conflictualiste (sec. XX) Izomodernitate redempțională. Paradigme postconflictualiste. (prezentul postindustrial) Spațiu social privat Segmentarea comunității tradiționale Integrarea individului în statul-națiune autoritarian Convergența prin atractori locali-regionali-globali. Reîncapsulare în hiperrealitatea ciberspațiului Spațiu social public Implementarea drepturilor fundamentale Reformularea turbulentă a drepturilor fundamentale. Etatism sau democratizare forțată Recuperarea libertăților și drepturilor fundamentale Percepția asupra spațiului și timpului sociale Univers bine-ordonat Destructurare. Univers ordonat Univers bine-reordonat; totodată, metavers Contractul social real Societate ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
către instabilitatea incontrolabilă provocată de hipersensibilitatea la condițiile inițiale. Neștiind cum să reacționăm la provocări, nu putem decât învăța din propriile erori, în continuare. Așadar, eforturile izomoderne se îndreaptă, precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
la provocări, nu putem decât învăța din propriile erori, în continuare. Așadar, eforturile izomoderne se îndreaptă, precum cele ale modernității timpurii, spre reconstrucția societății cunoașterii cu scopul reformulării principiilor funcționării viabile a societății. Potrivit principiilor probabilității, reușita eforturilor morfogenetice de reformulare a setului axiologic și funcțional ale societății izomoderne ar putea eșua, la fel cum proiectul iluminist, al modernității timpurii, a condus la stări haotice, complexe, inexplicabile prin raționalitate. De unde rezultă și că: Proiectul raționalist a eșuat, cel puțin deocamdată, iar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în mod sistematic. Și viitorul, ca și trecutul, poate fi prezentat în mod înșelător. Recent, cea mai cunoscută expunere a permanentei revizuiri înșelătoare a istoriei se găsește în romanul lui Orwell, 1984. Romanul lasă neclarificate multe aspecte ale procesului de reformulare mincinoasă a istoriei (Klockars 1984a:418); poate că va trebui să așteptăm editarea unei istorii a Marii enciclopedii sovietice, pentru a avea răspunsul la aceste întrebări (vezi Taubman 1980). Însă, chiar dacă ar apărea vreodată un asemenea studiu, i-am putea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne autoamăgim cu naivitate". Inocența și vinovăția sînt termeni care pot fi atribuiți cu ușurință încercărilor de a-i minți pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aleg guvernele, războaiele devin imposibile" (Doyle 1986: 1151). Temele duale ale legitimității interne și gradului în care statele liberal-democratice au intenții temperate și pacifice în politica lor externă au fost abordate mai recent de Doyle, Russett și alții. Într-o reformulare a argumentului lui Kant că "federația pacifică" (foedus pacificum) poate fi construită prin extinderea numărului de state cu constituții republicane, Doyle afirmă că democrațiile liberale sunt unice în abilitatea lor și în dorința de a stabili relații de pace între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
creatoare“ Mircea Eliade și viziunea cu privire la „hermeneutica creatoare“. Ilustrări. Dezvoltarea studiului religiei și reconfigurarea viziunii științifice. Precizări metodologice. Noua dimensiune hermene utică și „fenomenologia minții“ (Mircea Eliade). Repere pentru aplicarea noii metodologii de cercetare. V.3 „Perspectivism“ Moshe Idel și reformularea noțiunii de „perspec tivism“. Unici tate și diferență. Necesitatea dialogului, dincolo de constrângerile sistemice ale propriei viziuni. Virtutea multidisci plinarității. Cercetătorul hermeneut și capcanele minții. Preambul Cele trei formule alese pentru a compune titlulacestui capitol („discurs și metodă“, „hermeneutică creatoare“, respectiv
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
rod prin și pentru ceilalți. V.3 „Perspectivism“ Termenul „perspectivism“ are începând cu Nietzsche o istorie conceptuală proprie, fiind redefinit și reinterpretat diferit în contexte diferite. Voi utiliza acest termen nu în accepțiunea lui tare filozofică, ci pornind de la o reformulare, semnificativă, pe care o propune Moshe Idel: „Desemnez cu acest termen [perspectivism] posibilitatea de a interoga o anumită literatură religioasă din perspectiva familiarizării cu o altă literatură religioasă. Nu avem aici nici comparația între figuri și sisteme religioase [...], nici cazul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în această manieră, "(...) orice definiție a ideologiei ca falsitate, ca non-știință sau ca "știință săracă" conceptul de ideologie nu trebuie formulat comparându-l sau punându-l în contrast cu rezultatele științei"375. Cea de a doua teză enunțată de Giddens privește necesitatea reformulării conceptului de ideologie în relație cu teoriile puterii și ale dominației, în mod specific cu teoriile referitoare la modurile în care diverse sisteme de semnificare își fac apariția la nivelul diferitelor forme ale dominației. Influența marxistă este, și aici, recognosibilă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
într-o lume în care presiunile asupra formulelor moderne de constituire a societății survin atât de la nivel global, cât și de la nivel local. 4.1.2. Regândirea cunoașterii și ideologiei în condițiile postmodernității Nu un "sfârșit al cunoașterii", ci o reformulare a modalității de a cunoaște; la fel, nu un "sfârșit al ideologiei", ci o recuperare a sa în accepțiunea pozitivă: acestea sunt premisele pe care le putem lua în calcul atunci când ne referim la condiția postmodernă. Premise care se instituie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de faptul că acestea sunt sau nu receptate de aparate radio care să le decodeze mesajul, afirmația că formele au un mod intențional de a fi în aer nu mai sună atât de bizar. Înainte de a încerca o a patra reformulare a criteriului cognitiv, care să țină seama de faptul că intenționalitatea nu aparține doar domeniului cunoașterii, cred că o examinare a diferitelor moduri de a fi pe care o formă le poate avea va aduce un plus de claritate acestui
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
iau pe rând: a fi receptat în modul receptorului înseamnă că receptarea se face în acord cu felul de a fi al receptorului și ar trebui înțeleasă în termeni diferiți de cei în care am formulat întrebarea, iar cheia acestei reformulări se regăsește în înțelegerea rolului de individuator pe care materia îl joacă. Deoarece materia este principiul individuației, receptorii materiali, cum sunt spre exemplu organele de simt, vor recepta doar individualul, nu și universalul, chiar dacă îl vor recepta în mod imaterial
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai imaterial decât în mediu și așa mai departe. Luând în calcul imaginea de ansamblu a modurilor de a fi pe care formele le pot avea, mă pot reîntoarce la problema centrală a acestui capitol, definirea criteriului cognitiv. Deși în reformulările criteriului cognitiv pe care le propusesem până acum imaterialitatea părea că joaca un rol mai degrabă secundar, acum, în urma datelor despre gradele de imaterialitate și extremele acesteia, se pare ca imaterialitatea este decisivă pentru Toma în definirea unui cunoscător. Între
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
sistem RP, cum sînt Olanda sau țările scandinave, sînt adevărate modele de pragmatism al reformei precum și de stabilitate. CÎTEVA OPȚIUNI FUNDAMENTALE PENTRU CONSTITUȚIILE DEMOCRATICE Putem înțelege acum de ce nu trebuie tratată cu ușurință sarcina conceperii unei constituții noi sau a reformulării uneia deja existente. Este ceva la fel de greu și de complex ca și proiectarea unei nave spațiale cu echipaj la bord trimisă în spațiul extraterestru. Așa cum nici un om rațional nu ar conferi misiunea de a proiecta o navă spațială unor amatori
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
principle for humour"126 care ar guverna conversația de tip Non-Bona-Fide, ci, s-ar spune mai degrabă, unui consens al nonsensului care ar explica aparenta reușită a comunicării dintre personaje, din moment ce replicile lor produc feedback și nici un interlocutor nu solicită reformulări sau reluări care să presupună recunoașterea unor deficiențe de înțelegere. Efectul comic al încălcării maximelor conversației a fost teoretizat de Grice însuși, atunci când considera ironia un tip special de "implicature" (implicatură). O explicație adecvată a acestui tip de comic este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Concluzii Pentru înțelegerea corectă a statutului N.A.T.O. în anii ’90 trebuie pornit de la necesitatea conturării unui nou concept strategic, altul decât cel afirmat la momentul constituirii Alianței. Mai ales după 1989 (prăbușirea comunismului) a apărut și mai evidentă necesitatea reformulării strategiei organizației. Astfel, noul concept strategic, conturat în anii 1990, 1991, a urmărit îndeplinirea unor funcții precum: 1. întărirea stabilității și securității în Europa; angajarea în soluționarea pașnică a conflictelor; 2. crearea unui climat favorabil consultărilor în problemele vitale ale
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
complicate: Este a unsprezecea reprezentantă a sexului frumos din istoria Nobelurilor pentru Literatură" (acasa.ro), "cea mai vârstnică deținătoare a celei mai înalte distincții într-ale scrisului" (Ziua). Merită să fie semnalată cîte o soluție fericită (chiar dacă nu perfectă), de reformulare și scurtare fără teama de repetații: "Doris Lessing este, la 87 de ani, a 34-a femeie care obține un Nobel, și a 11-a laureată a Premiului Nobel pentru Literatură, potrivit Reuters. Premiile Nobel sunt acordate anual din 1901
Informație jurnalistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8680_a_10005]
-
devine directă. Este o colaborare și o interdependență. În perioada luminilor, literatura se află într-un moment de maximă ideologizare. Înțelesurile ideii de literatură se modifică radical în sensul unei ideologizări generalizate, intensive, accelerate și sistematice. Noua situație produce o reformulare și o reierarhizare integrală a conceptului de literatură care începe să acopere sensuri tot mai disociate și heterogene. Literatura devine, în primul rând, un instrument de afirmare și difuzare al Luminilor. Cauzele istorice sunt bine cunoscute: criza vechii societăți absolutiste
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învață numai în momente de criză, de cotitură. Mezirow nu este așa de radical, ci explică mai nuanțat procesul învățării ca pe o succesiune ciclică de secvențe: experiența, incapacitatea de a mai face față cu succes rolurilor sociale de îndeplinit, reformularea, reconstrucția propriei concepții asupra realității și a locului său în această lume, reintegrarea în societate dintr-o nouă perspectivă. El vede aceste transformări graduale ca pe un proces de dezvoltare, de emancipare, noile perspective fiind în mod progresiv mai inclusive
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]