1,737 matches
-
și ne solicită exact la capitolul la care nu am exersat demult, la acel simptom al ajustării defectuoase pomenit de Frankl (symptoms of maladjustment). Pe scurt ne pune la-ncercare puterea de adaptare. În speranța că istoria nu va repeta refrenul vânării de vânt, rămâne de văzut dacă haiducii modernității vor reuși să ne treacă și această vale seacă. ------------------------------------------------ Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG Benissa, Spania 7 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU SONNENBERG - VÂN(Z)ARE DE FERICIRE / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
Știu că nu sunt singură, așa că împărtășesc aici ce am aflat.... XVII. GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG - MERE ȘI MITRALIERE, de Gabriela Căluțiu Sonnenberg , publicat în Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015. „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare. Încercați
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
specie nouă? Ocupația aceasta tinde să devină o meserie în sine, căci sunt mulți cei care s-au decis să iasă-n stradă și să se pronunțe împotriva ... Citește mai mult „Trăim în miezul unui ev aprins” a fost un refren obsedant, care ne-a bombardat timpanele în urmă cu un sfert de veac. Motto-ul acesta revine ciclic în actualitate, strivindu-ne sub călcâiul eternei confruntări dintre est și vest, dintre sus și jos, dintre mare și mai mare.Încercați
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și apatici, nu mai avem oameni dispuși să rabde în tăcere, nu mai auzim la știri veșnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a Europei. Să se fi adeverit în fine chemarea din refrenul repetat până la exasperare, ”Deșteaptă-te române”? Sigur, nici salturi de bucurie nu facem, dar parcă ne uităm mai deschis, mai demn în ograda proprie și în cea a vecinilor, pândind șanse și căutând căi de ameliorare, încercând câte ceva prin propriile
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
și apatici, nu mai avem oameni dispuși să rabde în tăcere, nu mai auzim la știri veșnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a Europei. Să se fi adeverit în fine chemarea din refrenul repetat până la exasperare, ”Deșteaptă-te române”? Sigur, nici salturi de bucurie nu facem, dar parcă ne uităm mai deschis, mai demn în ograda proprie și în cea a vecinilor, pândind șanse și căutând căi de ameliorare, încercând câte ceva prin propriile
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Șlomo Halevy Alkabetz din Țfat (Safed) din secolul al XVI-lea. El este autorul poeziei ebraice Leha dody (Ieși în întâmpinare, dragul meu). Este cântecul întâmpinării Șabatului. Personificarea apare sub forma raportului între mire și mireasă. Primele două versuri sunt refrenul cântecului și ele se repetă după fiecare strofă. Poezia este scrisă în monorimă strofică: rima diferă de la o strofă la alta. Prima literă a primului vers din fiecare strofă este în original una din literele numelui autorului, care și-l
PRINŢESA ŞABAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372559_a_373888]
-
criticam taxele canadiene, federale și provinciale, a spus „așa cum unii sparg băncile să ia bani, alții sparg orice cod fiscal să nu dea bani” Mi-a venit în minte acum. Ultimul capitol - „Making America Great Again”. Este laitmotivul fiecărui capitol, refrenul tuturor cuvântărilor electorale pe care le-a ținut din Iunie 2015. Îi dorim succes la afirmația: „Noi putem lua infirma (crippled) țară și să o facem mare din nou” (pag.161) Apoi vorbește despre toate succesele sale în activitatea sa
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
genialitate când lamina ca nimeni altul aurul limbii române până la deplina lui valoare în carate, fie și-n sentimental-glumețele noastre relaxări de gen retro, adică din epoca anterioară manelelor cu mult metisaj de neamuri proaste, când el își permitea doar refrenul pur-sânge țigănesc: „Ce ne facem noi țiganii/ Dacă vine americanii?!”... Și iată că el răspunde dorului acestuia și-mi revine dinainte din când în când parafrazându-se pe sine însuși. În acest mod, mai zilele trecute, când cu ședința CSAT
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
al veacului și al cetății. Unele frânturi de poem au delicatețea și subtilitatea structurilor nipone în spirit de haiku. Desprinse din context, ele ar putea deveni mici poeme individuale: “între o tăcere și alta cade câte o mierlă / pe un refren uitat” (încleștat pe-o pânză de paianjen, visul). Sau: “la poarta unde moartea a încuiat livezi / stau cu grâul încolțit în mâini”; “între o durere și alta se înalță temple de tăcere”, ș.a. Iată și o definiție a fericirii: “fructul
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
nu dă greș și-ți aduce alesul inimii, dacă îi cânți un cântecel simplu: Gărgăriță-riță,/ Zboară-n poeniță / Și unde vei zbura / Acolo m-oi mărita”. Toate fetițele au ținut pe degețel o gâză simpatică și i-a cântat acest refren vesel, prilej de amuzament pentru copii. Alergatul după gărgăriță, prin iarbă, pe “pajiștea cu flori de inimi” - așa cum poeta Vera Crăciun a scris, este, în credința copiilor, providențial și un exercițiu fizic care aduce sănătate trupească și voie bună. Pentru că
PREZENTAREA VOLUMULUI DE VERSURI PENTRU COPII, AL VEREI CRĂCIUN, ROCHIŢA CU BULINE , EDITURA PHOEBUS, 2013 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 846 din 25 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345988_a_347317]
-
acestui concert, emoțiile vor fi contrastante, trecând cu ușurință, de la zâmbet și optimism, la visare ori lacrimi. Decorul minimalist, momentele inedite în care Fuego cântă în duet cu Grigore Vieru, precum și jocul difuz de lumini și muzica înălțătoare, înțesata cu refrene cunoscute (Ți-am adus un măr, Casa părinteasca, Pentru ea, Mi-e dor de tine, mama, Clar de luna) vor face că experiența trăită la acest spectacol să fie una completă, celebrând împreună cu Fuego minunile neamului românesc, limba dulce, versul
CONFLUENTE LITERARE PARTENER MEDIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347785_a_349114]
-
dor, pentru bunătate, pentru bucurie, pentru iubire. Ea readuce binele sufletesc și celui care a uitat de când nu a mai rostit sau nu a mai ascultat un cuvânt afectuos. E o cântăreață de muzică pop, jazz, blues, sau chiar de refrene populare, acestea din urmă pe atât de înveselitoare și frenetice, pe cât de purtătoare de emoție sunt primele. E o plăcere de văzut și de ascultat o astfel de cântăreață. Despre ea nu-ți poți face o altă imagine decât una
SILVIA DUMITRESCU. RITMURI CONECTATE LA REVERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347850_a_349179]
-
romantic, nostalgic, împlinit. Recitalul susținut de Fuego, în cea de a doua seară a evenimentului, s-a dovedit a fi un succes neașteptat, toți cei prezenți la festival ridicându-se în picioare, aplaudând și cântând împreună cu el cele mai frumoase refrene ale sale, precum și piesele lansate în anul ce tocmai s-a incheiat. Un moment inedit l-a reprezentat interpretarea în ebraică a unui cunoscut cântec autohton, lucru apreciat de toți cei prezenți, la eveniment participand peste 1000 de persoane. Iată
FUEGO FACE SENZAŢIE ÎN ISRAEL LA „ROMANIADA” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347505_a_348834]
-
busuioc la mijloc.// Tot neamul e aici./ E al înserării ceas târziu./ Credința e încă la grinda casei./ Sub Țibleș, țăranul are chipul viu“. Inflexiuniule romantice, dar și trimiterile la Divinitate, prin poeziile religioase par avea un rol incantatoriu, precum refrenul în imnurile anticilor: “Fiii lacrimilor sărută Chipul Sfintei./ Cu capul spre pământ și inima spre Cer/ Își pun sufletul în palma Mariei,/ Mama cu chipul bland.// La Nicula veacurile devin veșnicie.“( Minunea). Poetul excelează în folosirea celor două stiluri poetice
MENUŢ MAXIMINIAN- NODURI ÎN HAOS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346441_a_347770]
-
-mi doar senzația ce te cuprinde... Să ne-nvârtim în valsuri cenzurate... Și focul dragostei m-il reaprinde... Caută-mă apoi în sufletu-ți fierbinte Mă voi așterne peste dorul tău, Mă voi întinde lângă trupul tău, cuminte, Murmurând duios refrenul meu... 14 octombrie 2012 Referință Bibliografică: Vis de octombrie / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 653, Anul II, 14 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
VIS DE OCTOMBRIE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345045_a_346374]
-
Una dintre cele mai speciale reprezentații ale acestui turneu s-a jucat in Bacău, căci clipele s-au scurs fără menajamente, dăruind perenității, un nou moment memorabil. Pe lângă melodiile noi, incluse pe materialul discografic recent lansat, artistul a cântat și refrene vechi, iar programul a beneficiat și de interpretări deosebite, ce nu erau înglobate in repertoriu. In timpul concertului, Fuego a primit un biletel pe scenă în care i se semnala că pe 27 martie se implinesc 95 de ani de la
FUEGO A CUCERIT, CU LACRIMI DE CÂNTEC , BACĂUL LUI BACOVIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345414_a_346743]
-
să vă promitem că vom reveni în acea zonă, cât mai curând, cu același concert, cu noi surprize și materiale. Sunt fericit că noul meu album „O lacrimă de cântec” a fost atât de bine primit de către voi, și că refrenele au început să fie auzite și la radiourile de specialitate, cele ce promovează cu interes muzica și valorile românești. Săptămâna viitoare va fi lansat și DVD-UL „Un suflet românesc în cântece de odinioară”, care aduce spectacolul „Ce faci astă
SCRISOARE DESCHISA CATRE FANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345422_a_346751]
-
printre flăcări: Dorinte, vise, speranțe... Toate ard cuprinse de vrajă, Actorii prind frânturi din realitate Îi vâd cum respiră, Mai trag două ațe, De plictiseală, poate... Cade o mască, Zgomotul ei mă face să tresar. Încă un joc, Încă un refren Și toate par astăzi trase la xerox Al naibii brand!!!... Referință Bibliografică: XEROX / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1479, Anul V, 18 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aga Lucia Selenity : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
XEROX de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377877_a_379206]
-
din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului CETATEA MEA DE DOR Cetatea mea de dor, tu, vatră din străbuni, Cea mai frumoasa astră dintre stele, Cu oameni dragi si buni, Ogoare-n pârg, minuni, Mă ocrotești de toate cele rele, Refren: Duc drumurile toate de pe lume, La satul meu Acasă ești În cuibul drag al doinelor străbune. E satul meu frumos, cu mândrul Foișor, Hidrocentrala-n prag, cu plopi la poartă. De-un râu șerpuitor Și ape de izvor De secole
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
mă-nfioară ceața ploilor de meri pe când de ziuă fi-va iară trecută fost-a cea de ieri plouă? peste malul tău cu ferestre de-azuriu pana tace-n canțonete eu te scriu te scriu te scriu nu te teme el refrenul bate bate dinspre nord ori răsărit iar penajul de sticlete ne rămâne poleit Referință Bibliografică: CANȚONETE CU STICLETE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta
CANŢONETE CU STICLETE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375880_a_377209]
-
ca să îi ceară pentru a zecea oară maneaua preferată, "Cap și Pajura" scrisă de Florin Salam pentru frații Nuțu și Sile Cămătaru, Laurențiu a fost apostrofat de doi clienți din local. Unul dintre ei, exasperat probabil că a auzit același refren la nesfârșit, a luat o sticlă de pe masa și a dat. Dacă un incult care nu are minimul de educație a ajuns să dea tonul muzical în România, si sa ii dea românii bani, înseamnă că românii sunt NEBUNI. Dar
MANELELE, RROM-UL MIHAI NEACȘU ȘI R?OMÂNUL MUGUR VĂRZARIU de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375878_a_377207]
-
lupta împotriva terorismului etc. Toate acestea derutează pentru că sunt instrumente folosite cu abilitate de către cei care le-au creat, producând stupoare printre observatori și cei care le cad victime. Ideologia americană a ajuns să fie reprezentată cel mai bine de refrenul cunoscutei piese „My wayˮ a lui Frank Sinatra și de versurile piesei lui John Lenon, „Imagineˮ. Problema absolutizării propriei căi este aceea că nimic veritabil nu mai este luat în serios atunci când toți se ghidează după acest slogan - ca în
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
prezent în colinda religioasă predomină elementele sacre, iar cele profane dobândesc virtuți sacre prin punerea lor în relație cu Iisus: Maica Precista paște oile la umbra pomilor, ceea ce amintește de grădina raiului, mărul, pomul cunoașterii binelui și răului, apare în refren „Florile dalbe, flori de măr”, iar în colindul „După datini, colindăm” merii sunt sădiți toamna și în mod miraculos infloresc iarna, prin puterea dragostei lui Iisus, trandafirul „lilioară trandafir” (Gazde mari nu mai dormiți) este simbolul dragostei, al sacrificiului, al
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
al sacrificiului, al lui Iisus însuși. Mai apar bradul, simbolul veșniciei, paltinul, arbore cu lemn tare din care este făcut leagănul sfânt, drumul pe care merge Iisus este făcut din maghiran (S-a născut Domnul), iar rozmarinul este prezent în refren „Frunză verde rozmarin” (Acolo-n umbra pomilor), ca simbol al frumuseții și al vieții. Fiind concepute sincretic ca un amestec de poezie și cântec, colindele se caracterizează și prin muzicalitate la realizarea căreia contribuie și refrenul în care nota de
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
rozmarinul este prezent în refren „Frunză verde rozmarin” (Acolo-n umbra pomilor), ca simbol al frumuseții și al vieții. Fiind concepute sincretic ca un amestec de poezie și cântec, colindele se caracterizează și prin muzicalitate la realizarea căreia contribuie și refrenul în care nota de sacralitate este sporită prin: preaslăvirea Domnului „Leru-i ler”, „Lerui Doamne, Domn din cer”, „Domnuleț și Domn din cer”, „Domn, Domn să nălțăm”, prezența florilor: „Florile dalbe, flori de măr”, „lilioară trandafir”, „Frunză verde rozmarin”, imitarea glasului
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]