777 matches
-
generații, orice întâmplare mai de seamă. Trebuie să vină un specialist în științele umane pentru a-i decela și lămuri apoi sensul. Dar când au loc atâtea întâmplări ieșite din comun? Se destramă un mare imperiu sub ochii noștri, se regândesc alianțe în căutarea unui nou echilibru geopolitic, se schimbă o lume. Procesul comunismului, spectaculos în această Europă a marilor experimente, însă angajând oarecum o planetă întreagă, e la ordinea zilei. Să ne bucurăm, dacă mai avem putere. Căci sfârșitul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
memorii naționale comune unui corp de cetățeni) pentru care statul se preocupă și de reglementarea juridică foarte strictă a arhivării fondurilor publice și private (serviciile de arhive au fost create în vremea Revoluției). De asemenea, în această logică a fost regândit sensul achizițiilor, al donațiilor, al testamentelor, care contribuie la îmbogățirea colecțiilor de artă în cadrul organismelor culturale ca FNAC, RMN, FNAM, FRAC și al muzeelor "clasate și controlate" de stat. A constitui o colecție înseamnă, în fapt, a defini juridic muzeul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trebuie integrate în totalitatea sistemului); * regula schimbării istorice (diacronice) pe baza analizei sincronice a sistemului; * regula funcției (analiza structurală studiază în primul rînd funcția comunicativă a sistemului) (W. Nöth, 1990: 295-296). Pespectiva structurală este deci esențialmente lingvistică ("tentativă de a regîndi totul după măsuri lingvistice" Frederic Jameson) și antropologică ("regard éloigné", privire spectatorială practicată de actorii teatrului japonez nô care se privesc așa cum își imaginează că îi privesc spectatorii sau de etnologi atunci cînd se plasează față de propria lor cultură ca
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
face referiri la mitologii esențiale"333. Or, toate mitologiile profane ascund în spatele lor vechi semne și înțelesuri ale lumii. Aparenta "ficționalizare", "industrializare" și degradare a acestor reprezentări colective sunt un semn că ne aflăm în permanență în situația de a regândi și recompune realitatea. Așa cum am subliniat în cuprinsul lucrării, practica divinatorie, indiferent de valoarea actului în sine, aduce în prim-plan problematica viețuirii în lume, a relaționării cu Celălalt. Boala, succesul, eșecul, invidia, dragostea, afacerile, justiția etc. reapar de această
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
bune" (E., 55 ani, Cristești, Iași). În plus, majoritatea clienților sfârșesc prin a atribui și o dimensiune simbolică actelor lor cotidiene. De exemplu, unii ajung să redescopere valoarea sacră și religioasă a familiei, iar comportamentul lor față de aceasta poate fi regândit și profund modificat. 6. Întregul ansamblu al practicilor divinatorii poate fi pus și sub semnul bunurilor simbolice de care nu se poate lipsi nici o societate. Pierre Bourdieu susținea în acest sens că "producerea credinței contribuie la o economie a bunurilor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
izolează planul auctorial, ci îl integrează narațiunii, lăsând „la vedere“ procesul creației, mecanismele de producere a textului [În Femeia în roșu, de pildă, autorii - Mircea Nedelciu, Adriana Babeți, Mircea Mihăieș - se transformă în naratori personaje (Emunu, A. și Emdoi) ce regândesc și rescriu aceleași evenimente, până la disoluția tuturor structurilor narative convenționale.] Creația dramatică etalează o structură specifică, determinată de caracterul sincretic al artei teatrale: - planul acțiunii dramatice reunește evenimentele scenice, petrecute sub ochii spectatorului, și evenimente relatate de către personaje (dialogul dramatic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
proiectarea și desfășurarea lecțiilor etc., mutarea accentului de pe elementul rațional pe ceea ce s-a numit (plecând de la teoria inteligențelor multiple a lui Gardner, dar s-a vulgarizat pentru că justifică relativismele hedonismului prezentului) inteligență emoțională (Goleman). În același timp, s-a regândit relația profesor-elev, prin introducerea unor elemente soft, care au pus în imposibilitate consolidarea unei relații inerente umanului relația de autoritate. Relația de autoritate a fost marginalizată și în familie, acolo unde părinții refuză să se maturizeze, asumându-și roluri care
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
a reprezentat, putem constata în final, doar un accident de parcurs (în raport cu propriile intenții), motiv pentru care, atunci când au conștientizat pericolul unui derapaj de la proiectul implicării lor în politică, sau dimpotrivă, atunci când au constatat că sunt pe cale de a-și regândi total proiectul de viață, l-au părăsit pe Socrate...". (Stan, 2007, p. 95) Poate că sofiștii au conștientizat pericolul seducției exercitate de magiștri, poate au considerat că un asemenea "rapt" în lumea spiritului este inacceptabil pentru că se soldează cu pierderea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Paideia, București, Editura Teora. Kant, Immanuel. (2000). "Răspuns la întrebarea: CE ESTE LUMINAREA?", în Ideea critică și perspectivele filosofiei moderne, București, Editura Paideia. Kant, Immanuel. (2002). Despre pedagogie, București, Editura Paideia. Khan, Salman. (2013). O singură școală pentru toată lumea. Să regândim educația, București, Editura Publica. Kohn, Alfie. (1999). Punished by rewards. The Trouble with Gold Stars, IncentivePlans, A`s, Praise, and Other Bribes, Boston/New York, Houghton Mifflin Company. Lacroix, Michel. (2009). Să ai un ideal, București, Editura Trei. Laertios,Diogene. (1963
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
științe care frizează critica metafizică prin toate articulațiile ei, a unei științe ale cărei ipoteze și date fundamentale, departe de a poseda o valoare personală și absolută. relevă din contra teorii care le depășesc și în funcție de care trebuie să le regîndim și să le reformulăm. Pe scurt, a face din psihologie o știință naturală nu înseamnă să o exaltăm, ci să-i depreciem autoritatea... Ignorăm pînă și termenii între care legile fundamentale pe care nu le avem ar trebui să stabilească
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
timp cît persistă falsa justificare de ambele părți și consecința ineluctabilă a acesteia, inculparea și agresiunea reciprocă? La nivelul esențial al motivațiilor secrete, nu contează decît sărăcia sau bogăția sufletească și spirituală. Dacă am vrea să ne dăm osteneala să regîndim istoria umanității, mergînd din generație în generație pînă la originea speciei gînditoare, am descoperi că aviditatea dorințelor și ignorarea chemării spiritului nu sînt alteva decît păcatul adamic, iar prudența mitică le-a prevăzut consecința nefastă, distructivă și ereditară: propagarea ei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se poate reduce la corpul material, aceasta nu poate subzista fără un substrat material, în cazul de față trupul (postăuman. Astfel că idealul transcenderii și al imaterializării corpului este combătut în versiunea unui postumanism circumspect și echilibrat, care dorește a regândi umanul (ansamblul minte-trupă în forme reconstruite. Pretențiile omnipotente de descărcare a minții umane dincolo de trup, sau cele care celebrează posibilitatea existenței ca un „gând pur” sau ca o conștiință descarnată trebuie demontate din perspectiva (reăîntrupării desfășurate în spațiul virtual. Postumanul
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să repari asta. Eu vreau să... eu, eu, eu. Părea a fi un copil de doi, trei ani pe care ne așteptăm să îl vedem cuprins de sindromul „Eu vreau”. Ceea ce a trebuit Gary să facă a fost să își regândească stilul de conducere și să realizeze că, până la urmă, oamenii fac ceva pentru motivele lor, nu pentru ale altcuiva. Pe măsură ce Gary începea să analizeze și să învețe acest adevăr important, a conceput un carton de 3 × 5 pe care vă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
reaminti de acest lucru atunci când organizați un program de instruire. Un producător din California se chinuia cu instruirea până când managerii și-au dat seama că ceea ce încercau să facă era să modifice comportamentul uman: să schimbe modul de gândire, să regândească obiceiurile și să se concentreze asupra unor rezultate diferite. Acesta este motivul pentru care instruirea militară începe cu lucrurile de bază. Cei din armată știu că provocarea este să scapi de vechile obișnuințe și să le înlocuiești cu unele noi
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
trece la prezentarea problemelor antropologice ale filosofiei critice. Discuția despre modelele de reconstrucție a umanului a avut ca scop nu doar detașarea (dezvăluirea) proiectului antropologic, acesta fiind propriu reconstrucției kantiene ce cuprinde structura formală a finalității în legătură cu care va fi regândit personalismul energetic, ci și recunoașterea, în acesta din urmă, a tipului de reconstrucție a umanului pe care o propune. Observăm însă o "evoluție" a în concepția despre om a lui C. Rădulescu-Motru. De la un prim moment al lucrării Știință și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unor concepte "problematice", asupra rostului cărora el se pronunțase în prima Critică, la o anume intenție a filosofului, privind situarea conceptului legii morale în zona condițiilor originare ale conceperii omului ca subiect al cunoașterii și al acțiunii. Oricum, este de regândit problema acestei situări a conceptului legii morale și consecințele ce decurg în privința intervenției "moralității" în sfera de legiferare a rațiunii teoretice. O anume dislocare a acestei situări pare a se produce prin postulatul existenței lui Dumnezeu. Poate nu direct, ci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apropiem de astfel de modele, asemănătoare în privința principiilor de construcție filosofică pe care le acreditează, așa cum sunt energetismul și personalismul? Incercăm mai departe să dezvăluim rosturile explicative ale ipotezei personalismului energetic în ordinea filosofiei contemporane și, pe acest temei, să regândim locul său în spațiul acestei filosofii, pornind, cum este firesc în acest moment al demersului din această carte, de la formula sa antropologică. Ne preocupă mai întâi energetismul și câteva sensuri ale explicației de tip personalist energetic posibile în relația cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
referitoare la folosirea termenului de personalism energetic, de către Rădulescu-Motru, pentru a-și numi concepția filosofică. În Mitul lui Sisif, Albert Camus socotea că recunoaște urgența unei probleme filosofice după acțiunile la care obligă. Asumând această "regulă de metodă" pentru a regândi rostul personalismului energetic, putem spune că problema care exprimă, în întreaga filosofie a lui C. Rădulescu-Motru, urgența cea mai necontestată vizând actul reconstrucției antropologice, el însuși cel mai urgent în intenție filosofică, este problema persoanei umane. Drept urmare, asemenea întregului personalism
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Războaie culturale: idei, intelectuali, spirit public Introduceretc "Introducere" Traducerea în limba română a unor cărți străine cu adevărat importante este ocazia ideală de a ne regândi rostul și rânduielile, de a încerca, legând ideile altora de ideile și viețile noastre, să înțelegem mai bine pe ce lume trăim. Din această încercare, dacă o facem cum se cuvine, ieșim ceva mai instruiți și, poate, mai înțelepți. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
onoarea lui Mihai șora, Nemira, București, 1997), contribuțiile coordonatorilor. Textul meu a fost reluat în Exercițiul distanței, unde am arătat, între altele, că șora propune multe elemente de mediere dialogică între societate și comunitate, de la prietenie la instituțiile societății civile, regândind astfel eterna problemă a structurilor/instituțiilor/puterilor intermediare; astfel, filozoful depășește comunitarismul nostalgic românesc, ruralist și regresiv (versiune indigenizată a organicismului), deși gândirea sa politică rămâne un comunitarism organicist cu temei transcendent, articulat pe „comunitatea pură”, „pe bază de comuniune
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
rezolvare: - Fie realizăm decuparea în doi pași, cu două schițe. - Fie folosim cotele ce pot fi controlate și expresii, pentru a poziționă corect cercul HA, fără să stabilim o relație geometrica între centrul sau și centrul dreptunghiului. După cum se observă, regândind relațiile dintre dimensiuni/cote, poate fi rezolvată problema astfel încât cu ajutorul dimensiuniiA să se controleze dimensiuneaB (). S-au introdus niște cote suplimentare (PL) și (PH), pentru a controla poziția geometrica a centrului cercului HA și a dimensiunii At (). Astfel cotele
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
prezentate ca reformiste: în mai 2010, președintele Băsescu anunța reducerea cu 25% a tuturor salariilor din sistemul bugetar, dezvăluind tocmai faptul că, după 18 luni de pretinsă reformare, guvernarea pe care o susține necondiționat nu a fost în stare să regândească ansamblul funcției publice și al cheltuielilor acestuia pentru a le conferi funcționalitate și eficiență. Legea accesului la informațiile de interes public, votată în 2002, deschidea o cu totul altă cale de restructurare a administrației publice. Potențialul exploziv al acestei legi
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și cele obținute în 1999. Pentru moment, concepția destul de elementară a președinției române, care pare să reducă întregul context internațional la o ierarhie foarte simplificată a forței brute, nu este favorabilă acestor nuanțe. În concluzie, cred că este timpul să regândim complet interesul național și identitatea însăși a României ca membră a Uniunii Europene: fără complexe de inferioritate, fără vanitate arogantă și fără nombrilism, trebuie să construim o viziune strategică a României europene, atât în politica internațională, cât și în politică
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]