1,168 matches
-
național, și cultul regal se identifică cu 1 Cf. G. Fohrer, Hixtory oflsraelite Religion, p. 147. Poporul lui israel era, de asemenea, "țiul" lui Iahve (G. Fuhrer, op. Cit., pp. 185 sq.). 2 Chiar în texte atât de strâns legate de regalitate cum sunt Psalmii, Iahve și nu regele deține un rol central (G. Fohrer, op. Cit., p. 150). 3 Ve/i textele citate și discutate de H. Ringgren, La religion d'Israel, pp. 236 sq.; G. Fohrer, op. Cit., pp. 142 sq. 4
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
îl exaltă pe Iahve ca Rege. El este "mare împărat peste toți Dumnezeii" (95: 4); "Iahve domnește. Să tremure popoarele [.]. Puterea Regelui stă în iubirea dreptății; tu ai întemeiat legea, judecata și dreptatea" (98: l și 4). Dar ideea de regalitate divină nu depinde de instituția monarhiei. Concepția este arhaică: Dumnezeu este stăpânul lumii pentru că el a creat-o. Iahve a învins monstrul primordial (Rahab, Leviathan, Tannin Dragonul), simbol al Haosului, în calitate de Cosmocrator, Dumnezeu locuiește în Cer și își manifestă prezența
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
143 sq.; G. Widengren, Sakrales Konigtum, pp. 15 sq.; H. Ringgren, op. Cit., pp. 249 sq.; G. Fohrer, op. Cit., pp. 142 sq. 7 E important de amintit că în timp ce monarhia ereditară a dinastiei davidice s-a menținut în sud, în nord regalitatea a fost mai mult sau mai puțin charismatică; cf. H. Ringgren, op. Cit., pp. 76 sq. 8 H. Ringgren, op. Cit., p. 86. Creator și Rege al Lumii, Iahve este, de asemenea, Judecătorul Creației sale. "La timpul hotărât, voi judeca cu dreptate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vaselor comunicante a cunoscut o versiune cantitativă în vînzarea de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și de la cea de la ORTF, în slujba Cercetării
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
plus clasica trimitere la sursă: Imperiul închide 97 de tipografii din 157. Diminuarea numărului de gazete pariziene la patru, plus o fițuică per departament. Așa vom dormi liniștiți. Odată scurs primul răgaz al lipsei de griji, puterile instituite, Biserica și Regalitatea, s-au situat pe o poziție de legitimă apărare în fața agresiunii proliferante a tipăriturilor, amenințate cu rarefierea, filtrarea, asanarea. Puțin timp după afacerea "pancartelor" afișarea pe ușa de la camera regelui a unui pamflet împotriva transsubstanțierii și a consubstanțierii (18 octombrie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de ce? Același Carol al VII-lea, la puțină vreme după aceasta, și succesorii săi Luis al XI-lea și Carol al VIII-lea, îl roagă pe Papă să își rezerve numirile în anumite episcopate și să le confere după cum dorește regalitatea. Doreau competențe, dar competențe slabe, așa încît Papa să procedeze așa cum vor ei. Adevăratul spirit al politicii lor era să abroge competențele din singurul motiv de a le slăbi mai întîi și apoi să eludeze legile bisericești. 178 Printre dezastrele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
den Krieg? Träume wer träumen mag, Krieg ist das Losungswort Sieg, und so klingt es fort"* Armata, care ar trebui să fie școala poporului și un instrument al politicii, face din politică instrumentul puterii militare atunci când absolutismul patriarhal al unei regalități, întemeiată pe spadă, face posibilă o atitudine a statului care nu ar permite o democrație refractară la influențele militarilor și nobililor. Astfel gândesc inamicii noștri și așa ar trebui ei să gândească necesarmente atunci când văd că, în ciuda industrializării capitaliste și
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
cale? Sau poate că un altul - eu însumi într-o altă încarnare - se va duce la Roma și va primi cununa de poeta vates care mi se cuvenea mie și nu lui Virgiliu. Cine știe... Azi-noapte visam fericit acest viitor. Regalitate Uneori se poartă sălbatic, și chiar foarte dur cu mine, de parcă n-ar fi ea; mai ales în acele clipe, gesturile pe care le face și vorbele pe care le spune au o indiscutabilă noblețe. Atunci este neîndoielnic că aparține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Regele suprem nu trebuia să ne vină decât prin Maria. Angelus sună și amintește cel mai mare contract încheiat vreodată, acela, al cerului cu pământul. Angelus, sună: „fie” al Mariei. Sună prea curata ei Feciorie; sună Maternitatea ei dumnezeiască; sună Regalitatea ei universală. Sună, Angelus... sună... sună... „Și Cuvântul s-a făcut trup și a locuit între noi”. Maria primește și primește Cuvântul. Din acest îndoit consimțământ al Mariei și al Fiului, al Cerului și al pământului, se împlinește marele mister
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
cu morală pozitivă: În final Iuda Își sfătuiește copiii să consume vin cu moderație și să nu se lase pradă luxuriei. La Începutul Testamentului Însă, Iacob Îi prevestește fiului său un destin regesc. Norocul Îl va Însoți În toate imprejurările. Regalitatea și norocul sunt cele două atribute esențiale. Mai complicată este etimologia celui de-al doilea nume, Ð 'Iskarièthj, tradus În românește fie prin „Iscariotul”, fie prin „Iscarioteanul”. S-au propus următoarele ipoteze: Supranumele se datorează apartenenței la grupul zeloților: „Iscariot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Din 1777 până în 1783 ia parte la războiul de independență a coloniilor engleze din America de Nord, alături de insurgenți, devenind general și deputat în Statele Generale în 1789. După căderea Bastiliei, organizează Garda Națională ca reprezentant al nobilimii liberale, dornică să reconcilieze regalitatea cu Revoluția; este expus astfel atacurilor violente ale lui Marat. La 17 iulie 1791, în calitate de comandant al Gărzii Naționale, reprimă brutal manifestația republicană de pe Câmpul lui Marte, marcând astfel victoria temporară a moderaților; emigrează din 1792 până în 1800, însă sub
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
al III-lea menționează: « -Am ținut noi împreună cu toți nobilii, sașii, secuii și românii din părțile Transilvaniei, o adunare la Alba Iulia». Ultimul document în care-i regăsim la fel trecuți, este din 1355. Dela încheierea cuceririi teritoriilor intercarpatice de către regalitatea maghiară, situația feudalilor români de pe diferite trepte se înrăutățește progresiv. O minoritate se catolicizează și intră în rândurile feudalității maghiare, alții - cei mai mulți - decad chiar până la nivelul țărănimii dependente, devenind iobagi. Din a doua jumătate a secolului XIV-lea și în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a doua jumătate a secolului XIV-lea și în deosebi după 1400, adunările nobiliare se transformă în congregații ale stărilor privilegiate din Transilvania, preludiu la «Unio trium nationum» care consemnează excluderea românilor dintre categoriile dominante, dintre «națiunile» recunoscute oficial de regalitatea dela Buda. Iobagii, slugile aveau caracteristica de a depinde de un stăpân. Iobagul ascultă de stăpânul - domnul, boierul sau mânăstirea - pe moșia căreia trăiește. El este obligat să lucreze la ce-l va pune stăpânul, fără să aibe dreptul de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
introducerii unei dictaturi pe termen limitat, temporară, pentru scoaterea societății din impas în mod autoritar. Regimul ar urma să fie condus de cineva inatacabil, irecuzabil prin autoritatea sa morală, intelectuală și așa mai departe. Această autoritate nu poate reveni decât regalității, prin natura ei. Tânjind după autoritarism, senatorul democratic ales nu disprețuiește nici anarhia, odată ce nu crede în formele organizate de presiune: nu cred în existența unui grup de presiune organizat. Cred în presiunea colectivă care se produce la un moment
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
social-economică și politică a Principatelor Române în epoca modernă, cu accentul pe crearea statului național modern român și Istoria raporturilor internaționale ale României în veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea. Eforturile de modernizare a structurilor, unitatea statală, independența, regalitatea au fost temele abordate de dr. Leonid Boicu de-a lungul anilor, mai întâi în dimensiunea lor internă, apoi tot mai mult în latura lor externă. Și-a îndreptat atenția spre problemele istoriei României de la începutul secolului XIX, îndeosebi spre
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Elanul religios prilejuit de scadențele anilor 1000 și 1033 va supraviețui însă acestora. Așteptarea neliniștită a catastrofei ultime face loc dorinței de a construi hic et nunc Împărăția lui Dumnezeu. Bisericii îi revine de acum sarcina de a face ca regalitatea lui Hristos să fie recunoscută în întregul univers. Se va putea edifica astfel acea civitas terrena spiritualis descrisă de Sfântul Augustin. Autorii medievali i-au dat numele de Sancta respublica christiana sau ceea ce numim creștinătatea 10. Există un mod superficial
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
sub imboldul și presiunea unui scriitor, Balzac, „scriitorul burgheziei născânde”, e adevărat, admiratorul monarhiei și unul dintre titanii modernității, cel care, alături de un Stendhal, Gogol și Tolstoi, a întronat romanul, până la ei o lectură de divertisment, în marele scaun al regalității literare. Azi, acest cuvânt, „carieră”, e privit puțin cruciș, dacă nu ocolit, impregnat de un negativism pe care nu ni-l explicăm prea bine. Ambiția însăși, motor al multor personaje balzaciene și stendhaliene, ambiția socială a devenit în ochii modernității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
celor care se ascultă numai pe ei, celor care, nu puțini, m-au întrebat despre monarhie și regi, pentru mine ultimul rege a fost Decebal. În rest, o lungă perioadă de timp, am avut domni, aproape aleși, întrerupți de o regalitate contestată. Acum am ca „domn”pe Băsescu (așa a vrut lumea, tot așa cum a vrut și rege la 1866) și, când s-or împlini cinci ani, voi alege alt domn. Eu nu sunt dispus să cedez nici un atom din suveranitatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întregi până obțin o viză turistică. 14 iunie, miercuri VITALIE CIOBANU: În a treia zi, și ultima, la Paris, obiectivul nostru principal este Palatul Luvru. Mult mai fastuos decât Prado, celebrul muzeu din capitala Franței emană prin toți porii săi regalitatea. În curtea interioară, coborâm sub piramida de sticlă, unde se află un imens punct de triaj al vizitatorilor, birouri de informații, vestiare, săli de proiecție, magazine cu albume, scheme și pliante ale muzeului, chiar și o infirmerie. Oamenii sunt ajutați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca la „Răsboiul”, în cine credeți? Într-o adevărată relicvă națională, regele Mihai I de Hohenzolern. Pentru mine, monarhia mi s-a părut întotdeauna, ca o preocupare paralelă cu grijile mele, așa că în privința aceasta am rămas în relații cu regalitatea, cam ca Voltaire, cu Dumnezeu, ne vedem de departe, ne cunoaștem, dar nu ne salutăm. Deci ca orice relicvă, ar trebui lăsată în pace, fiindcă are și ea rostul său în istoria unei țări. Și de aceea iar mă întorc
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
trezim cu un referendum pentru întronarea Măriei Sale Trăian I-ul de Murfatlar. Cu rezultatul acestui referendum nu și-ar mai bate capul, fiindcă voturile vor fi numărate de specialista sa în numărare, Roberta Aftanase, care fiți siguri, că în favoarea noii regalități va anunța un procent de 127% pentru, și numai 49,99% împotrivă. Cred, că asta-i explicația ieșirii prezidențiale la rampa de spurcat înaintașii. Totuși, până să se facă referendumul, mă întreb și eu ca Ghiță zarzavagiul, din piața veche
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
semn de batjocură față de soție; era frumoasă, dar vulgară, îmbrăcată prea luxos și bătător la ochi. Pentru Arioald noua stare a soției lui a fost egală cu primirea unei palme. Asta și fiindcă Gundeperga și-a pus la bătaie întreaga regalitate și făloșenie a sângelui său. Regele, știind că eu fusesem alături de soția lui în acele luni, s-a uitat mai întâi la mine cu un aer crunt, și apoi la concubina sa cu o neașteptată dezamăgire. Aș îndrăzni să afirm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
au încredințat armele, un nor care avea forma exactă a literei ebraice Kaf s-a oprit deasupra lui. Mi-am dat seama că nu înțelegea și am stăruit: - Litera Kaf, semănând cu C, simbolizează pentru învățații acelei nații regatul și regalitatea. Ea a tras concluzia: - Înseamnă că norul stătea chiar unde trebuia să stea. Să nu spui nimic despre discuția noastră, nici lui și nici altcuiva. Am cuvântul tău? I-am făgăduit: - Îl ai, regina mea. Dorințele noastre pășesc umăr la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
decembrie, președintele UDMR a afirmat: "Noi respectăm istoria fiecăruia, dar asta nu înseamnă că din punctul nostru de vedere această zi este nimerită pentru acest lucru. Există deja mai multe propuneri legislative care susțin declararea zilei de 10 mai, ziua regalității, zi națională. Unul dintre susținătorii acestora este chiar co-președintele USL, Crin Antonescu.
UDMR susține proiectul liberalilor "10 mai - zi națională" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/37509_a_38834]
-
cere ca persoana studiată să fie privită în funcție de epoca în care s-a ivit și activat [...] lupta partidelor care se îmbulzeau la cârma țării și care - adăugăm noi - în fond, tindeau numai la exploatare [...]. [Maiorescu] era un adept înfocat al regalității și un susținător convins al Hohenzollernilor, lucru pentru care astăzi cu drept cuvânt îl detestăm [...] un lucru nu admite însă [Maiorescu] [...] îndemnul la revoluție, la răsturnarea bruscă a situației sociale date [...] Maiorescu a fost într-o mare, foarte mare rătăcire
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]