34,311 matches
-
dată cînd va fi nevoie, Președintele va fi supus votului popular din patru în patru ani, la fel ca în majoritatea democrațiilor occidentale cu tradiție. întrebarea ce se va pune va fi dacă România va rămîne republică sau va redeveni regat, în oricare dintre situații Parlamentul va avea cel mai important rol legislativ în stat și va fi supus periodic votului populației. Și poate cel mai mare cîștig al democrației ăsta este, separarea puterilor în stat. Nici unul nu se va mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a obosit, avea broboane mici de transpirație pe frunte, zise: Gata pe astăzi! Sunt mulțumit de tine! Hai, la „Puișor”! Vezi că ai fasole cu jumări pe plită și mămăliguță, mănâncă și ... sub „plapomă” ! Somnul nu prea Îl accepta În regatul său, gândul nu părăsea cele două „caiete”, literele mici Îi acaparaseră toată ființa, Încerca să le rețină forma și denumirea (a, v, m, i, c, p-b?, f-j?), apoi scria În gând cu litere mici (va, mamica, bunicu, ticuțu, vizanti
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sâcâie pe cititor, ca plimbarea țanțoșă a unei muște pe ecranul televizorului în timpul trasmiterii unui meci de fotbal. Forțată și agasantă este și elogierea Danielei de către editorul ei, Valeriu Bârgău, pe ultima copertă a cărții: „Dacă primul român ajuns în Regatul Unit al Marii Britanii a fost Vlad țepeș - Dracula - care i-a înfiorat pe mândrii insulari, ultimul român sosit în același regat este îngerul Daniela.“ Îngerul Daniela?! Preferam o poetă talentată, ale cărei versuri să ne emoționeze. Să luăm un exemplu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
este și elogierea Danielei de către editorul ei, Valeriu Bârgău, pe ultima copertă a cărții: „Dacă primul român ajuns în Regatul Unit al Marii Britanii a fost Vlad țepeș - Dracula - care i-a înfiorat pe mândrii insulari, ultimul român sosit în același regat este îngerul Daniela.“ Îngerul Daniela?! Preferam o poetă talentată, ale cărei versuri să ne emoționeze. Să luăm un exemplu: „La «Soclu’ sorții» / amica de( )mentă bea / ce( )ai: / celule decedate în fiece’ secundă / cu morțile mele / ce să-mbucur? // întrebă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și înțelese cu anumite precauții. Te uiți după al treilea cireș, nu? o întîmpină în ușă scriitorul. Sinceră să fiu, da. L-am tăiat acum cinci ani, dar am păstrat numele vilei. Hm... Mă rog, al casei. Pentru mine este regatul lui Pacoste. Miruna se uită atentă la cel care constituia o speranță vagă de măritiș. Era cam damblagit. Uscățiv, cu chelie pronunțată, cocîrjat puțin și cu pielea tăbăcită. Deși trecuse de 35 de ani, Miruna se aștepta la un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
putea fi păzită de un singur om cu o nuia și un fluier"2. Prea transparentul sens al fabulei l-ar așeza mai curînd între admiratorii mascați ai lui Machiavelli pe acest Boccalini, asasinat la Veneția de către agenți secreți ai regatului spaniol. El pare să fie și sursa contestatei păreri a lui J.J. Rousseau care, în Contractul social, vorbea despre intenția subversivă a lui Machiavelli de a exoteriza codul puterii, punîndu-l la îndemîna popoarelor. După cum, mai tîrziu, s-a vorbit, îndreptățit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
simplu particular a devenit principe". Era atît de capabil încît și atunci cînd nu era decît un particular se spunea despre el: "quod nihil illi deerat ad regnandum praeter regnum" ("că nimic nu-i lipsea pentru a domni, decît un regat"). La considerația din Principele (cap. VI) că "Aceia care, prin mijlocirea însușirilor lor deosebite ajung să fie principi, asemenea celor de mai sus, obțin principatul cu greutate, dar îl stăpînesc apoi cu ușurință", argumentată prin cariera lui Hieron sau Agatocle
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt lacomi de cîștig" etc., etc. Perfecțiunea nu este de partea omului, crede Machiavelli. Categoriile caracteriale, antinomice, fac obiectul capitolului XVI, o veritabilă pagină de manual despre psihologia umană. Aceleași adevăruri universale erau exprimate și în Discorsi. În statul civil, regat al legii, cel care guvernează trebuie totuși să fie cumpătat, să procedeze cu omenie, "iar încrederea prea mare să nu-l lipsească de prudență, după cum prea marea neîncredere să nu-l facă lipsit de orice îngăduință" (Principele, XVII), în ultimă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cărora familia stăpînitorului lor domnește de multă vreme, sau principate noi. Iar cele noi sînt, sau în întregime noi, cum a fost Milanul pentru Francesco Sforza, sau sînt teritorii adăugate la statul ereditar al principelui care le dobîndește, cum este regatul Neapolelui pentru regele Spaniei. Pămînturile astfel obținute sau sînt stăpînite de un principe, sau se guvernează în mod liber; și ele se cuceresc fie cu armele altora, fie cu cele proprii, fie mulțumită sorții norocoase, fie prin propriile tale însușiri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a pune capăt ambiției lui Alexandru și pentru ca acesta să nu ajungă stăpîn al Toscanei, a trebuit să se întoarcă în Italia. Nu-i fu însă de ajuns că mărise puterea bisericii și își îndepărtase prietenii, căci voind să ocupe regatul Neapolului, îl împărți cu regele Spaniei; și dacă pînă atunci fusese singur stăpîn în Italia, putînd să facă ce voia, acum își luase un tovarăș pe lîngă el, pentru ca ambițioșii din această țară și cei care ar fi fost nemulțumiți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o ia Franței ca să le-o dea lor și nimeni n-ar fi avut curajul să-i atace și pe unii și pe alții. Iar dacă cineva ar spune că regele Ludovic i-a cedat lui Alexandru Romagna, iar Spaniei regatul Neapolului, pentru ca să evite un război, i-aș răspunde reluînd argumentele expuse mai sus că niciodată nu trebuie să lași să se producă o neregulă numai pentru ca să eviți războiul, deoarece pe acesta nu-l eviți, ci doar îl amîni în defavoarea ta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
care este cauza puterii cuiva se prăbușește el însuși; în adevăr, puterea celuilalt, el a făcut-o fie prin viclenie, fie prin violență, și atît una cît și cealaltă sînt primejdioase pentru cel care a devenit puternic. CAPITOLUL IV De ce regatul lui Darius, care a fost ocupat de Alexandru, nu s-a răsculat după moartea acestuia, împotriva urmașilor lui Date fiind greutățile care se ivesc în stăpînirea unui teritoriu de curînd ocupat, cineva ar putea fi mirat de faptul următor: Alexandru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
el nici o afecțiune deosebită. În vremurile noastre întîlnim ca exemple ale acestor două feluri de guvernare pe sultanul Turciei și pe regele Franței. Întreaga monarhie a sultanului este guvernată de un singur om, iar ceilalți sînt slujitorii lui; împărțindu-și regatul în sangeacuri, el își trimite acolo guvernatorii, pe care schimbă și îi mută după cum vrea el. Dimpotrivă, regele Franței este înconjurat în țara lui de un mare număr de nobili, de veche tradiție, pe care supușii îi recunosc ca atare
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fie admirat, dacă nu pentru altceva, cel puțin pentru că asupra lui s-a coborît harul care-l făcea demn de a vorbi cu Dumnezeu. Să ne gîndim însă la Cirus și la ceilalți care au cucerit sau care au întemeiat regate și vom vedea că toți sînt demni de admirație, iar dacă vom considera acțiunile și modurile lor particulare de a proceda, ele nu ne vor apărea cu totul diferite de acelea ale lui Moise, care totuși a avut un maestru
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
știa prea bine că regele, care își dăduse prea tîrziu seama de greșeala pe care o făcuse, nu avea să îngăduie mai departe acțiunea lui. Începu, astfel, să-și caute prietenii noi, iar în momentul în care francezii înaintară spre regatul Neapolului, împotriva spaniolilor care asediau Gaeta, se arătă șovăitor în atitudinea lui față de Franța. Intenția lui era de a se asigura împotriva lor, lucru care i-ar fi reușit foarte curînd dacă Alexandru ar fi trăit. Acestea au fost așadar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și Piombino, avînd în același timp Pisa sub protecția lui. Și ca și cum nu ar mai fi trebuit să țină seama de Franța (de fapt nici nu mai avea de ce să țină seama de ea, întrucît spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încît atît unii cît și alții erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte din frică; iar florentinii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ar fost papi, ar fi trebuit să se teamă de el, afară de cardinalul de Rouen și de spanioli, aceștia din urmă din cauza legăturii de rudenie și din cauză că îi erau îndatorați, iar celălalt pentru că era puternic, avînd de partea lui întregul regat al Franței. Așadar, înainte de toate, ducele trebuia să facă papă un spaniol, iar dacă nu putea să facă aceasta, trebuia să consimtă ca să fie ales cardinalul de Rouen și nu cardinalul de la Sf. Petru în Lanțuri. Căci se înșală acela
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
stăpînirea lui, dacă el ar fi avut victorii. Sforza a avut întotdeauna împotriva lui trupele lui Braccio, astfel încît unul l-a ținut în frîu pe celălalt; Francesco și-a îndreptat ambițiile asupra Lombardiei, iar Braccio împotriva bisericii și a regatului Neapolului. Dar să trecem la cîte s-au întîmplat nu demult. Florentinii l-au ales căpitan pe Paulo Vitelli, om foarte înțelept și care, pornind de la situație obișnuită, ajunsese să se bucure de mult prestigiu. Cred că nimeni nu va
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din toate părțile. Carol VII, tatăl regelui Ludovic XI, după ce prin soarta lui norocoasă și prin meritele lui a eliberat Franța de englezi, și-a dat seama că este necesar să-ți alcătuiești propriile tale armate și a organizat în regatul lui armata cavaleriei și aceea a infanteriei. Pe urmă, fiul său Ludovic, a desființat-o pe aceea a pedestrașilor și a început să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și a început să ia în solda lui pe elvețieni; această greșeală, pe care ceilalți regi au urmat-o și ei la rîndul lor, este, după cum se vede din cele ce se întîmplă astăzi, cauza primejdiilor prin care trece acest regat. Căci dînd elvețienilor prilejul de a se acoperi de glorie, el și-a înjosit și și-a micșorat propriile lui armate, pentru că a desființat cu totul infanteria, iar cavaleria a pus-o sub dependența armatelor altuia; în adevăr, fiind obișnuită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din oamenii acestei țări, iar toate laolaltă aceste armate sînt mult mai bune decît acelea simple, fie ele auxiliare, fie mercenare, dar cu mult inferioare armatelor proprii. Este suficient să amintim pentru aceasta exemplul pe care l-am dat, căci regatul Franței ar fi astăzi de neînvins, dacă armata organizată de Carol ar fi crescut sau ar fi fost menținută. Dar fiind prea puțin înțelepți, oamenii se apucă uneori să facă un lucru care în clipa aceea pare bun, ceea ce îi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principii înțelepți s-au străduit întotdeauna să nu-i împingă la deznădejde pe cei mari și totodată să satisfacă poporul făcîndu-l să fie mereu mulțumit, fiindcă aceasta este una din grij ile însemnate pe care le are un principe. Între regatele bine organizate și bine cîrmuite în vremurile noastre este regatul Franței. Există aici nenumărate instituții bune de care depind libertatea și siguranța regelui; dintre acestea, cea dintîi este parlamentul și autoritatea lui. Acela care a orînduit statul acesta a cunoscut
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la deznădejde pe cei mari și totodată să satisfacă poporul făcîndu-l să fie mereu mulțumit, fiindcă aceasta este una din grij ile însemnate pe care le are un principe. Între regatele bine organizate și bine cîrmuite în vremurile noastre este regatul Franței. Există aici nenumărate instituții bune de care depind libertatea și siguranța regelui; dintre acestea, cea dintîi este parlamentul și autoritatea lui. Acela care a orînduit statul acesta a cunoscut ambiția celor puternici și neobrăzarea lor. Socotind deci că au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mari și să-i favorizeze pe cei mici, fără ca vina să cadă apoi asupra regelui. Organizarea aceasta nu putea, într-adevăr, să fie nici mai bună nici mai înțeleaptă, și nici nu putea să dea mai multă siguranță regelui și regatului. De unde putem deduce o altă învățătură demnă de a fi semnalată, și anume că principii trebuie să procedeze în așa fel, încît acele treburi care pot să le atragă ura poporului, ei să le dea altora spre a le aduce
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bazele armatei lui, care i-a făcut cinste de aici înainte. În plus, pentru a putea săvîrși fapte mari, servindu-se tot de religie, a început să manifeste o cruzime plină de cucernicie, alungîndu-i pe marani și golindu-și astfel regatul, fiind sigur că nu poate să existe o faptă mai mișcătoare și mai rar întîmplată decît aceasta. Sub același pretext, a atacat Africa; a întreprins expediția din Italia și, în sfîrșit, a atacat Franța. Deci a săvîrșit și a uneltit
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]